Întrebare: Personajul meu preferat, Don Quijotem luptă împotriva egoismului încercând să rezolve o problemă cu o singură lovitură de suliță. Cum putem păstra această graniță, astfel încât să nu forțăm binele asupra oamenilor? Cum pot evita acest lucru?

Răspuns: Numai prin educație. Nu există altceva. Numai prin explicarea faptului că natura egoistă ni se dă intenționat, astfel încât să o putem transforma în opusul ei. În caz contrar, nu avem nicio speranță pentru un viitor mai mult sau mai puțin normal.

În zilele noastre, cu tehnologia noastră de ultimă generație, ne îndreptăm către un rum periculos. Imaginați-vă dacă toate computerele din lume s-ar opri pentru o clipă, nu este atât de dificil de făcut, și asta este, lumea se oprește.

Astăzi nici nu avem nevoie de bombe atomice. Este o modalitate veche, barbară. Tot ce trebuie să faceți este să opriți computerele. Ele controlează centralele electrice, alimentarea cu apă și orice altceva și nu vom ști ce să facem în continuare.

Din emisiunea de pe KabTV „Împreună despre lucruri importante”, 18.07.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În prezent, mulți oameni cred că al treilea război mondial este deja în desfășurare. Toată lumea, de la futurologi la Papa, vorbește despre acest lucru în mod deschis. Mulți sunt de acord că acest război are loc în fragmente. Nu a apărut încă în imaginea generală, dar se întâmplă deja pe mai multe planuri.

Există chiar și o viziune mai exotică că al treilea război mondial este un război împotriva coronavirus-ului, deoarece consecințele pe care virusul le-a adus umanității sunt comparabile cu consecințele primului și celui de-al doilea război mondial.

Crezi că al treilea război mondial ne așteaptă cu adevărat?

Răspuns: Din păcate, cred că ar putea fi. Nu când se va întâmpla sau nu – nu vreau să vorbesc despre asta. Dar faptul că poate fi – da.

Umanitatea este într-o concurență constantă, concurența care încă nu este un război mondial. Un război mondial este atunci când vrem să ne învingem reciproc, distrugând oamenii. Cel puțin, nu o vedem acum.

În plus, este, de asemenea, imposibil să vorbim despre virus ca despre o armă. Nu vedem nicio direcție în asta. Nu este nevoie să-l atribuiți chinezilor sau altcuiva. Firește, există tot felul de idei, planuri, dar acesta nu este un război.

Al treilea război mondial înseamnă un război nuclear, când uriașele forțe nucleare ale superputerilor ar fi puse în acțiune. Nu vreau să cred că acest lucru se va întâmpla, dar este posibil.

Întrebare: Va exista vreodată pace în lume?

Răspuns: Într-o zi vor exista. Într-o zi, făcându-i pe oameni să-și dea seama că nu există altă cale și ridicându-i pe toți deasupra egoismului sau prin suferințe mari, când un număr mic de oameni vor rămâne pe Pământ și își vor da seama că nu au altă opțiune decât să-și înceapă dezvoltarea din nou într-un plan complet diferit, în asistență reciprocă completă, dăruire reciprocă și interconectare.

Din emisiunea de pe KabTV „Cabala Express”, din 16.02.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ascensiunea din această lume în lumea spirituală se realizează datorită faptului că avem nevoie din ce în ce mai mult de ajutorul Creatorului. Și pentru a ne ajuta să dobândim calitățile Sale, Creatorul ne ”îngreunează” inima, sentimentul că nu putem face față fără El. Oriunde ne aflăm,  suntem convinși că nu putem să îndeplinim nicio condiție spirituală.

Dar, de asemenea, nu suntem în stare să îi cerem Creatorului; nu știm cum să o facem. Asta arată lipsa de credință. Adică nu simțim Creatorul, nu simțim că El există și că așteaptă să ne ajute și că numai cu ajutorul Său putem îndeplini condițiile spirituale, putem realiza conexiune și dăruire și putem vedea lumea ca fiind creată dintr-o sursă.

Prin urmare, va trebui să dezvăluim mai mult din forța răului, care nu ne permite să ne conectăm unii cu alții și cu Creatorul. Și când simțim că nu suntem capabili de conexiune și dăruire, înseamnă că Creatorul ne arată faraonul care stă între noi și ne conduce către acest zid, ne împiedică să ne deplasăm spre conexiune și să ne apropiem unii de alții pentru a deveni un singur om cu o singură inimă.

Și toată această povară a inimii este rezultatul necredinței în Creator, adică a lipsei sentimentului că această forță există și că doar această forță ne pune tot felul de obstacole în față.

Creatorul este cel care îl pune pe Faraon, egoismul nostru, împotriva noastră, astfel încât să fim convinși de neputința noastră interioară. Trebuie să acționez, dar simt că nu sunt în stare, nu am puterea să-mi depășesc egoismul nici măcar un pic.

Și cu cât avansăm, cu atât ne simțim mai slabi, incapabili de a efectua cea mai mică acțiune de dăruire. Dar Creatorul a aranjat în mod deliberat ca noi să ne aruncăm în egoism, ceea ce arată puterea sa completă asupra noastră, puterea faraonului în a cărui sclavie ne aflăm în Egipt. Numai Creatorul ne poate salva trăgându-ne din egoism, nu altă forță. Astfel, avem din ce în ce mai multă forță de dăruire pe care ne-o poate da Creatorul.

Aceste două forțe, forța faraonului și forța Creatorului, stau una împotriva celeilalte, iar Moise suntem noi, forța din mijloc, care vrea să îndrepte balanța în partea Creatorului și să se ridice deasupra lui Faraon, pentru a ieși din controlul său. Dar această forță este foarte slabă. Și numai în măsura credinței noastre în Creator, în faptul că El ne poate mântui prin smulgerea noastră din mâinile faraonului, stabilim dominația forței binelui asupra forței răului.

Creatorul trimite zece plăgi, trezind forța lui Faraon. El îi spune lui Moise: „Vino la Faraon, căci i-am împietrit inima”. Și de ce îl împietrește pe Faraon, făcându-l din ce în ce mai puternic?

Moise este forța care vrea să scape de Faraon și să ne scoată din egoism. Moise vede că nu poate ieși singur, ci trebuie să se agațe de Creator, agățându-se de El așa cum un prunc se agață de mama sa cu toate forțele lui. Este singurul mod în care se simte în siguranță.

Ambele forțe provin de la Creator: forța de a dărui și forța de a primi. Noi trebuie doar ne rugăm ca forța dăruirii să prevaleze asupra forței de primire și să ne permită să efectuăm acțiuni practice de dăruire.

Și când vom învăța să realizăm acțiuni altruiste, vom simți prezența Creatorului în ele, forța Sa și ajutorul Său. Așa vom începe să ne adunăm dorințele de dăruire din care vom forma apoi un vas spiritual, sufletul nostru, forma unui grup spiritual.

Prin urmare, principalul lucru este să luăm în considerare unde primi invitația Creatorului de a efectua o acțiune spirituală de dragul dăruirii, de a ne da seama de incapacitatea noastră de a o îndeplini și de a fi nevoiți să ne îndreptăm spre Creator pentru ajutor. Atunci primim această putere de la El și efectuăm acțiunea de dăruire. Această ascensiune deasupra egoismului se numește ieșirea din Egipt.

Din lecția zilnică de Cabală 17/3/21, „Pesach (Paște)”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Zohar For All, VaYera, Item 375: În mod similar, într-o zi în care există Din în lume și Creatorul stă la tronul judecății, în care Satan este acolo calomniat deasupra și dedesubt. El este acolo pentru a distruge lumea și pentru a lua sufletele oamenilor, deoarece el este Satana, îngerul morții.

Comentariu: Spunem că nu există nimeni în lume în afară de Creator. Totuși, se pare, există și Satana.

Răspunsul meu: În „depozitul” Creatorului există nu numai Satana, ci și Faraonul, îngerii buni și răi, îngerul morții și așa mai departe.

Întrebare: Cum rămâne cu „Nu există altcineva în afară de El”?

Răspuns: De aceea toate aceste forţe există în „depozitul” Său iar El le folosește, trimite aceste forțe în toate direcțiile și El doar le controlează, trage corzile. Suntem sub influența atât a forțelor bune, cât și a celor rele. Mai mult, se presupune că sunt rele pentru că totul este pentru bine.

La urma urmei, pentru a merge înainte, este necesar să fim împinși din partea opusă. Aici El ni se descoperă în diferitele sale înfățișări, cu chipuri diferite: bun și rău, rău și bun.

Toate acestea sunt pentru a arăta omului semnificația interioară, pentru a-i arăta viața, istoria, geografia, toată dezvoltarea umanității, lumea interioară a tuturor și așa mai departe. Trebuie să descoperim acest lucru din două calități opuse.

Ce face Creatorul? El preia controlul asupra Satanei și lucrează prin el. Binele este îmbrăcat în rău pentru ca răul să ne influențeze și prin acest contraatac ne conduce spre bine. În caz contrar, noi, ca egoiști, am lua binele în așa fel încât să-l apucăm egoist.

Cu toate acestea, atunci când acest bine este îmbrăcat în rău, de parcă răul exterior este de la Creator, se opune răului nostru şi atunci nemulțumirea noastră se manifestă și apar probleme. Suntem obligați să facem ceva cu noi înșine.

Treptat, devenim mai blânzi, ne deschidem și devenim pregătiți pentru revelarea binelui. Apoi Creatorul eliberează binele din Sine, și ne contopim unul cu celălalt. Acesta este singurul mod în care ne putem influența reciproc: binele pentru bine și răul pentru rău.

Nu va funcționa altfel, deoarece alții nu te vor înțelege. Încearcă să-i tratezi bine pe cei care te tratează rău și vei vedea că, procedând astfel, nu trezești decât răul și mai mare. Dar pe plan intern, trebuie să acționăm în continuare cu iubire și bunătate.

În exterior, trebuie să vă comportați așa cum fac ei, deoarece numai așa puteți forța partea opusă să accepte metoda de corectare. Aceasta este o psihologie corporală elementară. De asemenea, Creatorul lucrează cu noi conform acestui principiu.

Nu este nimic complicat în acest sens. Trebuie doar să intri puțin mai adânc în sistemul de relații care există între noi, să vezi că funcționează și să-l folosești tocmai pentru a înțelege sistemul intern al universului și pentru a atinge ascensiunea ta spirituală.

Din  emisiunea de pe KabTV “Puterea Cărţii Zohar,” #7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Oamenii nu sunt șomeri, pur și simplu nu trebuie să lucreze”

Deși Israelul își revine din pandemia Covid, se pare că piața muncii este încă în plin blocaj. Nu este vorba de faptul că nu există locuri de muncă de ocupat; doar că oamenii nu mai sunt dornici să le ocupe. De fapt, atât de mulți israelieni preferă să rămână fără locuri de muncă, încât guvernul a inițiat o campanie pentru a încuraja oamenii să se întoarcă din concediu sau din șomaj. Până în prezent însă, campania a avut doar un succes parțial.

Adevărat, îi înțeleg pe acești oameni. Cred că, înainte de a ne întoarce înapoi la viața noastră pre-Covid, care aparent nu era ceva ce ne doream atât de tare, trebuie să reflectăm la ceea ce dorim. Oamenii își dau seama acum că pot avea o viață bună chiar dacă câștigă mai puțin. Au mai mult timp liber de petrecut cu familia și prietenii și, odată ce vă aflați printre oamenii care vă plac, nu este nevoie să cheltuiți mulți bani pentru a vă distra. O zi la plajă cu familia costă nu foarte mult, dar este foarte plăcută și plină de satisfacții emoționale. Când ne gândim la asta, cât să mai avem nevoie de altceva?

Nu trebuie să ne iubim, nici măcar să ne placem, oricum nu încă. Tot ce ne trebuie este să ne dăm seama că cei pe care îi urȃm sunt tocmai cei de care depinde viața noastră. Dacă facem acest lucru, vom avea o societate în care cu adevărat oamenii nu trebuie să lucreze, unde își pot petrece zilele în pace întrucât vor fi atenți unii cu alții.

În plus, piața muncii are nevoie de tot mai puțini lucrători. Am trecut de la măsurarea lucrurilor în kilometri și metri, la măsurarea lucrurilor în nanometri. Totul s-a micșorat și totul necesită mai puțină mână de lucru. Chiar și locurile de muncă legate de computer necesită mai puțini lucrători decât înainte; întreaga societate se îndreaptă către o stare în care sunt necesare mai puține ore de lucru. Nu este de mirare că unele țări analizează în mod serios programele de venit de bază universal, în loc să trimită oamenii înapoi la muncă sau într-o săptămână de muncă mai scurtă. Zilele de muncă grea se apropie de sfârșitul lor și trebuie să ne dăm seama cum vrem să petrecem timpul suplimentar pe mâna noastră.

Aprovizionarea cu alimente și alte necesități nu va fi o problemă; deja producem mai mult decât consumăm și aruncăm produsele în exces doar pentru a menține prețurile la un nivel ridicat. Dacă îmbunătățim distribuția, necesitățile nu vor lipsi nicăieri în lume.

Ceea ce ne conduce la adevărata problemă din fața noastră este asigurarea că obținem ceea ce avem nevoie astfel încât să putem avea o viață bună, fără a avea grija subzistenței. Pentru a face acest lucru, trebuie să depăşim diviziunile care ne diferențiază în prezent, cum ar fi tensiunile rasiale, rivalitățile politice, luptele de putere de toate felurile, diferențele culturale etc. Poate părea imposibil să depășim aceste diferențe seculare, până nu realizăm că tocmai datorită acestor dispute ne-am dezvoltat societatea, tehnologia și tot ceea ce avem. Cu alte cuvinte, pentru a ne dezvolta în continuare, trebuie să păstrăm exact opiniile pe care le vedem opuse. Fără ele, propriile noastre opinii își vor pierde relevanța.

Gândiți-vă la iubire fără existența urii, iar cuvântul devine lipsit de sens. Gândiți-vă la libertate fără captivitate și întregul concept devine nul. Nu am fi în măsură să prețuim sau să evaluăm nimic dacă nu ar exista antonimul său.

Astăzi, oamenii își dau seama că într-adevăr nu este nevoie să lucrăm atât de mult, dar dacă nu dezvoltăm valorile sociale pentru a susține această viziune, societatea se va dezintegra și va apărea haosul. Timp de secole, am cultivat grija de sine până la punctul în care astăzi marea majoritate dintre noi suntem narcisiști, pur și simplu. O societate de narcisiști nu poate construi un sistem de distribuție care să asigure bunăstarea fiecărei persoane, întrucât un astfel de sistem necesită respectarea nevoilor altor oameni și prea mulți dintre noi, pur și simplu, nu o avem.

Prin urmare, primul lucru de făcut pentru a naviga prin perioada de tranziție către o nouă societate este să ne dăm seama că suntem dependenți unul de celălalt și mai ales de cei care sunt opuși nouă. Nu trebuie să ne placă oamenii care gândesc, vorbesc sau acționează opus față de noi, dar trebuie să recunoaștem valoarea lor pentru noi. Trebuie să ne dăm seama că ei sunt cei care ne fac valabile propriile principii. Dacă vom realiza acest lucru, ne vom da seama că nu putem reuși unul fără celălalt sau chiar să fim ceea ce suntem. Atȃt de interdependenți suntem.

Nu trebuie să ne iubim, nici măcar să ne placem, oricum nu încă. Tot ce ne trebuie este să ne dăm seama că cei pe care îi urȃm sunt tocmai cei de care depinde viața noastră. Dacă facem acest lucru, vom avea o societate în care cu adevărat oamenii nu trebuie să lucreze, unde își pot petrece zilele în pace întrucât vor fi atenți unii cu alții.

#israel #unemployment #COVID19

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Sentimentul de exil este cel care ne împinge înainte și ne obligă să căutăm centrul grupului de zece unde ne putem conecta împreună și apoi să dezvăluim conexiunea noastră cu Creatorul. Suferințele din exil ne obligă să ne unim ca o turmă de oi înghesuite împreună, pentru că sunt înconjurate de lupi.

Din lecția zilnică de Cabala 12.03.2021, „Pesach (Paște)”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Națiunile lumii încă îl acuză pe Adam de căderea în păcat, iar acum suntem chinuiți din cauza a ceea ce a făcut el pe Pământ.

Răspunsul meu: Nu vorbim despre o persoană din lumea noastră, ci despre construcția spirituală a lui Adam HaRishon. Suntem consecința sa, părțile sale, pe măsură ce sufletul său s-a sfărâmat în multe suflete și aceste fragmente există în fiecare dintre noi.

Comentariu: Adică umanitatea se înșală în faptul că el este de vină pentru toate necazurile noastre. De fapt, tot ce s-a întâmplat ar fi trebuit să se întâmple.

Răspunsul meu: Cine poate vorbi despre asta ?! Ce înțelege omenirea despre construcția lui Adam HaRishon (primul om) și căderea sa de la nivel spiritual în lumea noastră?

Toate acestea stau la nivelul lumii lui Atzilut. Este necesar să se studieze structura lumilor superioare, sistemul lor, funcționarea acestuia și modul de menținere a echilibrului. Acestea sunt sisteme uriașe de autoguvernare din care coboară asupra noastră toate semnalele de control, care primesc reacții de la noi și sunt rearanjate în consecință pentru a ne conduce constant înainte.

Acesta este un sistem imens, împotriva căruia Pământul și universul nostru nu sunt luate în considerare, deși este centrul atenției întregului sistem. Suntem cei mai mici.

Prin urmare, a spune că putem da vina pe cineva care ne folosește creierul, înțelegerea noastră, este o prostie. Este ca și cum un copil își ceartă părinții spunând: „Mama este rea, nu-mi dă asta!”

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cartea Zohar, „YaYera, punctul 114:„ Când Adam HaRishon a păcătuit, a păcătuit cu pomul cunoașterii binelui și răului, așa cum este scris, „dar al pomului cunoașterii.” Și a păcătuit prin asta și a provocat moartea întregii lumi. ”

Lumea este tot ceea ce simt. Când, la nivel spiritual, am început să-mi folosesc egoismul, imediat lumea mea, toate senzațiile mele, s-au redus din starea uriașă, superioară, imensă, eternă, perfectă în care mă aflam, într-o  lume mică, defectă, egoistă, slabă, o lume temporară, care se termină rapid cu moartea mea.

Exact asta s-a întâmplat în senzațiile oamenilor căzuți de la nivelul spiritual la cel corporal.

Simt întreaga lume în mine. Tot ceea ce intră în simțurile mele se formează, se adaugă, se integrează în mine și mi se dă ca imagine a universului meu, a lumii mele, ceea ce absorb în mine.

Dacă totuși, organele senzoriale spirituale se formează în mine și ele sunt practic imense, atunci par să ies din mine, din limitele mele și încep să percep natura în perfecțiunea ei eternă.

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 7

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ai ridicat națiunea, Israeliții, asupra cărora credința Creatorului sălășluiește, așa cum ar trebui. Aceasta este linia de mijloc, care include ambele linii – dreapta și stânga.

Ai mărit bucuria lui – acesta este nivelul Rosh al Superiorului (capul Superiorului). Adică, Hesed a devenit Hochma cu care Avraam a fuzionat, este numit cel mare. Și bucuria rămâne cu el, adică linia dreaptă – Hesed (mila). (Cartea Zohar)

Există trei calități Superioare în noi: Hesed, Gevura și Tifferet, mai jos sunt: Netzach, Hod și Yesod. Hesed se ridică în Hochma, Gevura în Bina, Netzach în Hesed, Yesod în Hod și așa mai departe.

Cele trei puncte: Cohen, Levi și Israel implică întotdeauna o dezvoltare treptată. Acestea sunt calitățile noastre interioare care nu au nimic de-a face cu oamenii din această lume.

Orice persoană, indiferent de naționalitate, rasă sau apartenență, dacă lucrează intern la sine și dorește să ajungă la asemănare cu Creatorul, egoismul începe să se manifeste în el, precum și proprietatea Creatorului, o linie, apoi a doua și a treia, cu care se construiește pe sine însuși. Prin urmare, acest ghid se aplică fiecărei persoane de pe Pământ.

Întrebare: O stare spirituală ca „ridicarea Israelului” poate să apară oricărei persoane, fie că este chinez sau german?

Răspuns: Sigur. Linia de mijloc este asemănarea cu Creatorul. Nu există o astfel de naționalitate – „Israel”. Aceasta este o națiune creată artificial, bazată pe principiul spiritual al „iubirii aproapelui ca pe tine însuți”.

Aceasta a fost chemarea cu care un vechi preot și filosof babilonian Avraam a adunat națiunea. Cei care i s-au alăturat au vrut să avanseze folosind calitatea iubirii și dăruirii. Prin urmare, în lumea noastră, ei au devenit ceea ce se numește poporul lui Israel.

Dar, în general, orice persoană care se străduiește, cu ajutorul celor două calități ale naturii, primire și dăruire, egoism și altruism, către Creator se numește Yashar El, Israel.

Din emisiunea de pe KavTV „Puterea cărții Zohar” # 6

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→

Omul este un receptor în care se manifestă câmpul înconjurător și include absolut totul. În funcție de cât de asemănători suntem cu acest câmp și de cât de mult noi, ca senzori, îl captăm, structurile noastre informaționale, conceptuale, senzoriale și de altă natură se schimbă.

În principiu, omul simte acest câmp în măsura asemănării sale cu acesta și împarte această senzație în sentimente și rațiune. Există multe diviziuni în sentimente, multe gradații în minte.

Astfel, sentimentul de sine și de tot ceea ce ne înconjoară ca existent este o măsură de similitudine sau, dimpotrivă, diferență de câmpul informațional în care ne aflăm.

În afară de om și de acest domeniu, practic nu există nimic. Mineralul, vegetalul, animalul și omul sunt doar o proiecție a conștiinței unei persoane asupra sa. Și nu există nimic care există de fapt în raport cu acesta, cu excepția acestui câmp, care este informațional în ceea ce privește cunoașterea și senzațiile.

Din emisiunea de pe KavTV „Întâlnirile cu Cabala” 19.03.2019

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→