Dacă depășim din plin rezistența egoismului, care ni s-a atribuit în funcție de rădăcina sufletului și ajungem la conexiune în grupul de zece, atunci Creatorul poate fi revelat între noi.

Opoziția dintre lumină și întuneric, separare și conexiune, ajunge la un asemenea punct încât acest contrast între egoism și sfințenie este suficient pentru a face întunericul să strălucească ca lumina. Prima lumină este revelată în noi, lumina lui Nefesh și intrăm pe calea luminii.

Tensiunea dintre deconectare și dorința de conectare atinge o asemenea magnitudine încât face lumina să se aprindă, ca un bec care se aprinde la 220 volți. Intensitatea conexiunii noastre și a opoziției noastre devine atât de mare încât întunericul începe să strălucească ca lumina. Din întuneric, Îl invităm și Îl atragem pe Creator în conexiunea noastră.

În măsura în care mă obișnuiesc să apreciez stările întunecate în care nu am dorință, nici minte, nici gânduri corecte, și știu că ne conectează, aprind lumina din sufletul meu întunecat, adică Îl revelez pe Creator din ce în ce mai mult.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 12/9/20, „Munca cu credința deasupra rațiunii”

 

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Conexiunea virtuală este apropiată de conexiunea spirituală?

Răspuns: Comunicarea virtuală poate fi apropiată într-un fel. Cu siguranță ne determină să comunicăm și să ne implicăm în gândirea lumii, dar trebuie să învățăm cum să o facem corect. Fără îndoială, această conexiune ne aduce mai aproape de scopul final al dezvoltării noastre.

Întrebare: Este lumea virtuală mai sigură pentru oameni decât lumea fizică?

Răspuns: Atâta timp cât există lumea fizică, suntem capabili să ne distrugem unii pe alții. În ceea ce privește lumea virtuală, totul depinde de modul în care va fi poziționată în raport cu lumea fizică: să o servească sau vice-versa.

Din „Abilități de comunicare” de la KabTV, 10/7/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când oamenii comunică pe rețelele de socializare, se mint între ei pentru a părea mai buni decât sunt în realitate. Pe de altă parte, sunt mai sinceri decât în contact direct. Adică, când te privesc în ochii, îmi este mai greu să spun adevărul. Iar când avem contact prin ecran, este mult mai ușor.

Ce am pierdut atunci când am încetat să mai comunicăm unul cu celălalt fizic și să ne uităm în ochii celuilalt?

Răspuns: Comunicarea directă necesită o anumită pregătire, aș spune, ridicându-te deasupra sinelui și fiind inclus într-o altă persoană. Iar comunicarea prin ecran, dacă mai este și incognito, nu este comunicare, este o expresie unilaterală a nici măcar gândurilor și punctelor tale de vedere, ci a ceva cu care vrei să umpli ecranul.

Problema este că nu există nicio limită pentru comunicarea pe internet, nici în cantitate, nici în calitate. Și de aceea am intrat în zona în care ne degradăm complet. Nu ne interesează ce cred alții, ce se întâmplă ca urmare a implicării noastre în conexiunea pe internet. Pe scurt, umanitatea se diluează cu mizerie.

Întrebare: Cum îți imaginezi comunitățile virtuale ale viitorului?

Răspuns: Comunitățile virtuale ale viitorului vor depăși această boală a copilăriei și vor adopta legi clare, stricte, bazate pe necesitatea dezvoltării corecte a umanității. Aceasta îi va face pe oameni să învețe și vor avea timp, energie și resurse pentru asta.

Oamenii vor începe să învețe, bazându-se nu doar pe moralitate, ci pe nivelul spiritual, pe care trebuie să-l atingă. Așa se va dezvolta întregul Internet.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 10/7/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Întâlnirea viitorilor părinți din lumea noastră, este predeterminată sau nu?

Răspuns: Este predeterminată. Nu a fost întâmplător că am întâlnit această persoană.

Întrebare: De ce este făcut aşa? De ce cuplurile se conectează în acest fel?

Răspuns: Nu există coincidențe în lume. Nici o coincidență! Așa cum se spune în Maestru și Margareta: „Cărămida nu este nici aici, nici acolo… nu cade niciodată doar pe capul cuiva, de nicăieri”.

Întrebare: Dacă este aşa, nașterea unui anumit copil care se va naște este predeterminată ?

Răspuns: Totul este absolut predeterminat până la sfârșitul tuturor timpurilor. Nu este nimic nou.

Întrebare: Putem spune că există un moment bun pentru a concepe un copil?

Răspuns: Nici asta nu contează și nici nu depinde de oameni. Totul este aranjat de sus și așa se întâmplă. De fapt, o persoană nu alege nimic.

Întrebare: Dar când părinții decid că vor să aibă un copil, la ce ar trebui să se gândească?

Răspuns: Că vor să facă o persoană bună, care să fie utilă lumii și să se bucure de faptul că este benefic pentru lume.

Întrebare: Ce înseamnă „pentru beneficiul lumii”?

Răspuns: Să aducă oamenii împreună.

Comentariu: Imaginați-vă că dați această sarcină părinților!

Răspunsul meu: Ei se gândesc la asta în actul concepției. După cum este scris în Ketuvim, Iov 3: 2: „S-ar pierde ziua în care trebuia să mă nasc, şi noaptea când cineva a spus:  „Un om a fost impregnat”.”

Comentariu: De obicei, o persoană se gândește mai mult la sine, astfel încât să fie un copil bun, drăguţ, cald, iubit, sănătos. Se gândește-te mai mult la ea.

Răspunsul meu: Nu. Prin aceasta nu faci un copil, ci un animal. Iar dacă te gândești la modul în care va fi el în lume ca persoană, pentru lume, atunci creezi o persoană.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă un cuplu nu poate concepe un copil, dar chiar își dorește asta?

Răspuns: Încercați cât puteți. Nu poți face nimic. Chiar și astăzi depinde încă de o providență superioară.

Întrebare: Și ce va ajuta mai mult aici: mergi la vindecători sau la medici?

Răspuns: Trebuie să mergem la medici, trebuie să facem tot posibilul.

Întrebare: Și, în același timp, să-i cerem celui de sus ajutor?

Răspuns: Desigur, toate împreună.

Întrebare: Când va auzi El această rugă?

Răspuns: Acest lucru nu ne este cunoscut. Cu cât oamenii se străduiesc să facă bine unii cu alții și cu Creatorul, cu atât vor fi mai aproape de împlinirea acestei dorințe, deși acest lucru nu o garantează.

Comentariu: Nu este foarte clar: „bine unul cu celălalt și cu Creatorul”. Explicați acest punct, vă rog.

Răspunsul meu: Să acționeze între ei așa cum a fost stabilit inițial de către Creator.

Întrebare: Cum a stabilit acest lucru?

Răspuns: Totul este construit pe bunătate.

Întrebare: Cum ar trebui să se comporte viitorii părinți pe timpul sarcinii?

Răspuns: Trebuie să fim atenți unii cu alții, mai ales cu o femeie. Și încercați ca o femeie în timpul sarcinii să aibă gânduri bune, muzică, lecturi. În general, să o influențezi cu emoții și cunoștințe pozitive și mai elevate. Toate acestea îl influențează foarte mult pe copil.

Întrebare: Ce fel de muzică ai alege?

Răspuns: Eu personal susțin muzica clasică pentru că este cea mai potrivită, cea mai completă. Desigur, nu grele, ci clasice uşoare.

Întrebare: La ce ar trebui să se gândească o femeie în timpul sarcinii?

Răspuns: Despre aceasta este scris în Tora că o femeie se gândește doar la cel care este în ea, care a fost conceput și crește în ea. Numai despre el. Natura a prevăzut deja acest lucru, deci nu este nevoie să interfereze cu ea.

Întrebare: Care este momentul cel mai critic al sarcinii?

Răspuns: De regulă, primele luni. Apoi se pune temelia copilului.

Întrebare: Când trebuie dat copilul mamei?

Răspuns: Trebuie să așezați imediat copilul pe ea, astfel încât să simtă că este încă legat de mamă.

Întrebare: Îi oferă asta mai multă siguranță?

Răspuns: Atât pentru ea, cât și pentru el. Trebuie să existe o conexiune. Este foarte important.

Întrebare: Ce înseamnă laptele matern pentru creșterea bebelușului?

Răspuns: Laptele mamei nu este neapărat necesar de la mama lui, poate fi de la o altă femeie. Deși, este de preferat ca copilul să primească lapte de la mama sa. Și acest lapte este substanța cea mai apropiată de copil, purtând atâtea elemente, pe care nici nu le bănuim.

Întrebare: Ce primește bebelușul cu laptele matern?

Răspuns: Este imposibil de exprimat. Lumina superioară, numită Ohr Hassadim, lumină a milei, o primește de sus prin laptele mamei sale.

Întrebare: Cum comunică o mamă cu un copil care este alăptat?

Răspuns: Ea vorbește cu el prin asta. El o simte prin pieptul ei, iar ea îl simte prin pieptul ei. Acesta este un mecanism uimitor atât la animale, cât și la oameni.

Întrebare: Cât timp ar trebui să-și alăpteze o mamă copilul?

Răspuns: În general, se recomandă până la doi ani.

Comentariu: Nimeni nu respectă acest lucru.

Răspunsul meu: Știu că nimeni nu îl urmează. Dar, conform legii spirituale, alăptarea ar trebui să dureze până la doi ani.

Întrebare: Și dacă trebuie să mergi la lucru așa cum este astăzi?

Răspuns: Ei bine, toată lumea o face, este adevărat. Cui îi pasă de unele legi spirituale sau naturale?

Întrebare: Spui că totul este predeterminat și că toate acțiunile sunt predeterminate.

Răspunsul meu: Dacă îți strici viața, nu învinovăți natura.

Întrebare: Deci, am stricat viața atât de mult? Trimitem mamele la muncă la șase luni, un an și așa mai departe.

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ce trebuie făcut pentru ca lucrurile să fie corecte?

Răspuns: Pentru a face asta corect – femeia nu ar trebui să lucreze deloc.

Comentariu: Desigur, acest lucru este imposibil în vremurile noastre.

Răspunsul meu: De ce? De ce este rău dacă doar bărbatul lucrează și câștigă suficient pentru familia sa, iar acest lucru ar fi suficient pentru ca familia să trăiască normal, calm, liniștit?

Întrebare: Spuneţi-mi, dacă mama este enervată sau după o ceartă cu tatăl, ar trebui să hrănească sau să nu hrănească copilul în acel moment?

Răspuns: Acest lucru nu este bun. Copilul va simți acest lucru foarte mult asupra lui și, prin urmare, astfel de stări sunt absolut nedorite! O femeie trebuie protejată, izolată de orice influență negativă, nedorită.

Întrebare: Adică toate acestea intră în copil, atât iritare, cât și ură?

Răspuns: Desigur. Toate acestea se vor strecura în copil și se vor manifesta în consecințe negative.

Întrebare: În general, copilul simte ce se întâmplă acasă, în relațiile părintești?

Răspuns: Desigur. Simte totul. Totul este simțit de el „prin aer”, chiar dacă se află în casa alăturată, sau într-un alt oraș. Toate acestea sunt transmise. Este foarte sensibil. Mama pentru el este ca un receptor pe care îl ascultă și îl percepe, chiar dacă ea nu îi spune nimic. Dar tot ceea ce afectează mama, el simte totul.

Întrebare: Se pare că mama este ca un al șaselea simț pentru el?

Răspuns: Desigur. Ni se pare că a ieșit din mamă și cordonul ombilical a fost tăiat. Nimic nu este tăiat.

[274965]
Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/5/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unii cercetători spun că cele două contrarii, iubirea și ura, sunt unite de importanța sentimentelor pentru un obiect. Când iubesc sau urăsc pe cineva, acea persoană este la fel de importantă pentru mine. Importanța dă naștere dependenței și fricii. O persoană se gândește constant la obiectul iubirii sau al urii sale. Ești de acord cu această afirmație?

Răspuns: În principiu, da. Dar este dificil pentru mine să vorbesc despre acest lucru, deoarece Cabala nu folosește astfel de definiții. Totul este foarte sec și științific în acesta și este definit în mod explicit în raport cu egoismul.

Observație: Se pare că oamenii de știință vor să spună că iubirea și ura sunt foarte asemănătoare iar una se transformă cu ușurință în cealaltă.

Comentariul meu: Da, sunt foarte aproape. O persoană cade de la o stare la alta și se ridică din nou.

Întrebare: Există concepte precum iubirea nefondată și ura nefondată. Dacă mi-ai făcut ceva rău, este clar că te urăsc. Ce este ura nefondată?

Răspuns: Ura nefondată este o stare în care o persoană nu poate determina motivul urii sale. De fapt, există un motiv. Fie este inerent naturii în sine instinctiv, ca pisica cu șoarecele, fie este cumva dobândit. Dar există.

Motivul vine de la natură însăși. O persoană nu poate explica de ce urăște o altă persoană, dar o face. La fel este și cu iubirea.

Există întotdeauna un motiv pentru care iubești pe cineva. De exemplu, îți place culoarea ochilor unei persoane sau altceva. Poate că nu știi de ce îți place el sau ea, doar că aceste gusturi sunt încorporate în tine.

Acest lucru nu depinde de nici o acțiune fizică: a ta în raport cu el sau ea și a lui sau a ei în raport cu tine. Pur și simplu vezi o persoană și ești atras de ea.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 23/10/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cabala spune că atunci când cineva se roagă pentru sine (în principiu, acest lucru este firesc pentru o omul obișnuit), este un păcat.

Răspunsul meu: Dacă o persoană se gândește la sine, atunci se cam separă de restul și nu se apropie de ei. În mod firesc, acest lucru o îndepărtează de Creator, deoarece Creatorul ne vede pe toți uniți într-un întreg comun, așa cum am fost înainte de separarea în indivizi separați.

Întrebare: Creatorul nu se gândește la Sine? Nu are astfel de gânduri?

Răspuns: În primul rând, El nu se gândește la Sine. În al doilea rând, El nu se gândește la fiecare ca indivizi, pentru că ne simte ca un întreg.

Întrebare: Să spunem că mă uit la cineva. Acesta este format din miliarde de celule. Nu mă adresez unei celule, mă adresez unei imagini. În acest mod ne vede Creatorul individual?

Răspuns: În niciun caz! El nu face nici cel mai mic calcul cu o singură persoană. El ne-a creat într-o calitate egoistă în care simțim că existăm separat unul de celălalt, opusi Lui.

Întrebare: Și ce ar trebui să înțeleg din asta? Că El nu mă ia în consideră deloc? Nici măcar nu știe că exist?

Răspuns: Dacă știe sau nu, este cu totul altă chestiune. El nu ține cont de mișcările personale individuale, cu excepția mișcării spre apropierea de El prin apropierea de ceilalți.

Din emisiunea KabTV „Stările spirituale”,  19.11.18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În prezent natura ne-a separat cu  acest coronavirus la fel ca ecranele calculatoarelor. Am început să dezvoltăm un fel de realitate virtuală. Care este următoarea etapă a nivelului de comunicare?

Răspuns: Când înțelegem că în conexiunea corectă dintre noi, nu în conexiunea pe Internet, ci cu sentimente corecte, putem să creăm o formă de unitate care ne va permite să simțim stratul ascuns al naturii, atunci vom începe să revelăm natura în forma ei adevărată.

Întrebare: Este clar că o comunicare fizică între oameni este mult mai dificilă decât cea virtuală, deoarece ea necesită energie și atenție. Este mult mai ușor să îi contactezi pe ceilalți prin intermediul ecranelor. De îndată ce învățăm să comunicăm prin  aceste ecrane, vom fi capabili să comunicăm fizic pe un nivel diferit?

Răspuns: Poate. Sper că asta este ceea ce se va întâmpla. Pot să văd din răspândirea Cabalei în lume că așa ne dezvoltăm.

De pe KabTV „Abilități de comunicare” 10/7/20

Filed under: Diseminare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există situații în care merită să urmezi doar un singur om, un lider, și nu o echipă?

Răspuns: Da. Dacă vrem să atingem un obiectiv mai înalt, atunci nu ne putem baza pe opinia mulțimii, deoarece rămânând o mulțime cu multe opinii, nu poate produce nimic special sau ceva superior ei. Vedem ce iese din asta. Toate acestea sunt inventate doar pentru a păcăli oamenii.

Dacă vrem să ne ridicăm deasupra statutului nostru, nu avem nevoie de mulțime. Trebuie să instruim oamenii, chiar și aceeași mulțime, pentru a fi un colectiv care se poate ridica deasupra, în credință deasupra rațiunii, adică la următorul nivel de dezvoltare, simțind creația.

Întrebare: Dar pentru a ajunge la această stare, este necesar să anulăm opiniile personale și să combinăm eforturile pentru a crea o dorință unificată. De ce nu putem adăuga opiniile noastre și să nu le anulăm?

Răspuns: Nu. Dacă procedăm astfel, nu vom ajunge la credință deasupra rațiunii. Fiecare dintre noi trebuie să ne smerim în raport cu colectivul și apoi vom ajunge cu toții într-o stare în care, în uniunea noastră, devenim mai sus decât fiecare dintre noi individual sau împreună ca o sumă.

Aici funcționează un principiu complet diferit. Lucrez cu egoismul meu, ridic societatea în ochii mei și o accept ca pe ceva sacru. În ciuda faptului că am dreptate ca individ, accept opinia societății mai presus de a mea, deoarece este o societate! Înțeleg că există o forță comună, o opinie comună.

Aceasta nu este părerea mulțimii. Dacă vrem să fim conectați împreună, suntem cu toții unul în celălalt, fiecare anulându-ne. Apoi creăm o astfel de stare în care toată lumea se egalează cu ceilalți. Apoi începem să simțim următorul nivel al dezvoltării noastre, fiecare din punctul de anulare. Aceasta se numește credință deasupra rațiunii.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 25.09.2020

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principalul lucru este că ne străduim constant să ne conectăm, să menținem unitatea. Am fost separați de sus și ne conectăm din nou. Așa lucrăm împreună cu Creatorul: El ne separă, noi ne conectăm, El ne separă din nou, noi ne conectăm din nou.

Trebuie să realizăm conexiunea noastră cu Creatorul în această muncă reciprocă. Și apoi, în deconectările pe care El le provoacă în noi și conexiunile dintre noi prin care ne conectăm cu El, începem să distingem limbajul Său – precum Codul Morse: punct, liniuță, bip, bip …

Însuși Creatorul face deconectarea și noi Îi cerem să ne conecteze. Apoi, în toate aceste acțiuni, începem să simțim Creatorul și să înțelegem ce vrea El să ne spună, ca într-un mesaj radio codat: beep-beep-beeeeep-beep …

Simțim Creatorul vorbindu-ne prin intrările și ieșirile luminii în Kli-ul nostru și explicându-ne ce forme mai avansate trebuie să atingem pentru a ne apropia de El. Creatorul ne învață cum să ne apropiem din ce în ce mai mult de El.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/9/20, 12/9/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ura, respingerea, dezacordul și neînțelegerea sunt în esență forma opusă a Creatorului, forma opusă a unității. Din aceasta, ajungem treptat la realizarea Creatorului.

Cu cât ne dezvoltăm mai mult din generație în generație, cu atât ne simțim mai mult ca fiind individualişti, separați de ceilalți. Cu toate acestea, dacă acoperim toate păcatele cu iubire, vom putea să ne conectăm mai presus de toate diferențele.

Diferența dintre respingere și conexiune, între ură și iubire, dă intensitatea revelării Creatorului. Această diferență rămâne ca adâncimea dorinței deasupra căreia se ridică conexiunea: restricție, ecran și lumină reflectată. Apoi, între minus și plus, simțim puterea revelării Creatorului, care asemenea lipiciului, adună împreună toate opusele.

Acesta este motivul pentru care Creatorul a rupt sufletul comun al lui Adam HaRishon, a intrat cu toată forța Sa între bucățile rupte și a rămas acolo în forma Sa opusă, astfel încât să-L putem dezvălui din opusul Său, pentru a înțelege iubirea din ură, unitatea și conexiunea din respingere și neînțelegere, până ajungem la adeziunea completă.

Prin urmare, conectarea părților lui Adam HaRishon într-un singur sistem, sau dezvăluirea Creatorului care ne adună împreună, este una și aceeași.

Munca este simplă: între mine și prietenii mei este Creatorul în forma opusă, pe care, prin eforturile, cererea și rugăciunea mea, o transform din forța respingerii în forța conexiunii, adeziunii, astfel încât întunericul să strălucească. ca lumina. În locul urii nesfârșite, a abisului negru dintre noi, va apărea cea mai puternică lumină, conexiunea și iubirea unei mari forțe, tocmai din cauza întunericului revelat.

Înțelegem că realitatea constă în bine și rău, că unul nu poate fi fără celălalt și ambele sunt la fel de importante, deoarece în conexiunea dintre ele se descoperă Creatorul. Este foarte dificil să menţii ura, când iubirea vine. Nu vrem să ne gândim la ură, suntem atrași de iubire din toată inima. Este o treabă mult mai grea să te menții în ură și să nu te arunci în oceanul iubirii.

Cu toate acestea, trebuie să constăm din amândouă și abia atunci ne opunem Creatorului. Creatorul este o singură forță a binelui absolut. Cu toate acestea, includem două forțe și construim o linie de mijloc între ele cu ajutorul Creatorului, care este acolo cu noi.

Trebuie să ne obișnuim cu faptul că fiecare persoană include întotdeauna două opinii, două forțe, două dorințe opuse. În creația corectă, trebuie combinate două forme ale naturii, iar în mijlocul dintre ele, vrem să-l stabilim pe Creator, astfel încât „Cel care face pace mai sus, să facă pace cu noi și cu tot Israelul”. Înțelegând diferența dintre bine și rău, lumină și întuneric, dezvăluim forța superioară deasupra contrastului stărilor opuse. Dacă încercăm să dezvăluim binele și răul, ura și iubirea, separarea și conexiunea, respingerea și atracția dintre prieteni, îl vom dezvălui pe Creator între noi și vom construi o linie de mijloc.

Ura și iubirea se susțin reciproc ca uleiul și fitilul, care aprind împreună o lumânare. Trebuie să existe întotdeauna rezistență (un fitil), o incapacitate de conectare și, în același timp, ulei și lumină. Așa construim atitudinea corectă față de realitate.

Prin urmare, toate încercările lumii de a ajunge la bine, vor duce doar la o revelare și mai mare a răului, până când ne vom da seama că avem nevoie de o metodă diferită pentru existența noastră. Nu ne putem distruge reciproc, eliminând toate opusele, așa cum ar dori egoismul. Dimpotrivă, folosind toate opusele putem construi linia de mijloc. Acest lucru va deveni evident peste tot în lume, mai ales în țările cele mai dezvoltate.

Opusele rămân, dar toate păcatele sunt acoperite de iubire. Dacă nu urmăm această cale, nu vom putea să creăm și să menținem o familie, să creștem copii sau să realizăm pacea între părți din țară și dintre țări. Vom deveni o forță distructivă în natură. Materia minerală, plantele și animalele pot exista deoarece sunt controlate de natură și acționează instinctiv corect. Cu toate acestea, oamenii nu pot exista, decât dacă găsesc linia de mijloc.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/7/20, „Linia de mijloc”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→