Întrebare: Dacă fructelor le trebuie timp pentru a se coace, atunci poate omul nu trebuie sa facă nimic pentru moment ci doar sa aștepte până se maturizează, ca un fruct?

Răspuns: Umanitatea și-a terminat deja evoluția la nivele mineral, vegetal și animal. Iar în ultimii 5770 de ani ne-am dezvoltat nivelul uman din noi, începând cu Adam, primul om.

În acești 5770 de ani, am trecut de asemenea prin gradele mineral, vegetal animal și uman în nivelul uman. Până acum am trait ca animale, dar Adam a fost primul care a început evoluția părții umane din noi, în aceast animal pe care noi îl numim ființă umană.

Adam HaRishon (primul om) a fost o persoană care a descoperit spiritualitatea, asta este, omul din el însuși care este similar în proprietăți cu Creatorul. De atunci, noi toți am existat la nivelul uman al dezvoltării și aici încep toate problemele omului. De aceea, nu merită să așteptăm până când totul se epuizează pentru că nu se va întâmpla asta și noi vom continua numai să cădem mai jos și mai jos.

Omul din noi este tot ceea ce trece în afara nivelului animal al existenței. Un animal are nevoie doar de mâncare, sex, familie și adăpost, la fel și corpul animal al omului. Dar atunci când o persoană începe să își folosească egoul său, în loc de instictele sale naturale animale, asta se referă la partea umană din noi, pe care trebuie să o armonizăm. Și asta este singura parte care are liber arbitru.

Unde este acest om în noi? Acum, este numai un animal.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala12/21/10, “Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Natura nu va fi salvată de încercările noastre de a păstra și îmbunătății mediul. Numai Lumina care Reformează poate ajuta, deoarece ea este forța care ne lipsește pentru a echilibra omul din noi și a-l aduce la armonie cu Natura, care este numită Elokim, Creatorul.

Aceași forța care va veni la noi pentru a ne face egali cu Creatorul, va aduce echilibrul părților mineral, vegetal și animal din noi. Vom începe să folosim natura în mod corect, numai atât cât este necesar, pentru că vom simții că nu avem nevoie de mai mult.

Corpul meu animal va simții ca un animal; omul din mine va simții în felul în care trebuie să simtă un om. Înțelepții spun,  Să păstrezi omul și animalul, o Doamne. El ne va salva pe amândoi, nu eu.

Nu știu ce acțiuni materiale vor urma. Poate vom arde mai mulți copaci, cine știe? Trebuie doar să lăsăm Lumina care Reformează să lucreze, să o folosim ca un mijloc. De fapt, ea vine din nivelul superioar și va aduce echilibru în toate părțile naturii, organizându-le conform asemănărilor.

Nu încerca să judeci toate astea în mintea ta. Lasă doar ca Forța Superioară să își facă treaba, invit-o și dorește-ți ca ea să o facă. De fapt, cum putem noi știi cum ar trebui să arate o lume corectată?

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/21/10, “Pacea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența între realizarea răului, despre care vorbesc Cabaliștii, adică lipsa de dorință de unire cu alții și răul pe care îl simte o persoană normală, în lumea noastră?

Răspuns: Pentru a atinge senzația spirituală a răului, trebuie să faci o muncă imensă , pentru că răul spiritual devine revelat numai după Machsom (barieră). Mai jos de ea, nu există înclinația rea. În acest moment nu există ego în tine, la fel ca într-un gândac mic!

Această înclinație rea este forța care se opune deschis Creatorului; este Faraonul! Devine revelat atunci când vrei să te unești, cu toate puterile tale, cu Creatorul și celelalte suflete, dar descoperi că în realitate asta îți repugnă și o urăști. Faraonul stă împotriva Creatorului; înclinația rea împotriva binelui.

Sunt ambele înăuntrul tău și sunt revelate numai una împotriva celeilalte! Nu poate exista una fără cealaltă.

Pe de altă parte, faptul că tu acum treci prin senzații rele, în timp ce îți dorești să avansezi spiritual, asta nu înseamnă o realizare spirituală a răului. Sunt mulți oameni în lume care se simt chiar mai rău. Poate ți se pare că este o supărare spirituală, pentru că nu simți lumea spirituală și nu o înțelegi, dar de fapt, toate astea au loc încă înăuntrul egoismului.

Desigur, nu mai este egoismul normal al consumatorului, ci suferința datorită inabilității de unire cu alții, repulsia și lipsa dorinței chiar de a gândii la asta, lipsa dorinței de corectare proprie. Pentru moment, spiritualitatea pare ceva atractiv egoismului vostru. Este deja un timp al pregătirii pentru intrarea în lumea spirituală, dar pentru moment nu aveți noțiunile spirituale corecte. Nimic din asta nu este spiritualitate. Spiritualitatea poate fi numai pentru, sau împotriva Creatorului Însuși, pentru binele Lui sau pentru al meu. Dar trebuie să fiu împotriva Lui!

Spiritualitatea este fie Faraonul fie Creatorul. Sunt în mijloc, între ei, în Klipat Noga, unde aleg: bine sau rău, pentru Creator sau împotriva Lui.

Nu este nimic mai mult decât asta! Lumea pe care o vedem noi acum în jurul nostru nu există în spiritualitate. Realitatea este ireală; trăim într-o lume imaginară. Nivelele mineral, vegetal, animal și uman din această lume, există de fapt numai înăuntrul dorinței noastre egoiste.

De ce este această lume imaginară? Pentru că nu are nicio conexiune cu Creatorul! Trăiește datorită unei mici scântei de Lumina care, cumva, o însuflețește. De aceea nu există bine sau rău aici.

Senzația răului pe care îl simți, se datorează numai lipsei împlinirii egoiste, animale. Toate gândurile tale înălțătoare, dorințele, fanteziile și visele, sunt capriciile dezvoltării tale, egoul supradimensionat care cere, indiferent ce vrea și te forțează să suferi.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/23/10, “Pacea în lume

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Cu atitudinea noastră, noi distrugem lumea. În fiecare zi, înregistrăm noi specii de animale și plante care dispar în întregime de pe suprafața pământului.

Lumea devine mai săracă în fiecare zi, pierzându-și diversitatea formelor. Chiar dacă nu le eliminăm direct, le creăm condiții în care ele pur și simplu nu pot exista. Unii spun că situația devine ireversibilă.

Și numai prin aceste rezultate regretabile, vedem că am făcut ceva greșit. De fapt, am crezut că avem dreptul să facem orice vrem cu natura. Am facut asta, în loc ca la început să examinăm natura și pe noi înșine, să vedem unde ar trebui să îndreptăm forțele pe care le avem.

Ar trebui să schimbăm mediul sau să ne schimbăm noi înșine, prin metodele unui mediu corect? Aici se află întreaga diferență între abordarea corectă și cea greșită. Fie încerc să repar totul și lumea, și să fac pe toată lumea să imi facă pe plac, fie realizez că tot ceea ce nu îmi place în această lume este de fapt ceva ce trebuie să corectez în mine însumi.

Egoismul este înăuntrul meu. De aceea, am nevoie de Lumina care Reformează pentru a-l corecta. Aceasta este fundația unei abordări corecte.

Omenirea a început să fie de acord cu asta doar recent; a început să înțeleagă faptul că lumea este un sistem închis, în care totul este integral conectat. Foarte mult timp va trece însă din momentul în care începem să vedem asta până când acest lucru ne va face să ne schimbăm.

Suntem la fel ca un copil mic, încăpățânat, care vede că face ceva rău, dar totuși continuă să o facă, primind de fiecare dată o lovitură. Îi va lua ceva timp până când, în final, se va deștepta.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/21/10, „Pacea”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate un Congres de Cabala să ne ajute să comutăm lumea pe calea Luminii, calea accelerării timpului (Ahishena)?

Răspuns: Nu este nicio îndoială că, prin acţiuni cum este participarea la Congrese Cabaliste, noi facem corecţii în lume. Toate încercările de conectare cu scopul şi obţinerea echivalenţei cu Creatorul sau Forţa Superioară, de obţinere a dăruirii şi a iubirii pentru aproape, ne corectează şi corectează întreaga lume împreună cu noi.

De aceea, invităm pe toţi să ia parte la Congresul European din Berlin, de la sfârşitul lui Ianuarie, ca şi la marea întâlnire din Arava, care va avea loc în acest weekend! În particular, oamenii care sunt în Europa trebuie să simtă faptul că situaţia devine din ce în ce mai serioasă, de la o zi la altă. De aceea trebuie să ne unim şi să îl atragem pe Cel care este Bun şi face Bine, mai aproape, în această lume! Atâta timp cât doar învăţăm, ne este permis să o facem chiar în mod egoist…

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/23/10, “Pacea în lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

În perioada 28-30 ianuarie 2010, va avea loc un mare Congres de Cabala în Berlin, Germania. De abia aştept acest eveniment şi am mari speranţe ca toţi prietenii Europeni să fie acolo, inclusiv mulţi nou-veniţi.

Este extrem de important să participaţi la acest Congres, care va fi ţinut de gazde din Europa de Est şi din alte continente. Recomand şi chiar insist, dacă încă vă gândiţi că puteţi trece peste acest Congres, mai gândiţi-vă odată. Veţi regreta mai târziu. Merită să participaţi, indiferent ce.

Vom petrece câteva zile acolo studiind, petrecând ceva timp împreună şi discernând multe lucruri. Europa este centrul lumii, locul unde obişnuiesc să îşi aibă originea toate noutăţile. Acum, oamenii din Europa trebuie să dezvăluie puterea spirituală a înţelepciunii Cabala.

Pentru a ne consolida forţele şi a evalua mai bine calea şi scopul, pentru a le obţine mai repede şi mai uşor, trebuie să fim toţi împreuna în timpul acelor trei zile. Voi fi foarte fericit să vă văd pe voi toţi. Pe curând!

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica - Un comentariu →

Întrebare: Este neclar cum ma pot bucura de dăruire atunci cand nici eu nu am nimic?

Răspuns: Noi nu vorbim despre daruirea materiala, adică  nivelele mineral, vegetativ şi animal ale dorinţei (deşi și acestea sunt importante, dacă sunt făcute corect). Mai întâi de toate, în scopul de a darui, trebuie să corectam dorinţa noastră şi intenţia, astfel încât acestea sa fie destinate acestei forme.

Daruire nu înseamnă sa încep sa te umplu cu tot felul de placeri de care nu ai nevoie. Atunci, încep să satisfac dorințele tale ca fiind ale mele, astfel transformându/le în ale mele. Asta este de fapt înțelepciunea Cabala (înseamnă înțelepciunea primirii, în ebraică). Privește la jocul sofistificat aici!

La început, am crezut că a fost dorinţa altcuiva. Apoi, am trecut peste aceasta „bariera psihologica” (Machsom-ul ), ataşandu-mi această dorinţă şi, acum, simt dorinta ta ca pe a mea. Ai devenit mai important pentru mine decât eu insumi, ca un copil langa mama sa, care vede scopul vieţii ei în el şi este dispusa să dăruiască la nesfârşit, gândindu-se numai la copilul ei.

In acelaşi mod, m-am ataşat de tine; dorintele tale au devenit mult mai importante pentru mine decat propriile dorințe şi tot ceea ce fac este muncă în beneficiul tau! Acest lucru înseamnă că ma refer la tine în daruire completa. Si, din moment ce dorinţa ta a devenit a mea, simt plăcere în ea. Eu sunt cel care simte plăcere prin implinirea ei.

În acest fel, treptat, am reasezat toate sufletele in mine. De fapt, ele au făcut parte din „mine insumi”. Dar am fost tăiat brusc de  toate aceste părţi şi, în schimb, in mintea mea au fost implantate unele „microcipuri” care mă fac să urăsc aceste părţi din sufletul meu. Şi am început sa le dispretuiesc şi sa le urăsc, în loc de a lei iubi.

Acum am nevoie sa ma ridic deasupra acestei confuzii şi sa depasesc această respingere psihologica. Şi, de îndată ce incep sa le tratez ca pe propriile mele parti autentice, integrale, care sunt inseparabile, în legătura lor cu mine, le voi darui şi ma voi bucura de asta!

Am făcut aceasta munca, corectandu-ma, iar acum ma simt mulţumit. Nu ne-am asteptat sa facem orice altceva , decat  sa depăşim  această barieră psihologică şi repulsia pentru ca iubirea sa poata înlocui ura. Apoi, ne vom bucura cu adevărat noi înşine .

Vei simti ca aceste piese specifice, străine de tine acum, sunt fundamentul pentru radacina  sufletului tău. Vei descoperi Creatorul in ele, în special. Şi partea nivelului mineral, vegetal și animal, care anterior l-ai gândit ca pe tine însuţi şi lumea ta, nu mai are nimic de-a face cu tine. Este cel mai scăzut nivel în raport cu tine. Cine este interesat dacă trăiesc sau mor? Şi într-adevăr ei mor şi tu esti lasat sa traiesti cu sufletul tau!

Prin urmare, înainte de a părăsi această lume materială, ar fi mai bine sa ajungeti cel puţin la primul grad al sufletului. Apoi, nu veţi regreta despărţirea de corp.

Din partea a 4-a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Libertatea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul a vrut să creeze o creatura identica cu El. Şi acest lucru este o adevarata binecuvantare. De ce atunci nu a devenit creatura ca si Creatorul în primul rând? Deoarece creatura trebuie să se construiască.

Relaţia dintre Creator si creatura se realizează prin primire si daruire. Creatorul cu usurinta conferă împlinire creaturii şi, în plus, oferă oportunitatea ca si creatura să facă acelaşi lucru în schimb. Cu cat mai important este Creatorul în ochii creaturii, cu atat mai mult poate da El. În final, acesta va deveni într-adevăr independent şi egal cu Creatorul.

Astfel, acestea stabilesc reciprocitatea totala. Omul primeşte îndeplinirea, ridicandu-se la nivelul Creatorului, dar numai dacă vrea să devină identic cu El.

Aceasta dorinta suplimentara pe care avem nevoie s-o găsim se numeşte aspiraţie. Ea provine din intelegerea importanţei Creatorului. Observăm acelaşi lucru în lumea noastră: Dacă cineva este important în ochii mei, mă străduiesc să dau ceva acelei persoane. De exemplu, un copil este important pentru părinţi şi se străduiesc să-i dea cadouri.

Se pare că am de lucrat în mod constant în direcţia realizării importanţei acestei trepte, proprietatea numita „Creator.” În acest fel, vom realiza asemănarea cu Creatorul, natural găsind ceea ce este important pentru noi: proprietatea de a darui.

Din partea 1-a a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Creatorul a creat Înclinatia Rea şi Tora ca Mirodenie”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi evaluam totul numai prin modul în care împlinirea este pentru noi, şi există două tipuri de împlinire: de dragul nostru propriu şi de dragul de a dărui. Dacă eu doresc să mă satisfac, eu nu pot primi mai mult decat lumea noastră materială. Am un vas enorm (dorinţă), dar tot ceea ce as putea să primesc în ea este o parte infimă numita „această lume.” Şi chiar ceea ce am putea primi este compus din plăcerile temporare care intra in mine şi pleacă imediat. Şi aceasta este întreaga mea viaţă.

Astfel, în cursul istoriei, am continuat căutarea plăcerii la un nivel din ce în ce mai mare: în continuare, vegetativ şi animal. Dar în cele din urmă, am simtit un gol si mai mare  . La început, dorinţa mea era mică şi, treptat, a crescut mai mult şi mai mult până când a ajuns la limitele sale: secolul al XXI-lea.

Nu sunt împliniri egoiste mai mari decat în acest moment pentru că am ajuns la limita gradulului de a consuma, absorbi. Prin urmare, eu întreb: „Ce am realizat în toata istoria mea, în mii de încarnări ale mele (Gilgulim)? Care este scopul existenţei mele în această lume de mii de ani ? „Inregistrări informaţionale (Reshimot) cu privire la deplasările efectuate care s-au păstrat în mine, şi, prin urmare, cer un raspuns.

Şi la acest punct, o genă specială informaţionala (Reshimo) se desfăşoară în mine prin care am început brusc sa experimentez partea exterioara a dorintei de a primi (dorinţa), care ma trage inainte, impingandu-ma spre dezvoltare. Dar mai întâi, abordez aceasta noua dorinta externa într-un mod vechi şi verific cum pot primi în ea, sa absorb ceva. Eu nu înţeleg că am nevoie de o abordare total diferită şi plăcerea nu trebuie să provină de la primire, ci de la daruire.

Imi ia timp pentru a ajusta acest gând nou, începand să-l înţeleg şi sa trec la exterior din interior. La acest lucru le referim prin timp de pregătire, atunci când am ajuns treptat să înţelegem că plăcerea se află în daruire, nu in primire.

Baal HaSulam priveşte acest lucru ca „bariera psihologica” (Machsom)-ul). Eu trebuie să inteleg că actul de conexiune reciprocă şi daruire, un gând despre altcineva, poate aduce placere. Începem să facem astfel de exerciţii în grup, absorband treptat natura exaltanta a daruirii.

Dacă am rămane în acest lucru singuri, am putea repeta experienţa comunista din Rusia. Dar avem o componenta in plus, Lumina care reformeaza, şi în mod constant ne influienteaza pe măsura efortului nostru. Este acea Lumina care reformeaza natura noastră! Incep brusc sa pretuiesc cu adevarat valoarea daruirii şi sa simt plăcere în ea.

Acesta se numeşte miracol. Am descoperit brusc că există plăceri infinite ascunse în daruire şi capacitatea de a darui este nelimitata! Dar cea mai importantă şi confuza componentă pentru noi este Lumina care reformeaza. Deocamdata, încă ne scapă.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→