Ultima generație începe din transformarea întregii lumi într-un mic sat, într-un singur sistem. În secolul 21, lumea a atins o stare în care toată lumea depinde de toată lumea.
Această dependență este neplăcută, împovărătoare și este percepută ca o manipulare a elitei financiare asupra noastră, dar, totuși, lumea s-a blocat singură într-un cerc și, prin urmare, suntem numiți ultima generație.
Lumea a început să funcționeze ca un mecanism global și, deși acest mecanism este corupt, acum avem ocazia să îl corectăm într-unul bun. La urma urmei, mecanismul acesta și-a dezvăluit deja răul și și-a expus conexiunile rele, care ne-au înconjurat din toate părțile și acționează în detrimentul nostru. Sistemul se ridică chiar din controlul autorităților și se produce o explozie financiară la scară globală.
După mii de ani de dezvoltare, sistemul a ajuns, în cele din urmă, la o interdependență globală. Acum a apărut o nouă problemă și, anume, cum putem să ne corectăm, fiindcă este imposibil să mai tolerăm acest lucru. Egoismul devine atât de global, încât nu ne lasă nicio speranță pentru viitor.
Dacă înțelegem, simțim acest lucru și acceptăm în mod serios misiunea noastră, trebuie să ne corectăm cât mai curând posibil în grupuri de zece, pentru a influența pozitiv lumea, din aceste grupuri. Cei care se presupune că guvernează lumea sunt foarte slabi, raportat la noi.
Ei nu au nicio ocazie să influențeze altceva, decât sistemele artificiale fictive, pe care le-au construit pentru ei, înșiși: un sistem financiar care nu are o bază reală, un sistem industrial cu 90% din produse de care nimeni nu are nevoie, etc.
Iar dacă dăm lumii o mică iluminare din corectările noastre, asta va produce schimbări uriașe în ea, spre bine. De aceea, trebuie să știm ce se întâmplă în lume și să includem starea ei în ruga noastră.
Nu ne putem corecta pentru propria noastră bunăstare, fiindcă ar fi o acțiune egoistă și nici pentru binele Creatorului nu putem fi corectați, pentru că El nu are nevoie de favorurile noastre. Orice corectare trebuie făcută numai în raport cu lumea.
Iar dacă vom corecta lumea, atunci vom crea un ”vas” (dorință) pe care Creatorul îl poate umple și asta să-L bucure. Acest vas este corpul sufletului comun și noi suntem doar ”capul”, care trebuie să organizeze această întâlnire între Creator (lumina) și dorința (trupul Partzuf-ului). Noi suntem la mijloc, ca un cap și aceasta este misiunea noastră. Prin urmare, nu putem decât să ne gândim la lume și să-i absorbim problemele. (Minutul 1:40)
Ziua Memorială a Holocaustului este mai relevantă astăzi, ca oricând. Situația s-a răsturnat cu susul în jos: astăzi, pentru un evreu, este mai periculos să trăiască în America sau în Europa, decât în Israel. La urma urmei, nu se poate apăra acolo. Evreii din străinătate suferă și sunt în pericol, în timp ce în Israel domnește seninătatea în creștere. Acestea sunt cele două forme de indiferență caracteristice evreilor: fiind printre dușmani, nu se simt în pericol, iar cei care sunt departe de pericol, în afara diasporei, nu sunt doar indiferenți față de ceea ce se întâmplă acolo, ci, în general, nu vor să audă despre ei sau să susțină evreii în exil.
Același lucru se întâmpla și înainte de Holocaust, când niciunul dintre evreii din întreaga lume nu a intervenit în ceea ce se întâmpla în Germania. Evreii americani nu au vrut să accepte o navă cu evrei, care au fugit din Europa și i-au trimis înapoi în Germania, direct la Auschwitz. Nimic nu s-a schimbat de atunci, iar astăzi evreii israelieni nu se vor îngriji de evreii din America.
Așa cum, odată, evreii americani nu au avut grijă de evreii europeni, Israelienii nu se vor îngriji de evreii din alte țări ale lumii. Ei vor spune: „Dacă ei se simt rău acolo, să vină aici. Cel puțin, nu îi vom da afară, cum au făcut americanii, în trecut.”
Când naziștii au venit la putere în Germania, la început au colaborat cu liderii mișcării sioniste și toți evreii europeni ar fi putut fi trimiși în siguranță în Israel. Germania a fost gata să contribuie la acest lucru și a promis sprijin financiar pentru cei care se mută în Israel. Dar evreii nu au vrut să părăsească Germania, pentru a schimba „cea mai civilizată țară” cu Palestina săracă. Apoi, atitudinea naziștilor s-a schimbat în opusul ei: în momentul în care evreii au refuzat să părăsească Europa și să meargă în Israel, ei s-au transformat din suporteri, în antisemiți. Această schimbare drastică a fost făcută de Sus, iar astăzi trebuie să învățăm această lecție din istorie.
Dar, în zilele noastre, ar trebui să aibă loc corectarea finală a întregii lumi, așa că principalul lucru este să ne ocupăm de unitatea noastră și să găsim o cale de a scăpa dintr-un loc în altul. Totul depinde de când, sub ce formă și cât de repede vom realiza unitatea noastră, fiindcă, în funcție de aceasta, este posibil ca evreii să nu fie nevoiți să caute un adăpost în Israel, fugind din alte țări.
Dar nu există nicio îndoială că Israelul va fi cel mai sigur loc, dacă poporul Israel va înțelege că trebuie să fie Yashar – El (direct către Creator), adică uniți. Dacă nu, atunci ar putea fi la fel ca în întreaga lume și chiar mai rău. De aceea, Ziua Memorială a Holocaustului este un simbol foarte relevant pentru prezent. (Minutul 7:50)
Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/30/19, Lecția pe tema „Construirea Societății Viitoare”
Filed under:
Munca spirituala, Spiritualitate
|
Add Comment/Ask Question→
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare
Întrebare:
Întrebare:
RSS Feeder Subscription
E-mail Subscription