Comentariu: Dă-i un sfat unei persoane obișnuite despre cum să ia o decizie corectă în fiecare moment al vieții sale, astfel încât să se simtă bine.

Răspunsul meu: Să se asigure că oamenii o aprobă.

Întrebare: Și cum ar trebui să ia un manager decizii, pentru ca acestea să fie bune pentru el și subordonații săi?

Răspuns: Să le discute cu subordonații.

Întrebare: Ce sfat ai da președintelui pentru a lua deciziile corecte?

Răspuns: Ar trebui să caute oameni deștepți.

Întrebare: Ce sfaturi le-ai oferi părinților despre cum să ia decizia corectă în familie?

Răspuns: Înțelegeți copilul și oferiți-i activități care îl captivează și îl fac o persoană grozavă.

Întrebare: Și acum, dă sfaturi oamenilor care caută sensul vieții. Ce înseamna? Unde îl poate găsi cineva?

Răspuns: Vino în organizația noastră. Nu văd unde în altă parte îl mai poți găsi.

Din KabTV „Abilități de conducere” din 11/06/20

Filed under: Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că pentru a conduce sunt cerute trei lucruri: timp, talent și dorință. Și în opinia ta, cineva căruia nu îi place să conducă poate să fie un manager. De ce?

Răspuns: Deoarece în acest caz nu va duce în confuzie oamenii și intenționat să îi manipuleze. Managementul este bun atunci când tu cunoști clar scopul, dezvoltând constant căi concise specifice pentru a-l realiza și știe care oameni să îi angajeze pentru a realiza acest scop.

Întrebare: Spui că un manager bun este cineva căruia nu-i place să conducă ci doar o face din necesitate?

Răspuns: Da. Altfel el se va împotmoli în această muncă și va găsi plăcere în a săpa în ea.

Întrebare: Înseamnă că pentru el un anumit scop trebuie să fie mai înalt decât dorința unei persoane de a controla și conduce?

Răspuns: Desigur. Dacă eu pot să sar la finalul acestui proces, acest lucru este cel mai important lucru pentru mine. Nu îmi place să conduc, îmi place să realizez.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Filed under: Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Câştigătorii evrei ai Premiului Nobel—Contează?”

O chestiune de mândrie pentru unii și o sursă de invidie pentru alții, faptul este că evreii s-au remarcat în mod tradițional în calitate de laureați ai premiului Nobel, iar anul acesta nu face excepție, deoarece evreii au dominat practic toate domeniile acoperite de prestigioasele premii. Oricât ne-ar putea umfla ego-urile distincțiile primite, vedem, de asemenea, cum aceste realizări nu au făcut nimic pentru a șterge ura împotriva evreilor. Lumea se așteaptă la ceva diferit de la noi – ca evreii să dea lumii, de fapt, conexiunea și pacea, lucru pe care în prezent nu-l reușim. Acesta este motivul pentru care animozitatea nu va dispărea.

2020 a fost un succes remarcabil pentru laureații evrei americani. Harvey Alter a împărțit premiul Nobel pentru medicină, Paul Milgrom a împărțit premiul în științe economice, iar Louise Glück a câștigat premiul pentru literatură. Unele publicații au scris că cei trei beneficiari ai premiului pentru Fizică au, de asemenea, rădăcină evreiască. Oamenii evidențiază faptul că din cei 900 de laureați ai Premiului Nobel începând cu 1901, când a fost acordat pentru prima dată, peste 200 au fost evrei, un număr disproporționat pentru un grup care reprezintă doar 0,2% din populația globală.

Capacitățile evreilor din nenumărate zone de interes nu sunt un secret și, dacă ar fi să acordăm cele mai mari premii și recunoașteri bazate pe realizări din toate domeniile, evreii ar primi chiar mai multe premii decât primim deja. Cu toate acestea, nu cred că obținerea de medalii sau trofee ar trebui să fie un motiv pentru mândria evreiască. Nu-mi petrec timpul numărând numărul de premii, pentru că nu este ceea ce trebuie să evidențiem. Trebuie să fim proeminenți pentru îndeplinirea rolului pe care lumea îl așteaptă cu adevărat de la noi.

Evreii au o misiune adânc înrădăcinată în baza creației, de a fi o „lumină pentru națiuni”. Ce înseamnă exact acest lucru? Înseamnă să servești umanitatea ca exemplu de relații corectate, de conexiune și iubire pentru ceilalți, de conexiune reciprocă pozitivă.

Noi, evreii, în virtutea dezvoltării noastre unice ca popor, am avut odată capacitatea de a examina totul, din două forțe opuse, primirea și dăruirea, ceea ce ne-a oferit o viziune mai profundă și mai largă asupra realității. De la ruina Templului, ne-am pierdut conștiința spirituală, dar datorită realizării anterioare a forței unice a naturii, această scânteie inegalabilă a luminat în noi și a lăsat o pecete veșnică.

Această scânteie ne-a oferit un avantaj semnificativ față de alții. Aceasta este ceea ce ne-a permis să reușim și să ieșim în evidență, deoarece această scânteie face parte din forța creatoare generală care dezvoltă întreaga natură. Este ceea ce ne-a motivat să inventăm și să inovăm și, astfel, să avansăm umanitatea în ansamblu. Așa cum a fost scris de cel mai mare cabalist din generația noastră, Rav Yehuda Ashlag (Baal HaSulam):

„Înțelepciunea credinței, a dreptății și a păcii este cea pe care majoritatea națiunilor o învață de la noi, iar această înțelepciune ne este atribuită numai nouă”. (Scrierile ultimei generații)

Astăzi, lumea are nevoie urgentă de unitate pentru a depăși pericolele și criza sufocantă care există la toate nivelurile de experiență, dar omenirea nu are nicio idee despre cum să se conecteze. Cu toate acestea, noi evreii, am fost odată conectați și am trăit în iubire frățească. Societatea pe care națiunea evreiască a inovat-o s-a bazat pe marea regulă a Torei, „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Prin urmare, noi, oamenii din Israel, trebuie să reînviem acea iubire dintre noi și să o oferim lumii. Aceasta este ceea ce cere lumea și, atunci când nu oferim acest exemplu – în loc să rămânem cufundați în înstrăinare crescândă, neîncredere și egocentrism – presiunile împotriva noastră se manifestă ca un antisemitism răutăcios.

Prin urmare, noi evreii trebuie să începem să ne conectăm, deoarece posedăm „amintirea” latentă a unității și trebuie, de asemenea, să întâmpinăm pe oricine, din orice națiune, care împărtășește această concepție. Dacă vom realiza acest lucru, vom putea împlini profeția antică, ce spune că națiunile pământului vor fi binecuvântate prin noi. Când vom realiza acest lucru, vom merita premiul suprem al tuturor, pace și bunătate în lume.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “De la foamete la o revoluţie”

Chiar înainte de izbucnirea Covid-19, milioane de oameni erau deja în pragul foametei. Ajutoarele alimentare nu sunt o soluție și nici locuințele subvenționate. Coronavirusul a înrăutățit lucrurile și, de la o zi la alta, situația devine din ce în ce mai precară. Societatea este pe marginea prăpastiei și nicio administrație nu va putea restabili ordinea pe străzi dacă se va dezlănțui iadul.

Putem avea pace, abundență, sănătate și siguranţă. Dar trebuie să ne amintim că, dacă nu le avem toți, niciunul dintre noi nu le va avea. Aceasta este legea fiecărui ecosistem și se aplică la fel de rigid, fiecăruia dintre noi.

De asemenea, nu are rost să cauți un țap ispășitor; dacă vrem cu adevărat să dăm vina pe cineva, ar trebui să ne uităm în oglindă. Noi și părinții noștri am stricat lumea pentru noi și pentru copiii noștri. Uită-te la noi: jumătate din lume este supraponderală, cealaltă jumătate este înfometată. Este o reflectare exactă a egoismului nostru, a înstrăinării și a sentimentului nesăbuit de proprie îndreptăţire.

Acest egoism, acest sentiment nefondat de proprie îndreptăţire, este rădăcina tuturor necazurilor noastre. Mai rău încă, egoismul ne ascunde faptul că este cea mai mare și, de fapt, singura noastră problemă. Ne păcălește să ne gândim că alți oameni sunt cauza nenorocirilor noastre și, în mod egoist, cădem dintr-o minciună convenabilă. Dar dacă încercăm cu nesăbuință să câștigăm mai mult și să acumulăm mai mult și să judecăm ceea ce avem, nu după cât avem nevoie, ci după cât avem mai mult decât ceilalți, atunci ne vom epuiza și ne vom ruina complet planeta. Suntem deja foarte aproape de astl, iar izbucnirea virusului este doar un simptom al unei lumi care se prăbușește și care nu mai poate susține locuitorii săi: omenirea.

Potrivit lui Sally Davis, fost ofițer medical șef pentru Anglia, „va exista o următoare [pandemie]. Covid-19 nu este nici prima, nici ultima urgență de sănătate cu care ne vom confrunta. Colegii mei de știință estimează că de acum încolo ne vom confrunta cu o pandemie sau o urgență de sănătate cel puțin o dată la cinci ani. Există șansa ca acesta să fie scenariul optimist. Realitatea ar putea fi mult mai rea”. Acesta este motivul pentru care trebuie să schimbăm cursul acum, înainte să fie prea târziu.

Întrucât egoismul este rădăcina problemelor noastre, trebuie să-l abordăm și să-l stăpânim, dacă vrem să lăsăm ceva pentru generația următoare. Trebuie să înțelegem că suntem dependenți unul de celălalt. Dacă o persoană este bolnavă, toată lumea este bolnavă. Dacă o persoană se comportă iresponsabil, toată lumea suferă. Singurul „drept” pe care îl avem cu adevărat este să ne comportăm responsabil, să avem considerație unul față de celălalt, astfel încât să putem continua să trăim la un nivel suportabil, mai întâi, și de acolo, să începem să îl îmbunătățim.

Dar, de vreme ce suntem egoiști, iar egoiștii au considerație numai față de persoanele la care țin, nu avem de ales decât să învățăm cum să ne îngrijim unul de celălalt. Cel puțin, trebuie să începem să căutăm modalități de a schimba modul în care ne simțim unul față de celălalt – de la negativul actual la un sentiment mai neutru și, în cele din urmă, la un sentiment pozitiv unul față de celălalt. Din nou, aceasta nu este o fantezie utopică; este o condiţie existențială!

Trebuie să revoluționăm întreaga percepție asupra umanității. Nu ne putem permite să ne gândim în continuare la noi înșine ca fiind o colecție de indivizi separați; trebuie să începem să ne percepem ca o singură entitate, care are grijă de toate organele sale. Dacă nu, indivizii pe care îi vedem în jurul nostru vor începe în curând să se ocupe de uciderea tuturor celorlalți indivizi din jurul lor.

Nu ar trebui să credem că suntem prea slabi sau mici pentru a face diferența. Fiecare dintre noi poate face diferența în cercurile noastre cele mai apropiate, iar impactul acumulat va fi suficient de puternic pentru a scoate carul din noroi și a începe să-l mişte în direcția corectă.

Suntem într-un punct de răscruce. Dacă începem să folosim armele de foc unul împotriva celuilalt, ne vom prăbuși într-un război civil. Dar dacă luăm stăpânirea ego-urile noastre înfuriate, și înțelegem că suntem dependenți unul de celălalt (atât cât ne displace gândul), atunci poate, dacă prețuim viața, vom dori să învățăm cum să ne îngrijim unul de celălalt. Din acel moment, drumul ni se va deschide, pentru a inversa tendința și a începe să ridicăm umanitatea și viața noastră personală la nivelurile pe care le pot atinge.

Putem avea pace, abundență, sănătate și siguranţă. Dar trebuie să ne amintim că, dacă nu le avem toți, niciunul dintre noi nu le va avea. Aceasta este legea fiecărui ecosistem și se aplică la fel de rigid, fiecăruia dintre noi.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “O realitate a nesiguranţei”

Peste tot în lume, țările simt efectul celui de-al doilea val al Covid-19. Infectările sunt în creștere, iar orașele și țările reintroduc ordinele de carantină. Cele mai răspândite sentimente în acest moment par a fi incertitudinea și disperarea. În primul val, ne-am gândit că vom rămâne acasă câteva săptămâni și ne vom trezi din coșmarul coronavirusului. Acum, în al doilea val, începem să ne dăm seama că acesta nu va dispărea.

În timp ce toată natura funcționează ca un sistem integral, ale cărui elemente sunt conectate și dependente unele de celelalte, acționăm ca și cum am fi ființe separate, în afară de restul umanității și restul naturii, atunci când adevărul este exact opusul. Și pentru că ne simțim așa, ne distrugem căminul.

Singura modalitate de a îl evita (sperăm) este să evităm contactul cu oamenii, dar cât timp putem face asta? La urma urmei, suntem ființe sociale și compania celorlalți este o nevoie existențială pentru noi. Se pare că suntem forțați să alegem între sufocare și închidere în casele noastre și sufocarea din cauza virusului. În plus, tensiunea dintre cei care aleg să iasă și să se bucure de compania celorlalți și cei care doresc să rămână în interior și să se protejeze pe ei înșiși și pe cei dragi, se adaugă tensiunilor deja crescânde din societate. Pronosticul pentru societate într-o astfel de stare nu este bun, cel puțin spus.

Există totuși o cale de ieșire din această dilemă. Nu am fost dispuși să încercăm, dar există o cale de ieșire. Întrucât conflictul nostru cu natura a adus asupra noastră acest virus, încetarea conflictului este modalitatea de a-l elimina.

Îmi place să mă uit la emisiuni TV despre natură. Când te uiți la modul în care se comportă animalele, vezi că, deși întreaga lor viață se învârte în jurul mâncatului altor animale sau al scăpării de alte animale care vor să le mănânce, există un echilibru perfect. Nu există ură între ele; există pur și simplu un mecanism natural, care face ca natura să funcționeze în perfectă armonie și prosperitate a. vieții.

Cu toate acestea, oamenii sunt lipsiți de echilibru. Mâncăm prea mult, acumulăm lucruri de care nu avem nevoie, aruncăm lucruri perfect bune și murdărim planeta. În timp ce jumătate din lume este supraponderală, cealaltă jumătate moare de foame.

Și, cel mai rău dintre toate, ne ucidem unii pe alții, abuzăm unii pe alții, ne chinuim unii pe alții și ne bucurăm să umilim alți oameni. Suntem ființe care urăsc, singurele ființe din întreaga natură care urăsc. Și în acest sens, suntem în conflict cu natura, complet opuşi ei.

În timp ce toată natura funcționează ca un sistem integral, ale cărui elemente sunt conectate și dependente unele de celelalte, acționăm ca și cum am fi ființe separate, în afară de restul umanității și restul naturii, atunci când adevărul este exact opusul. Și pentru că ne simțim așa, ne distrugem căminul.

Coronavirusul ne obligă să ne comportăm mai responsabil. Ne obligă să rămânem deoparte, să ne restricționăm consumul, să ne limităm exploatarea și să diminuăm daunele pe care le facem planetei. Dacă am înceta să facem aceste daune în mod voluntar, nu am avea nevoie de virus pentru a ne limita. Ne-am limita, ceea ce ar împiedica din start apariția virusului.

Gândiţi-vă: măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a învinge virusul sunt aceleași măsuri pe care trebuie să le luăm pentru a salva planeta și a opri exploatarea altora. Se pare că, dacă am schimba modul în care ne tratăm reciproc și planeta, am elimina virusul fără măcar să încercăm.

După toate probabilitățile, nu va exista vaccin împotriva Covid-19. Chiar dacă se găsește unul, epidemiologii avertizează deja că suntem nevoiți să vedem în următorii ani din ce în ce mai mulți dintre acești viruşi, care infectează umanitatea, așa că lupta împotriva acestuia este o cauză pierdută. Singura noastră ieșire din labirint este schimbarea atitudinii noastre de la exploatare la cooperare, de la înstrăinare la conexiune. Astăzi, este mai clar ca niciodată.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie - Niciun comentariu→

Un Parțuf se construiește începând cu Keter. Keter, Hochma, Bina—acestea sunt calitățile care vin de sus. Noi trebuie să le reproducem în interiorul nostru, în conexiunea dintre noi, cu alte cuvinte, nu în fiecare dintre noi, ci în grupul de zece.

Prin urmare, construcția unui Parțuf începe cu Sefira Hesed, cu calitatea lui Abraham. Aceasta înseamnă că tot grupul de zece lucrează în calitatea lui Abraham, pentru ca prietenii să se conecteze reciproc prin această calitate.

Ea trebuie să domnească în noi, să înceapă să ne conducă către înțelegerea și simțirea faptului că puterea lui Abraham, Hesed (mila), se îmbracă în noi. Abraham, cel despre care vorbește Tora, este o forță a naturii.

Un Parțuf începe exact aici, adică în senzația sufletului nostru. În timpul săptămânii de Sukot vom începe să implementăm în noi calitățile tuturor Sefirot: Hesed, Gevura, Tiferet, Nețach, Hod, Yesod, și Malchut. Apoi ele se vor manifesta în noi și vor începe să trăiască. Adică, vom simți această structură spirituală, o atmosferă specială care ne conectează și pornind de la ea vom revela toate elementele și forțele noi ale lumii spirituale.

Ușpizin reprezintă invitația unui oaspete, a unei forțe noi, în grup. Ea apare atunci când facem eforturi să ne conectăm și dorim ca această forță să se reveleze între noi, ca punct de început al sufletului nostru. Se știe că o astfel de forță, lumina Hochma, nu poate străluci în mod constant în noi, ci picură, strop cu strop, intermitent, pic, pic, pic.  .

Pentru a primi această lumină, trebuie să pregătim un spațiu larg între noi, adică o conexiune în lumina Hassadim, în care fiecare să fie pregătit să se deschidă pentru a se apropia de ceilalți. Lumina  Hochma poate străluci doar în hainele luminii Hassadim. Iar lumina Hassadim (milă) este numită “largă,” așa cum este scris, “inimă largă” și “mână lată.”

Lumina Hochma se numește Ușpizin, un oaspete care vine și se îmbracă în lumina Hassadim. Și dacă nu există lumină Hassadim, atunci lumina Hochma nu poate să vină și să se îmbrace în noi.

Vorbim despre zece prieteni care doresc să simtă spiritualitatea. Aceștia trebuie să se unească în dăruire reciprocă, pentru a se relaționa între ei “cu o inimă mare și o mână largă,” iar aceasta se numește calitatea lui Abraham. Dacă își organizează o astfel de conexiune unii cu alții, atunci forța lui Abraham se îmbracă în grup, fiind prima senzație a dezvăluirii unei forțe superioare, a lumii superioare, a Creatorului.

Nu ne permitem nici un fel de critică la adresa prietenilor, nici un fel de verificare și astfel construim baza acestui Kli numit Abraham, Hesed, în interiorul căruia simțim prima revelație spirituală. Lumina  Hochma începe să se desfășoare în interiorul luminii Hassadim pe care am creat-o.

Principalul lucru este să nu facem nici un fel de calcule, să căutăm o conexiune bună și să încercăm din toată inima să-I tratăm pe prieteni ca fiindu-ne egali, să ne gândim doar cum putem să ne răscumpărăm față de ei. Aceasta înseamnă că încerc să pregătesc pentru ei un loc al dezvăluirii Creatorului, astfel încât El să se deschidă în fiecare dintre ei și astfel fac un act de milă pentru ei.

Nu poate exista nimic negativ în calitatea lui Hesed (milă). Ea este mai presus de orice clarificări și critică, fiind iubirea simplă pentru vecinul tău, o atitudine de bunătate pură.

Trebuie să facem eforturi consistente pentru a menține o astfel de atitudine, Hesed, pentru că ea este baza Kli-ului spiritual, condiția existenței în spațiul spiritual. Ca atare, Abraham este numit tatăl popoarelor. Toți oamenii spirituali, adică toți cei care vor să se apropie de Creator, trebuie să-și însușească această calitate.
[271811]
Din lecția zilnică de cabala 10/3/20, “Sukot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Sarbatori, Spiritualitate, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce este ‘oboseala pandemiei’?“

Oboseala pandemiei are loc atunci când oamenii sunt epuizați de restricțiile ei pe o perioadă lungă de timp, și devin mai puțin înclinați să respecte regulile de sănătate publică.

Persoanele obosite de pandemie își îndepărtează atenția de la reglementările departamentului de sănătate și, în timp ce diferite persoane simt și reacționează diferit, simptomele includ adesea neliniște, iritabilitate, motivație scăzută și dificultăți de concentrare. Ar putea include, de asemenea, retragerea socială sau schimbarea tiparelor de mâncare și / sau somn.

De asemenea, persoanele care se confruntă cu oboseală pandemiei ar putea reacționa opunându-se în mod flagrant regulamentelor sale: proteste, participarea la petreceri în cafenele, restaurante, baruri și, în general, respingerea distanțării sociale, purtarea măștilor și nivelului recomandat de igienă personală.

Cu toate acestea, în ciuda diferitelor tipuri de oboseală datorată pandemiei, pe care mulți oameni le experimentează pe măsură ce avansăm în aceste perioade de testare, coronavirusul în sine rămâne neafectat. Pe măsură ce neglijența crește, crește și cantitatea de oameni care au fost testaţi pozitiv la virus. Și vedem că oriunde guvernele își relaxează restricțiile de sănătate publică, infectările cresc și ele.

Paradoxul stresant cu care mulți oameni se confruntă astăzi, unde, pe de o parte, nu văd lumina de la capătul tunelului pandemiei, cu cât pășesc mai departe în el și, pe de altă parte, ard în disperare, va conduce tot mai mulți oameni la izbucniri, în rezistență la reglementări.

Oboseala pandemiei ar trebui să servească în cele din urmă pentru a accelera cererea noastră de a încerca noi remedii pentru coronavirus. În loc să fim nerăbdători în așteptarea vaccinurilor, putem încerca să punem în aplicare un remediu care nu prezintă riscuri și care nu ne costă nimic. Înainte de a discuta despre acest remediu, voi face o declarație importantă: acest lucru nu sugerează în niciun caz că nu acordăm atenție recomandărilor de sănătate publică, ci dimpotrivă, în timp ce respectăm în mod riguros reglementările de sănătate publică, putem încerca să punem în aplicare următorul remediu pentru coronavirus: ajustarea atitudinii noastre unul față de celălalt, pentru a gândi pozitiv, considerabil și responsabil unul față de celălalt.

Dacă am putea privi mai adânc în ceea ce a provocat această pandemie, atunci am vedea că atitudinile negative unul față de celălalt creează cel mai mare dezechilibru în natură, ceea ce invită un răspuns negativ din partea naturii. La fel, dacă ne schimbăm atitudinile unul față de celălalt, de la negativ la pozitiv, de la nepăsare și exploatare, la consideraţie și responsabilitate, atunci am intra în echilibru cu natura – iar natura în schimb, ne-ar răspunde pozitiv.

Deci, în timp ce păstrăm distanța fizică unul de celălalt pentru moment, am fi înțelepți să căutăm cum putem deveni mai apropiați în distanța noastră mentală și emoțională. O modalitate practică de a face acest lucru este să ne raportăm la respectarea reglementărilor departamentului de sănătate nu pentru protecția individuală, a fiecăruia, ci dimpotrivă, să respectăm reglementările departamentului de sănătate, păstrând distanța socială și purtând măști etc., pentru a nu-i infecta pe alții. Cu alte cuvinte, dacă toți ne-am gândi doar la „eu” ca la cel care găzduiește virusul și că acum nu vreau să infectez pe nimeni altcineva cu el, atunci am fi pe drumul cel bun, să vedem virusul disparând rapid din viața noastră.

Inversarea concentrării de la protecția și beneficiile personale la protecția și beneficiul altora, deține o putere imensă.

Folosind această perioadă pentru a face îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește preocuparea și responsabilitatea noastră față de ceilalți oameni, vom fi martorii unor efecte extrem de pozitive, care se răspândesc în societatea umană, începând prin asigurarea sănătății reciproce.

Astfel, nu avem nimic de pierdut, ci totul de câștigat; doar să răsucim un mic buton de atitudine între noi, astfel încât să ne raportăm pozitiv, considerabil și responsabil unul față de celălalt, și apoi ne-am îndrepta pe o cale de vindecare, nu numai a noastră personală, ci și a societăţii ca întreg.

Filed under: Coronavirus - Niciun comentariu→

Michael Laitman, On Quora: „Cine ar fi mai bun pentru Israel, Trump sau Biden?”

Înainte de a întreba cine ar fi un președinte SUA mai susținător pentru Israel, noi în Israel am fi înțelepți să ne întrebăm ce am făcut pentru a merita sprijinul unei superputeri mondiale.

Ce proiectăm asupra lumii? Dincolo de producția noastră tehnologică impresionantă, la ce contribuim? Și este tehnologia avansată ceea ce lumea are cu adevărat nevoie de la noi?

Astăzi, mediul global în care trăim se schimbă și, la fel, așteptările asupra Israelului se schimbă treptat. Dacă ne îndreptăm spre viitor, dacă vom dori să primim sprijin de la o superputere majoră sau de la oricine în această privință, va trebui să începem să acordăm o atenție mai atentă la ceea ce proiectăm și contribuim la lume și dacă aceasta este ceea ce lumea în cele din urmă are nevoie de la noi.

Suntem o națiune unică deoarece, spre deosebire de alte națiuni, nu avem o rădăcină biologică comună. Strămoșii noștri, care erau originari din clanuri și triburi diferite, s-au unit ca națiune sub o idee: să ne unim („să ne iubim aproapele ca pe tine însuți”) deasupra diviziunii („dragostea va acoperi toate crimele”), ceea ce ne-a acordat capacitatea de a proiectează o forță pozitivă către lume sau, cu alte cuvinte, să fie „o lumină pentru națiuni”.

După ce am trăit pentru o perioadă scurtă de timp susținând unificarea noastră „ca un singur om cu o inimă”, am pierdut curând conștientizarea acestei valori comune care ne-a legat pe toți împreună ca națiune. La fel, întrucât nu am reușit să ne ținem de o umbrelă reciprocă a iubirii mai presus de diferențele noastre, atunci diferențele noastre s-au bucurat în cele din urmă de noi și am devenit exilați: amândoi ne-am pierdut unificarea și un pământ al nostru.

Puși de antisemitism pe tot parcursul exilului, mulți dintre noi ne-am întâlnit în țara care avea să devină cunoscută sub numele de statul Israel și, după tragedia în masă a Holocaustului, majoritatea națiunilor au fost de acord cu înființarea sa.

Astăzi, în timp ce ne îndreptăm spre sfârșitul anului 2020, ne ridicăm după un deceniu de creștere a antisemitismului, atingând punctul culminant în 2019, cu cel mai înalt an înregistrat cu crime și amenințări antisemite în Statele Unite, Regatul Unit, Germania și Olanda. De asemenea, ne confruntăm cu un sentiment antisemit în creștere la nivel mondial îmbrăcat într-o retorică „critică a Israelului”, care a câștigat un sprijin considerabil diplomatic, academic și cultural, în mare parte datorită eforturilor mișcării BDS.

Dacă astăzi Organizația Națiunilor Unite ar trebui să ajungă la un vot majoritar de două treimi asupra stabilirii statului Israel, ar trece? Cu siguranță nu.

Trebuie să înțelegem rădăcina atitudinii negative față de poporul Israel din națiunile lumii. Atunci când o facem, atunci ne putem concentra asupra a ceea ce trebuie să facem pentru a inversa atitudinea negativă într-una pozitivă.

Sursa atitudinii negative a națiunilor față de noi se datorează eșecului nostru de a trăi la înălțimea a ceea ce ne-a făcut poporul Israel să înceapă cu: unitatea noastră („iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”) deasupra raţiunii („dragostea va acoperi toate crimele ”), care ne-a acordat capacitatea de a proiecta o forță pozitivă către lume (de a fi„ o lumină pentru națiuni ”).

Întrucât deceniul precedent a fost caracterizat de un antisemitism în creștere, care a atins apogeul în 2019 în multe țări, inclusiv în Statele Unite, o altă caracteristică a ultimului deceniu a fost aceea a crizei în curs de desfășurare: de la efectele crizei financiare care au șomaj în masă, executarea sechestrelor de locuințe, măsuri de austeritate în multe țări, proteste globale și viitoarele războaie din Orientul Mijlociu, norii cenușii constanți ai actelor teroriste, împușcături în masă și o creștere cu 9,17 la sută a dezastrelor naturale care lovesc planeta, precum și niveluri superioare de depresie, anxietate, stres, singurătate, diviziune socială și abuz de opiacee în Statele Unite decât în ​​vremurile anterioare. Pe scurt, după cum a arătat istoria, cum ar fi în timpul pandemiei de Moarte Neagră, care a dus la uciderea în masă a evreilor în toată Europa, sau înfrângerea Germaniei din Primul Război Mondial și depresia ulterioară, care au dus în cele din urmă la ascensiunea lui Hitler, a naziștilor și a Holocaustul – când apare criza, crește antisemitismul.

Prin urmare, cu experiența noastră divizivă actuală, cuplată cu crizele pe care omenirea le trăiește în continuare în întreaga lume, și mai ales în America, ne putem aștepta la tot mai mulți detractori care ne privesc critic. La fel, atitudinea următoarei administrații a Statelor Unite față de Israel ca fiind pozitivă sau negativă va depinde de faptul dacă ne actualizăm atitudinile față de celălalt pentru a deveni un popor mai unificat.

Filed under: Antisemitism, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani - Niciun comentariu→

Trebuie să încercăm să construim cât mai mult posibil relații corecte, calități corecte, Hassadim, între noi în grup, și nu să așteptăm. De obicei, Klipa interior convinge o persoană: „Așteaptă și vei primi totul. Creatorul va avea milă de tine și te va ajuta ”.

Dar fără cererea noastră, fără a ne trezi de jos, adică fără a începe să lucrăm, nu vom primi ajutor de sus. Trebuie să știţi asta.

Oamenii stau pe loc de ani buni, așteptând ca Creatorul să le dea spiritualitate. Dar nu aţi început să lucraţi! Trebuie să începeți și, atunci când vedeți că totul este pe cale să se prăbușească, și o povară insuportabilă urmează să cadă pe spatele vostru, atunci Creatorul vă va ajuta. Acest moment trebuie menținut și realizat. Acesta este secretul lucrării spirituale: noi începem iar Creatorul termină; acest lucru este valabil în fiecare acțiune.

Trebuie să acţionez ca și cum totul ar depinde de mine. Și, dacă la jumătatea drumului, brusc realizez că nu pot face față singur, atunci voi adăuga o rugăciune acțiunilor. Astfel, munca și rugăciunea mea împreună, creează condițiile pentru ca acest lucru să fie realizat. Amintiți-vă acest lucru, începeți să-l implementați și veți vedea cum vă va deschide calea. Pas cu pas, cu siguranță veți merge mai departe.

O persoană așteaptă mulți ani și nu vrea să înceapă singură lucrarea, așteptând un miracol de sus. Egoismul nostru ne convinge: „Așteptați, Creatorul va avea milă de voi, El va veni, va face totul și vi se va dezvălui pe Sine”. Dar asta nu se va întâmpla! Până când nu începem să lucrăm, și vedem că nu suntem capabili să facem față și apoi să cerem ajutor, Creatorul nu va veni să o facă.

Se spune: „Domnul va termina pentru mine”. Dar tocmai: „El va termina”. Este responsabilitatea mea să o încep. Prin urmare, oricine se plânge că studiază de mulți ani și nu a văzut nici un succes, pur și simplu nu a funcționat corect. El ar trebui să înceapă lucrarea, să vadă că nu iese nimic din ea, să ridice o rugăciune și să ceară Creatorului să ia parte la ea. Atunci vei vedea că El te va ajuta.

Creatorul dorește să participe la munca ta, dar numai împreună cu tine, în același fel în care noi o facem cu copiii. Dacă un copil începe el însuși ceva și apoi un adult îl ajută, atunci copilul înțelege cum trebuie făcut și învață. Această lucrare se numește lucrarea Creatorului, nu a unui om. La urma urmei, Creatorul o face! Dar numai atunci când persoana are într-adevăr nevoie de ajutor.

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/7/20 “Sukkot“

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unii psihologi cred că există personalități conflictuale. Esti de acord cu asta?

Răspuns: Cred că acest lucru nu este, în general, rău. Cu cât mă ridic mai sus, cu atât opiniile și sentimentele mele personale pot deveni extrem de opuse opiniilor și sentimentelor personale ale altora.

Mai mult, acest lucru îmi oferă mai multe oportunități de a evalua corect opinia altuia și de a înțelege cum se poate combina cu o astfel de opinie absolut opusă. Într-adevăr, se bazează pe contrarii pe care le înțeleg în următoarea etapă superioară a dezvoltării mele.

În principiu, dacă un scop și realizarea acestuia sunt importante pentru mine, atunci acest lucru poate provoca un conflict. Iar dacă scopul nu este important, atunci nu vor apărea dezacorduri.

De exemplu, absența conflictului în familie indică faptul că soții sunt indiferenți între ei, nu sunt interesați de legătura generală. Există chiar și un proverb: „Cearta iubitilor este reînnoirea iubirii”. Adică certurile sunt o garanție a unui contact mai strâns în viitor. Acesta este un indicator important al unei relații.

Din emisiunea KabTV „Abilități de management”, 16.07.2020

Filed under: Casatorie, Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→