Este foarte ușor să trăim împreună

Baal HaSulam, Scrisoarea 13: Ar trebui să știți că există multe scântei de sfințenie în fiecare din grup. Atunci când uniți toate scânteile de sfințenie într-un singur loc, ca frații, cu iubire și prietenie, cu siguranță veți avea un foarte înalt nivel de sfințenie pentru un anumit timp, venind de la lumina vieții…și mântuirea Domnului este rapidă (cât ai clipi).

Adevărul este că, acesta este un efort pe care nimeni nu este pregătit să-l facă. Astfel, noi suntem neglijenți, leneși și deprimați. Dar, pe de altă parte, este foarte ușor! La urma urmei, este modul în care totul este aranjat.

Încercați să reînviați un organ care a fost separat și tăiat din organism. Indiferent ce efort faceți, nu va funcționa. Dar, dacă-l atașăm la corp, atunci primește imediat tot ce trebuie, întreaga hrană; se reînnoiește schimbul reciproc de materiale cu corpul și începe să trăiască.

Vasul nu se găsește în nici unul dintre noi, ci doar în conexiunea dintre noi. Dacă mutăm importanța de la noi înșine, la conexiunea dintre noi, spre un spațiu pe care trebuie să-l umplem cu un câmp dens de forță a iubirii, atunci vom descoperi că nu există spațiu gol în lume ci, mai degrabă, ceea ce intenționat a fost ascuns se dezvăluie aici.

Lucrul principal este de a clarifica și de a descoperi unde focalizăm atenția, unde investim eforturi, și unde am nevoie să cer și să pun presiune pentru compensare.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.04.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Căutați o conexiune interioară

Întrebare: Dacă cea mai mare avansare se produce atunci când faceti cele mai mari eforturi, trebuie să căutăm în mod special locurile unde diseminarea este mai dificilă?

Răspuns: Atunci când diseminăm, ar trebui să căutăm mai multă conexiune internă cu oamenii cărora le diseminăm. Diseminarea depinde de cât ne anulăm în fața lor în diseminarea noastră și, în același timp, îi influențăm. Este precum părinții față de copilul lor. Pe de o parte, părinții au grijă de el, îl îndrumă, fac totul pentru el și, pe de altă parte, ei fac totul conform voinței sale, pentru binele lui.

Aceasta ar trebui să fie atitudinea noastră față de oameni, ca un părinte față de copilul său.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 03.04.2014, Întrebări și răspunsuri cu Rav

Ce simte lumea în interior, nu contează!

Întrebare: Ce înseamnă că un student se ascunde de profesorul său?

Răspuns: O persoană nu se poate dezvălui în întregime, pentru sine și, cu siguranță, pentru ceilalți, inclusiv profesorul său. Dar, studenții trebuie să clarifice stările care au loc între ei. Constant, ei trebuie să întrebe despre acest lucru și să clarifice, nu ce simte fiecare în parte, ci relația dintre ei.

Există o perioadă în munca spirituală când studentul are multe întrebări, dar dintr-un anumit motiv, el nu le pune și le păstrează pentru sine. Chiar dacă acest lucru îl macină și exercită presiune asupra lui și îl face să se simtă furios și bulversat, nu poate să le dezvăluie și să le folosească. Asta se întâmplă tuturor atunci când se clarifică aceste întrebări de unul singur.

Dar, aceste probleme trebuie să fie clarificate și ridicate între prieteni. Dacă ele nu sunt personale ci generale, cum acestea se dezvăluie în vase, printre noi, ele trebuie să fie clarificate.

Ce simte fiecare în interiorul lui nu are importanță. Ce resimțim între noi este vasul pentru dezvăluirea Luminii și asta este ceea ce contează! Munca în grup este în scopul de a schimba focalizarea de la ceea ce simt în interiorul meu, spre ceea ce simt cu privire la ceilalți și ceea ce se întâmplă între noi.

Ca și cum aș privi prin binoclu și ar trebui să schimb în mod constant focalizarea între mine și toată lumea, întregul grup, între ceea ce se întâmplă între noi și nu în fiecare dintre noi.

Atunci înțeleg că atitudinea mea negativă față de cineva face rău tuturor conexiunilor din grup. Astfel, nu se poate ca vouă să nu vă placă cineva, dar să vă placă alții. Nu există astfel de lucru, deoarece prin asta, corupeți deja toate relațiile. Și, pentru că nu puteți tolera acest lucru, trebuie să fie corectat.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.04.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Amintiți-vă că erați sclavi în Egipt

Rabash, ”Ce este Binecuvântarea, un miracol mi s-a întâmplat în acest loc în Muncă”. Și în același timp, el spune: ”Amintiți-vă că erați robi în Egipt”. Asta înseamnă că sclavia este un lucru rău și totuşi cineva vrea încă să rămână sclav, deoarece sclavul a spus: ”Îmi iubesc stăpânul”.

Totuși, problema exilului este conform măsurii suferinței și durerii pe care le simțim în exil. În această măsură, putem simți bucuria la răscumpărarea sa. Suferințele pe care le simțim reprezintă un vas care poate primi Lumina dacă este eliberat de suferințe.

Suferințele pe care le simțim ar trebui să fie suferința de a fi în exil, de a fi incapabil să efectuăm adevăratele acte de dăruire. Este ceea ce numim exil și sclavie.

Totuși, dacă o persoană nu suferă, este posibil ca ea să fie un egiptean sau chiar un ministru de Faraon. Sclavia trebuie să fie împotriva voinței cuiva. Fără îndoială, ea va dori să fie un sclav până ce atinge o stare când va dori să scape de robie, cu toate puterile și prin toate mijloacele de care dispune.

Trebuie să ne imaginăm ce înseamnă exilul și sclavia; cum, prin ele, accept natura mea ca o dominație străină care este în mine. Faraon mă pătrunde ca o bacterie sau un șarpe. El mă umple, nu mă lasă să mă mișc sau să respir liber. Dacă fac ceva, înghite roadele muncii mele transformând astfel totul în avantajul său.

Dacă nu fac distincție între el și mine, fac totul pentru el fără plată sau recunoștință. Cred că vreau să mă umplu pe mine și nu Faraonul, pentru că mă identific cu el. Este ceea ce numim nivelul animal.

Dacă încep să muncesc conștient pentru Faraon, este deja un real păcat. Este o Klipa (coajă). Dacă încep să îl urăsc și să mă opun dominației sale, este munca în exil. Astfel, sosesc cei șapte ani de foamete, în care văd că nu pot face nimic și totul se întâmplă ca și cum era de dragul Faraonului. Totuși, nu doresc asta și nu o accept!

Astfel, lupta noastră se declanșează până ce ajunge la sfârșitul său.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 01.04.2014, Scrierile lui Rabash

Litere negre care descriu Lumina

În spiritualitate nu există litere, nu există simbol prin care să o putem înțelege. Spiritualitatea este înțeleasă doar prin vasele pe care le construim progresiv în noi. Baal HaSulam scrie în Scrisoarea 14: ”Toată multiplicarea în spiritualitate se bazează pe literele care sunt desenate în materialitatea acestei lumi…” adică, stările prin care trece o persoană, așa cum este scris (Isaia 45:7) ”…și creează întunericul”.

Nu suntem pregătiți să înțelegem Lumina, noi o percepem în funcție de absența sa, conform literelor negre pe fond alb. Într-o astfel de formă vom atinge cunoașterea Luminii, din întuneric, probleme, din absența Luminii.

O persoană nu are vase pentru a descoperi Creatorul, pentru a descoperi caracteristica dăruirii. Ea nu știe, nu înțelege, nu simte asta. Acest lucru este dincolo de ea. Noi explicăm dăruirea, ca și cum învățăm un câine să fie o persoană: să înțeleagă, să simtă, să ia decizii ca o persoană. Este, pur și simplu, imposibil.

Întreaga lume se naște la nivel de bestie, așa cum este spus (Iov, 11:12): ”…dintr-un măgar sălbativ, un om se va naște”. Și numai Lumina pe care o chemăm construiește nivelul Adam (om) în noi. Astfel, avem nevoie de tot soiul de ”litere” care sunt construite în noi din întuneric. Un fel de iluminare, un fel de mică dezvăluire ne atinge și brusc, tot felul de lipsuri și probleme se dezvăluie. Deci, peste acest contrast, al unui lucru opus altuia, aflăm despre diferite stări, până ce ele sunt toate conectate în senzații și discernăminte spirituale.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 02.04.2014, Scrierile lui Baal Hasulam

Răscumpărarea este viață, sclavia este moarte

Exilul diferă de răscumpărare deoarece îi lipsește litera ”Aleph” adică, Creatorul este revelat în momentul răscumpărării. Astfel, pregătim lipsa noastră pentru El.

Trebuie să-mi imaginez conexiunea mea la Creator, chiar și atunci când sunt în exil. Este ca un vid, o lipsă care mai târziu va fi împlinită cu ceva. Totuși, această lipsă are deja forma răscumpărării viitoare. Începe să ia forma corectă. În conformitate cu aceasta, încep să înțeleg ce trebuie să fie exilul și ce aștept de la el.

Nu este răscumpărarea din bucatele din carne de vită, ceapă și usturoi. Deci, ce este mai exact răscumpărarea? Poate că eu sufăr și simt exilul la nivel vegetal, animal, dar nu la nivelul uman, Adam, care este asemenea (Domeh) Creatorului.

Întreaga diferență dintre exil și răscumpărare este prezența Creatorului. La finalul exilului, trebuie să-mi imaginez care este singurul lucru care-mi lipsește. Se pare că am deja impresia că știu ce trebuie revelat.

Trebuie să fiu pregătit pentru asta, să aștept, ca și cum aș putea deja să gust ce ar trebui să-mi aducă răscumpărarea, această eliberare, independența de îngerul morții. Ce simbolizează viața și moartea pentru mine? Viața este răscumpărarea și sclavia este moartea.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 01.04.2014, Shamati 190

Copilul mamei

Întrebare: Există o acceptare unde oamenii apreciază investiția noastră în ceilalți, ajutorul nostru față de cineva și de a fi iubit pentru asta. Este posibl să utilizezi asta ca o tehnică în familie, astfel încât copiii să investească mai mult în familie, în mamă și tată, ca ei să-i aprecieze mai mult, sau asta nu merge cu adolescenții?

Răspuns: Asta nu funcționează, deoarece oamenii ar trebui să fie orientați spre avansare în viața lor, spre viitoarea familie, copiii care vor veni, și nu spre părinții lor. Nu blocați copiii, nu-i trageți înapoi; altfel, ei nu se vor dezvolta.

Oameni ca aceștia, în general, sunt atât de absorbiți în părinții lor, încât nu-și vor trăi viața fără mama lor și cât timp ea este în viață, copilul va trăi cu ea. Ei pot avea deja cincizeci de ani și pot trăi cu mama lor.

Nu puteți face asta. Este un foarte mare ego. Dimpotrivă, trebuie să educați și să dezvoltați autonomia copiilor.

Din ”Conversație cu Michael Laitman”, kab.tv, 11.12.2013

O contradicție între credință și cunoaștere

Baal HaSulam, Shamati 179, ”Trei linii”: Prima line este considerată dreapta, considerată ca VAK fără Rosch (cap), considerată ”credință”.

A doua linie este considerată ca stânga, cunoaștere. Și astfel, ele sunt în conflict, deoarece credința contrazice cunoașterea și cunoașterea contrazice credința.

Apoi, există discernământul de linie mediană, considerat ca VAK de GAR sau Hochma și Hassadim sau liniile dreapta și stânga integrate unele în altele. Asta înseamnă că primește cunoaștere în măsura în care există credință.

Întrebare: De ce credința contrazice cunoașterea și cunoașterea credința?

Răspuns: Credința și cunoașterea nu pot fi integrate. Credința este numită dăruire. Dacă sunt pe linia dreaptă, mâ împiedică să primesc în același timp. Dacă am intenția pentru a primi în linia stângă, asta nu-mi permite să dăruiesc. Nu le pot face pe amândouă în același timp.

Ca și cum aș intra în casa ta, aș fura de la tine și în același timp îți dau un cadou. Este imposibil! Dezvăluirea Creatorului este în opoziție dăruirii Creatorului. Dezvăluirea înseamnă că eu Îl folosesc, profit de El, umplând vasele mele.

Este posibil într-o astfel de acțiune a dărui Creatorului? Este posibil numai dacă corectez intențiile mele și dacă primesc pentru că El vrea acest lucru și El se bucură de primirea mea. Dacă mă corectez cu adevărat în acest mod, astfel ca primirea mea să fie doar pentru a-I aduce Lui mulțumire, asta se numește a primi în scopul de a dărui.

Dar, pentru a realiza această stare, trebuie să mă pregătesc să primesc, într-adevăr, deasupra dorinței mele de primire și intenția mea să fie sigur în scopul de a dărui, pentru a nu fi tentat să primesc pentru mine, ci pentru ca asta sa devină, cu adevărat, o acțiune în scopul de a dărui care mă va conduce la adeziune cu Creatorul.

Trebuie să calculez exact limita la care pot primi. Există numeroase niveluri de construcție a vasului liniei din mijloc, aici: Ibur (concepție), Yenika (alăptare) și Mochin (minte).

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 31.03.2014, Shamati 179

Întrebări și răspunsuri de o parte și de alta a Machsom

Punctul din care această întrebare este pusă este foarte important. O întrebare înseamnă conexiunea ta la un fenomen și capacitatea de a clarifica sursa sa.

Nu cred să fiți într-o stare în care puteți găsi un răspuns bun la o anumită întrebare. Asta nu este posibil sub Machsom.

Întreaga realitate coboară de sus și totul este deasupra Machsom. Sub Machsom există lumea fictivă. Ceea ce vedem aici este o replică alterată și deformată a lumii spirituale, în care este imposibil să se înțeleagă ceva. Aceasta este percepția voastră pentru moment, la fel cu a persoanelor care aspiră să-și satisfacă dorințele corporale pentru hrană, sex, familie, bani, respect și cunoaștere.

Pe de altă parte, învățăm că dăruirea este un lucru bun. Pe de o parte, puneți o întrebare și pe de altă parte, doriți să găsiți un răspuns. Asta nu va funcționa până ce această imagine nu este stabilizată ca o imagine unificată: fie pe o parte a Machsom, fie pe cealaltă parte a Machsom, dar este imposibil să întrebi de o parte, ce se întâmplă de cealaltă parte. Deci, este imposibil să răspunzi la aceste întrebări.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 31.03.2014, Zohar

Să îmi dau ego-ul sclaviei

Întrebare: Există tipuri de diseminare care cer ca noi toţi să fim în faţa pubicului. Dar ce se poate face dacă nu toată lumea are abilitatea şi talentul necesar pentru asta?

Răspuns: Ştiu un singur lucru. Dacă vreau să execut o acţiune în mod corect, trebuie să mă pun în mâinile grupului, ca el să decidă şi să determine ce ar trebui să fac. Se poate ca ei să spună: „Stai şi nu fă nimic, deoarece vei strica totul”. Şi atunci asta va fi participarea mea la diseminare.

Pot fi şofer, plasator, lector. Nu contează ce fac. Dar este de preferat ca grupul să decidă pentru mine şi eu să nu decid nimic pentru mine însumi. Asta înseamnă să fii un sclav. Sunt în muncă spirituală.

Şi apoi sunt eliberat de orice îndoieli: Mi s-a spus ce să fac şi eu o fac în cel mai bun şi mai naiv mod, fără ca mintea mea să intre în el. Mintea este doar pentru a înţelege ce vor de la mine şi pentru a îndeplini ce îmi cer în cel mai bun mod, fără să intru în „eu-ul” meu, în iniţiativa mea.

Astfel, trebuie să existe conducători care să includă experţi în diseminare, care să decidă ce trebuie făcut, care să participe şi ei în toate aceste activităţi, pentru a da un exemplu tuturor. Şi toată lumea trebuie să îi urmeze. Iar aceia care nu vor, fac o gaură în barca generală şi nu avem nevoie de ei în grup.

Omul trebuie să înţeleagă că trebuie să se purifice de toate aceste forme de ego, de grija de a nu fi plăcut, de îndoielile legate de a face ceva. Dacă nu poţi face ceea ce grupul a decis, atunci părăseşte grupul. De fapt, tu trebuie să te ridici deasupra animalului tău.

Grupul este mai puternic decât tine şi dacă tu primeşti protecţia lui, atunci execută şi fii fericit că ai acum oportunitatea să o faci. Şi dacă nu, atunci vei rămâne în ego şi nu vei avea vreo şansă să avansezi. În acest caz, nu mai trebuie să îi deranjezi pe alţii. Du-te şi te odihneşte, ne vom întâlni în următoarea încarnare.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala 3/20/14Scrierile lui Baal HaSulam