Întrebare: Oamenii pot înţelege nevoia de a face concesiuni unul altuia, dar cum poţi tu să-i explici unei persoane obişnuite despre Lumina de Corecţie?

Răspuns: Lumina este calitatea dăruirii, forţa superioară prezentă în natura, care ne face să avansăm, ne dă viaţă, ne corectează şi ne duce mai departe. De-a lungul mileniilor de existenţă umană pe pământ (fără a considera milioanele de ani de dezvoltare ale regnelor mineral, vegetal şi animal), noi ne-am dezvoltat coercitiv, prin acţiunea forţei ascunse în interiorul naturii. Există un program clar în interiorul ei, un motor care acţionează după program, stabilind toată mişcarea creaţiei şi cauzându-i dezvoltarea.

Oamenii de ştiinţă dezvăluie că, în urmă cu 15 miliarde de ani, universul nostru a început să se dezvolte ca rezultat al Big Bang. Asta înseamnă că universul conţine o forţă de dezvoltare. Acum, această forţă continuă să ne dezvolte mai departe prin ceea ce se numeşte „cursul natural al istoriei”, numit de noi Beito.

Dar, noi avem posibilitatea de dezvoltare „mai rapidă ca timpul”, pe drumul Ahishena, nu prin acţiunea dură a naturii, care ne împinge spre dezvoltare cu „o mână forte”, prin „judecată şi restricţie”, ci prin trezirea „milei” asupra noastră, după cum e scris: „aşa cum El este milostiv, şi tu trebuie să devii milostiv”.

Asta înseamnă că eu trezesc în natură forţele binelui. Dacă sunt de acord cu dezvoltarea şi o doresc şi aspir eu însumi către acelaşi scop, trezind dorinţa în interiorul meu mai înainte ca natura să înceapă să facă presiune asupra mea, atunci am să mă simt bine şi comfortabil! Voi merita înţelegerea şi voi scurta drumul. În esenţă, asta avem de făcut!

Trebuie să alergăm înainte noi înşine, ca un şoarece care fuge de pisică. Când omul devine mai înţelept, el înţelege că presiunea dezvoltării îl pune în mişcare. Pe de altă parte, sunt oameni care încă nu au observat sau nu au simţit această presiune care îi aleargă. Adică nu s-a apropiat îndeajuns de ei şi nu le trezeşte mari suferinţe.

Imaginează-ţi că alergi pe o şosea şi un buldozer uriaş te urmăreşte, gata să te strivească. Nu ai unde să te fereşti. De o parte şi de alta sunt clădiri care se întind pe mulţi kilometri, şi tu alergi pe drumul dintre ele în timp ce buldozerul se roteşte mai departe în spatele tau. Este o imagine uimitoare… Nu vrei ca să te strivească de asfalt, nu?

Mulţi oameni deja simt că sunt în această stare, în timp ce alţii nu simt încă. Poate că tu te simţi bine acum, ca omul care cade de la etajul zece şi la etajul opt îi spune vecinului de la fereastră, „până acum totul e în regulă”. Tot atât de „în regulă” e şi lumea astăzi, dar încă nu înţelege.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/30/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum au primit primii învăţători ai înţelepciunii Cabala această cunopaştere? Unde sunt originile ei? Oamenii cred despre Cabala că este apropiată de magie şi există multe mituri ce o înconjoară.

Răspuns: Adam a fost primul cabalist care a trăit acum 5772 ani. El a fost primul din toată umanitatea care a descoperit că există un sistem integral al naturii şi că este posibil să îl descoperi.

Oamenii au trăit înaintea lui, dar el a fost primul om din istorie care a avut întrebările: “De ce trăiesc? Care este secretul vieţii? Unde este sursa ei?” A scris o carte despre asta; a ajuns până în zilele noastre şi este denumită Îngerul Secret (Raziel HaMalach). Un înger este o fortă. Îngerul secret înseamnă “forţa ascunsă.” Este o carte mică, câteva zeci de pagini.

Următoarea carte a fost scrisă de Avraam în urmă cu aprox 3700 de ani în urmă şi este denumită Cartea Creatiei (Sefer Yetzira). Cartea explică pentru prima dată într-o formă sistematică denumită “Sefirot,” cele 32 forţe care descind la noi şi care sunt interconectate.

În acelaşi timp, câţiva Cabalişti au scris împreună încă o carte Cabalistă, Marele Midrash (Midrash HaGadol), ceea ce înseamnă explicaţie sau comentariu. Multe alte cărţi au fost scrise după aceasta, până când a apărut marea carte cabalistă, cartea Zohar, care a fost scrisă cu aproximativ 2000 de ani în urmă.

După aceea, mai multe cărţi au fost scrise, până în vremea lui Ari care a trăit în secolul 16. Cartea principală a lui Ari a fost Copacul vieţii (Etz Chaim), care vorbeşte despre Sefirot şi lumi şi este plină de desene şi diagrame.

Din numărul imens de cărţi care au apărut după aceasta, cele mai importante pentru noi sunt cărţile lui Baal HaSulam, scrise în secolul 20.

Toate aceste cărţi nu au fost cunoscute publicului larg, ele au fost menţionate numai ocazional, ca şi cum ar fi o “scurgere.” Aceasta a format o aură misterioasă în jurul Cabalei ca şi cum ar implica misticismul, forţe secrete, facerea de miracole, sau prezicerea viitorului prin cărţile de tarot. În realitate, acestea nu sunt deloc legate de Cabala.

Bineînţeles, cabala foloseşte simboluri, diagrame, desene şi Gematria (valoarea numerică a cuvintelor). Cabala studiază sufletul şi stadiile lui de creştere. Dar nu este nimic mistic în ea.pot spune că este numai fizica lumii de sus.

Cabala nu este asociată cu religia sau cu orice practică mistică. Este o ştiinţă pentru oameni care vor să ştie. Natural, trebuie să muncească şi să se corecteze.  Aş compara aceasta cu setarea unui aparat radio care este înconjurat de emisii radio cu diferite lungimi de undă. Dacă setez radioul şi creez unda care corespunde cu cea care există în exterior, primeşte acea undă exterioar şi poate auzi semnalul.

Ştiinţa Cabala ne ajută să creem aceste unde în interiorul nostru, şi începem să simţim forţa ce există în exteriorul nostru, să o percepem şi să o studiem. Ne dezvoltăm simţul interior al auzului şi simţul interior al văzului. Simţul interior al auzului este denumit nivelul Bina (Sefira Bina), şi sensul interior al văzului este denumit nivelul Hochma (Sefira Hochma).

Din lecţia de la Roma 5/20/2011

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Problema este că oamenii cred că ei deţin Pământul şi din dorinţa de a extrage din el cât mai mult posibil, îl distrug. Oamenii nu înţeleg că Pământul le-a fost dat numai pentru a fi folosit şi nu ca propietate personală. Asta duce umanitatea la război, fiecare încercând să cucerească mai multe teritorii şi resurse.

Cum se poate ca studiind înţelepciunea Cabala să se armonizeze diferitele opinii pe care le au oamenii şi să îi facem să înţeleagă faptul că folosind pământul în egoist, în primul rând îşi fac lor rău?

Răspuns: Se poate realiza numai atunci când se va vedea cealaltă faţă a goblenului! Dacă nu învăţăm să vedem această lume ca transparentă şi să detectăm forţele ce lucrează în realitatea înconjurătoare, nu ne vom schimba. Egoul nostru poate fi spart numai dacă vede clar că acţiunile sale îi aduc durere: “O să mă doară.”

Trebuie să ajungem la o stare unde descoperim că natura este integrală. Atunci nu voi putea să fac rău deoarece văzând că fac asta, o să îmi fac rău singur. Aceasta este singura cale! Nu este o altă posibilitate. Oamenii nu vor învăţa în nici un alt mod.

Dar, putem descoperi acest fel de conexiune reciprocă lucrând într-un mediu, încercând să ne conectăm şi să ne unim, şi încercând să ne ridicăm deasupra egourilor noastre. Apoi o sa ajungem să simţim cât de dificil este şi vom începe să ne examinăm, natura noastră, şi toate propietăţile egoiste; judecăm cum suntem sau nu în stare să ne unim cu ceilalţi împotriva dorinţei noastre şi să îi ridicăm în ochii noştri.

Aceasta este o muncă psihologică colosală, care continuă până ce ajungem să descoperim forţele interioare. În esenţă, apare când descoperim forţa generală, puterea de unitate, care ne transformă pe fiecare.

Totuşi, nu avem de ales. Azi, umanitatea se găseşte într-o stare foarte primejdioasă. Putem vedea clar că încă 10 – 15 ani se vor epuiza toate resursele de energie ale lumii. Producţia principalelor surse de energie, precum petrol, gaz, cărbune şi apă se diminuează accelerat. Trebuie sa ajungem la echilibru cu natura.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

In esenta, Cabala este metoda de corectie a omului, a naturii omenesti. Si astfel, in cadrul studiilor noastre, suntem implicati in mare masura in distribuirea acestei informatii.

Avem in jur de doua milioane de studenti in intreaga lume; predam in 26 de limbi in multe tari. Vedem cum oameni diferiti si reprezentantii natiunilor isi exprima nevoia pentru aceasta cunoastere, si incep sa inteleaga ca lumea nu are viitor fara ea.

In afara de asta, invatam copii sa vada cat de dezvoltati au ajuns, cum sa se deschida. Publicam carti, transmitem la televiziune si muncim activ in internet. Promovam dezvoltarea.

Studiem in grup intelepciunea Cabala. Nu putem creste departe unii de altii; mai degraba persoana se dezvolta individual in grup, in mediu, si se schimba constant prin dinamica grupului. Evident persoana se adapteaza la ceea ce mediul ii arata si are nevoie sa se ridice deasupra egoismului si sa iasa din el la dragostea pentru ceilalti. Persoana practica asta in grup.

Stabilind contact cu grupul, persoana simte nevoia de a se uni cu el. Apoi conectarea la retea este revelata intre toti; este deasupra egoismului, iar persoana simte legaturile comune, forta comuna care se arata intre ei. Rezultatul este ca  fiecare  individ  incepe sa se conecteze la aceste forte colective.

Datorita acesteia, aflam ca deasupra realitati de care suntem constienti exista o realitate mai inalta. Percepem realitatea actuala in interior, in vasele noastre, iar in felul acesta suntem limitati. Dorim sa primim placere, iar cand placerea intalneste dorinta se anuleaza reciproc, datorita opozitiei reciproce.

Asadar, de fiecare data cand obtinem ceva ne bucuram pentru moment – iar placerea dispare imediat. Alergam dupa urmatoarea placere, o atingem si dispare de asemenea. de indata ce dorinta intalneste placerea se neutralizeaza in cele din urma: un scurt circuit intre plus si minus duce la anihilare.

Pe de alta parte, cand persoana exista deasupra egoismului sau incepe sa se uneasca cu grupul, cu alti oameni, creaza un vas deasupra, o dorinta externa. Acum simte in afara sa si placerea si dorinta, si ele nu dispar. Dimpotriva, se transforma intr-o viata fara sfarsit, peste timp.

Placerea care vine si pleaca dispare si din nou creeaza pentru noi senzatia de timp. Dar placerea nu este distrusa, daca simtim cum curge fara sfarsit, atunci ne ridicam deasupra senzatiei de timp, si incepem sa percepem forta generala a naturii, care ne invaluie si si ne aranjeaza impreuna.

Incepem sa facem diferenta intre partile realitatii, asambland si innodand atele pe dosul unei broderii. Din afara, vedem “tiparul” lumii noastre, dar daca privim dincolo de suprafata, vedem ca atele leaga partile acestei imagini. Asta este ceea ce descoperim cu ajutorul stiintei Cabala: conectarea si influenta reciproca dintre noi.

Asta are un impact mare la oameni, ii schimba. Vazand aceasta realitate, ei inteleg ca nu ne descurcam fara conectarea si intelegerea reciproca pentru ca pot vedea raul care il pot provoca altora.

Deci nu de credinta avem nevoie ci de realizare. In acest fel persoana se elibereaza si incepe sa vada lumea mai clar. Apoi, conform gradului sau determina cursul corect al actiunilor.

Din lectura de la Rome 5/20/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Stiinta Cabala spune ca intreaga realitate consta in dorintele care evolueaza in mod constant. De la stadiul mineral, vine cel vegetal, urmat de cel animal si uman. Dorintele isi continua neabatut dezvoltarea in oameni  si de aceea fiecare generatie noua difera de cea anterioara, si chiar o persoana in decursul vietii isi schimba neincetat dorinta, egoul, si se dezvolta in mod constant.

Astfel, evoluam peste nivelul animal, construim societatea, industria, tehnologia, stiinta si asa mai departe. Totusi, saturarea este inerenta acestei dezvoltari. La inceput se manifesta in vechiul Babilon, cand o anumita situatie a fost creata: pe de o parte, oamenii au ajuns la un mai mare egoism, dorindu-si sa construiasca “un turn care sa atinga cerul”, iar pe de alta parte s-au afundat in ura reciproca, intr-o asa masura incat nu au mai reusit sa se inteleaga intre ei.

Aceste doua forte opuse i-au adus intr-o situatie greu de suportat. Acelasi proces se deruleaza intr-o familie inainte de divort: Sotii sunt legati intre ei cu legaturi puternice, copiii, o casa comuna, gospodaria, viata, si in acelasi timp experimenteaza o ura greu de depasit; nu mai pot sta impreuna. In astfel de circumstante, stiinta Cabala a fost revelata in Babilon.

Cabala invata oamenii cum sa se ridice deasupra egoismului la conectarea reciproca, la armonie intr-o societate integrala. Astfel, devenim similari naturii care de asemenea este “rotunda” in esenta sa, cu alte cuvinte integrala, globala si inseparabil interconectata cu toate partile sale.

Daca ne-am fi apropiat natura in acest fel, am fi avut un echilibru si am fi revelat toate fortele care sunt si ne-am fi descurcat. Apoi ne-am fi conectat fortei generale care conduce totul. Totusi, umanitatea prefera in aceste zile sa respinga calea corectiei si se separa, ca si in exemplul cu sotii care divorteaza.

Asa cum se spune in intelepciunea Cabala, 3700 ani mai tarziu ajungem din nou in acea stare; totusi, de data asta nu avem unde fugi unii de altii. Vom fi total interconectati intre noi, ne vom uri unii pe altii, si nu ne vom putea descurca unii cu altii. Egoismul nostru creste la stadiul de cea mai mare multi-criza, si asa cum scriu Cabalistii, asta se intampla la sfarsitul secolului 20.

Cand am inceput sa studiez intelepciunea Cabala in 1975, nu am crezut ca totul se va intampla in felul acesta. Parea ceva atat de departat si irealizabil. Ar putea ajunge lumea la criza in domeniile educatiei, culturii, familiei, drogurilor, terorismului, tehnologiei sau stiintei? Se vor simti oamenii din intreaga lume interconectati? Nimic din toate astea nu putea fi simtit atunci.

Cu toatea astea s-a intamplat in decursul catorva ani. Astazi ne aflam in acel stadiu pe care il descria povestea Babilonului si de aceea stiinta Cabala este deschisa lumii pentru prima data de atunci.

Fiind revelata lumii, invita pe toti sa se obisnuiasca cu legile generale ale realitatii astfel incat sa ne ridicam deasupra egoismului si sa traim intr-o interconectare reciproca, ca o familie mare. Intr-adevar, forta globala ne inconjoara din ce in ce mai strans, presandu-ne atat demult incat ar putea duce la distrugerea umanitatii.
Din Lectura de la Roma 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai spus ca pentru a rezolva criza globala este necesar sa reducem consumul. In ce fel difera consumul minim de consumul vital? De exemplu se poate ca un ceas care costa o mie de Euro sa fie considerat necesitate vitala?

Raspuns: Nu este o intrebare simpla. As putea chiar spune ca este o capcana in ea. Lasa-ma sa-ti explic printr-o parabola Cabalista de acum 2000 de ani.

Erau odata doi buni prieteni. Unul era bogat iar celalalt de nivel mediu, dar erau amandoi la acelasi nivel spiritual. Intr-o zi cel bogat a dat faliment iar prietenul sau a inceput sa il slujeasca ca un servitor, dorind sa ii asigure toate cele necesare nivelului de existenta cu care era obisnuit. Asta pentru ca mai inainte prietenul sau avea slujitori, deci cand i-a pierdut a simtit ca a pierdut ceva care ii era necesar.

Acesta este un exemplu interesant, dar nu se potriveste timpurilor noastre pentru ca natura ne obliga in alt fel. Nu avem de ales decat sa ne restrangem consumul pentru ca altfel vom devasta planeta. Nu doar ca trebuie sa ne reducem necesitatile, dar trebuie sa obtinem starea in care  am fi bucurosi sa scapam de necesitatile noastre, dar suntem obligati sa le primim pentru ca trebuie sa existam in corpurile noastre in aceasta lume.

Ai o mare cerere, care include nivelul vietii mele de zi cu zi in care am anumite necesitati, la fel ca si necesitati sociale, cum ar fi educatia, cultura, vacantele si calatoriile. Nimeni nu spune ca trebuie sa renunti la ele. Ai nevoie de un apartament, de tot ce este necesar in el, o sotie, copii si asa mai departe.

Problema este consumul nostru deasupra normalului. Daca studiezi stiinta  Kabbalah, involuntar vei incepe sa consumi doar ceea ce este necesar pentru ca cel mai important lucru pentru tine este implinirea spirituala. De aceea, esti fericit ca nu trebuie sa dezvalui aceste dorinte in exces in interiorul tau si vei fi bucuros chiar sa scapi de dorintele normale, dar ai nevoie de ele pentru a-ti asigura existenta. Aceasta se numeste necesitate.
Din prima lectie de la Conventia de la Madrid 6/4/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Intrebare: Atat cat inteleg, trebuie sa ne dezvoltam al saselea simt, care sa ne permita sa intelegem unitatea dintre noi. Aceasta sansa este pentru toata lumea? Isi poate dezvolta oricine al saselea simt?

Raspuns: Sunt oameni care aspira sa obtina aceasta dezvoltare, care se intreaba pentru ce traiesc si de ce, care este sensul vietii, unde este sursa sa, cum se invart lucrurile in realitate, ce se intampla de fapt. Nu se pot linisti fara un raspuns la aceste intrebari.

Acesti oameni ajung la studiul Cabalei pentru ca simt ca trebuie sa inteleaga, altfel nu are rost sa traiasca. Nu pot trai ca si animalele. Dar sunt putini acesti.

Dorinta omeneasca este impartita in sase dorinte. Trei dorinte sunt legate de corpul nostru: dorinta de a manca, de sex si familie. Trei dorinte sunt legate de societate: dorinta de prosperitate, de faima si cunoastere. Acestea sunt cele sase dorinte de baza. Daca oamenii pot gasi singuri rostul vietii in ele, traiesc in felul acesta.

Tu intrebi despre o dorinta mai inalta, aceea de a cunoaste sursa vietii. Aceasta dorinta apare doar la cateva persoane in aceasta lume, dar numarul lor a inceput sa creasca.

Acum in jur de patruzeci de ani, cand eu am inceput sa studiez intelepciunea Cabalei, erau doar cativa astfel de oameni, foarte putini. Asa cum scrie in The Book of Zohar, de la sfarsitul secolului 20 si dupa, multi oameni au inceput dintr-o data sa se intrebe despre esenta vietii – pentru ce traiesc, care este scopul vietii – si au ajuns sa studieze intelepciunea Cabalei. Intr-adevar, in mai putin de 15 ani numarul studentilor a ajuns la doua milioane. De fapt sunt mult mai multi; doar ca nu stim despre ei, pentru ca nu pastram liste cu cei care studiaza alaturi de noi in internet.

Cred ca, oricum, nu vor fi multi oameni in lume care sa se intrebe cu adevarat despre esenta vietii. Totusi, si ceilalti vor trebui sa se ridice deasupra egoului lor, nu pentru ca s-ar grabi inainte, spre sursa vietii, dorindu-si sa afle pentru ce traiesc, ci ca sa scape de acea suferinta care ii impinge de la spate. Astfel, ni se vor altura pentru ca nu au de ales. Asa incat speram ca toti sa obtinem o viata buna. Natura ne va sili sa ajungem la o societate integrala.

From the Lecture in Rome 5/20/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca trebuie sa ne ridicam deasupra egoismului nostru, atunci, cu cat mai mult il intarim, cu atat mai greu este sa ne ridicam peste el. In mod paradoxal, aportul de cultura ne priveaza de sansa de a ne depasi egoul, asa este?

Raspuns: Da, este adevarat. Dar de ce ne dezvoltam intr-o forma atat de egoista si, mai mult, in mod exponential? Asta pentru ca sa vedem in interiorul egoului nostru cat de mult ne distruge si sa incercam sa trecem peste asta.

Nu avem altceva in afara dorintei noastre! Astfel, intelepciunea Cabala este numita “intelepciunea de a primi” (“kabbalah” in ebraica inseamna a primi). Aceasta stiinta explica cum sa intelegem mai bine dorinta in loc sa o distrugem. Din egoismul nostru, construim forma umana (Adam), “similar” (Domeh) celui de sus, Creatorul..

Asadar, pe de o parte egoul trebuie sa creasca pana la punctul in care suntem dezamagiti de forma noastra egoista care intotdeauna vrea sa ia pentru sine. Dupa care voi incepe sa imi folosesc egoul in forma sa inversa si de fiecare data sa o intorc inspre daruire. In masura in care pot face asta, o sa iau mai mult pentru sufletul meu.

Astazi am ajuns la un anumit “plafon”, “saturatie”, insemnand maximul de egoism posibil in a primi pentru noi insine pana cand consumam ultimul fruct de pe Pamant. Asta ne va conduce la realizarea raului nostru. Fie prin metoda buna, fie prin cea rea, vom intelege ca trebuie sa actionam in forma opusa si sa folosim egoismul pentru a darui.

Din Lectura de la  Roma 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Creatorul îmi dă o oportunitate să Îl descoper în fiecare moment, de ce nu reusesc , oricât aş încerca să realizez această conexiune?

Răspuns: Nu contează dacă atingi această revelaţie sau nu, dar în fiecare moment deasupra ta lucrează o ghidare specială proprie. Trebuie să te uiţi în interiorul tău: ce vrea El de la mine, de ce mi-a dat această stare, ce trebuie să fac?

Ca rezultat a unei asemeni întrebări, poate că voi fi capabil să descopăr ce cere El de la mine, sau poate nu. Poate că mă induce în eroare intenţionat, pentru ca eu să am nevoie ca El să îmi dezvăluie ceea ce vrea. Dar trebuie să am un capăt al funiei de care să mă agăţ.

Este spus: “Fă orice numai să nu pleci!” Asta este, fă totul, numai să nu pierzi cârligul cu care te poţi ţine de Creator. În fiecare moment caut cum să Îl găsesc, ascuns undeva în interiorul meu. De aceea este numită ştiinţa interioară, “partea interioară a Torei.” Nu ai ce căuta în exterior, ci numai în interiorul tău.

Creatorul este înăutrul unei persoane, înăuntrul dorinţelor noastre. De obicei, ne imaginăm că urcăm pe o scară în spaţiu, dar aceasta arată că noi ne mişcăm la nivele spirituale de dăruire mai mari, mai înalte. În esenţă întreaga noastră căutare este interioară.

din partea 1 a  Lecţiei zilnice de Cabala din 5/31/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate descoperi omul rolul său în viaţă?

Răspuns: Aceasta vine după întrebarea despre scopul vieţii: “Pentru ce trăiesc?” această întrebare devine de fiecare dată din ce în ce mai acută, ridicându-se deasupra întrebărilor inimii.

Sunt multe întrebări (dorinţe) în inima mea, iar eu trebuie să mă ocup de ele, să le organizez şi să o iau pe cea mai importantă în aşa fel încât să nu fie ascunsa. Trebuie să merg cu aceasta mai departe, iar restul numai mă vor sprijini pentru obţinerea răspunsului la cea mai importantă întrebare.

Fiecare persoană îşi alege scopul său pentru această întrebare fundamentală, fie ea legată de bani, onoare, putere sau cunoaştere. Unul doreşte să ajungă un cercetător, un altul, membru al guvernului, iar altul doar visează să devină de succes şi să se bucure de viaţă. Şi sunt, de asemenea, oameni care întreabă despre sensul, menirea vieţii.

Totuşi, ca să găseşti înţelesul ei, este necesar să te conectezi la rădăcina de la care vine această viaţă. Reiese că această căutare este mai înaltă decât viaţa regulată pământească. Nu este în interiorul societăţii, ci deasupra ei, de unde coboară această lume. Este imposibil să găsim un răspuns în interiorul societăţii umane.

Cu mult timp în urmă, am crezut, în mod naiv, că se poate ajunge la soluţia aceste întrebări prin intermediul ştiinţei, prin a înţelege cum a început această viaţă, creând artificial  nivelul de viaţă vegetal, animal şi uman din nivelul mineral al naturii, pentru a rezolva misterele vieţii: de unde vine şi de ce există? Într-un final, am realizat că ştiinţa noastră nu răspunde la asemenea întrebări, iar interesul prinicpal pentru aceasta mi-a dispărut ca şi cum ar fi fost ceva frivol.

O persoană ar trebui să încerce să-şi clarifice cea mai importantă întrebare a sa, cea mai mare cerinţă a sa şi să meargă înainte cu ea. Apoi, el va afla treptat cum este atras spre întrebări mai înalte. Ca rezultat, el va ajunge la întrebarea: “Cine este Creatorul care m-a creat? De unde vin? Cine sunt eu? Care este scopul meu?”

Acestea sunt întrebări la nivelul Bina, dăruire, ce sunt întrebate în interiorul Malchut. Este explicat în Zohar în articolul “Cine a creat asta.” MI (cine) este Bina, şi ELEH (asta) este Malchut. O persoană trebuie să ajungă la întrebarea: “Cine a creat asta?” adică  “Cine m-a creat pe mine?” când descoperă “Cine” (MI), el se va cunosşte pe sine. Aceasta este ELEH deoarece ELEH devine clarificat numai în uniune cu MI.

Apoi el ajunge la numele Elokim (Dumnezeu, numele Creatorului format din ELEH şi MI) aceasta se îmbracă în El, aşa cume ste scris: “Fie ca numele Creatorului să fie asupra ta.” Astfel, el descoperă totul.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala din 5/31/2011, Scrierile lui Rabash.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→