Intrebare: Putem spune ca acum, dupa Conventia din Berlin, suntem uniti?

Raspuns: Am atins un nou stadiu in unitatea noastra. Sunt fericit pentru ce s-a intamplat in Berlin si dupa aceea in Paris. Am atins unitatea, coeziunea. Pentru prima data am desoperit multi prieteni in Europa care deja au inteles calea si simt dezvoltarea. Am fost cu adevarat surprins de anumite evenimente.

Avem in fata conventia din New Jersey in Aprilie. Sa speram ca vom ajunge la un grad al unitatii si in Statele Unite. De aceea, unindu-ne in timpul conventiilor vom acumula forta necesara pentru a revela Creatorul creaturii.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/4/2011, “Cand Creatorul iubeste omul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Motto-ul Conventiei de la Berlin a fost „Armonia”. Ce trebuie sa gasesca  un Cabalist in termenul „armonie”?

Raspuns : Cand vorbim despre armonie, un Cabalist presupune completa similaritate cu gradul superior: energia suprema, informatia, asa-numita Lumina care ne inconjoara, cu care trebuie sa venim in contact si in care trebuie sa ne anulam. Dar in acelasi timp, „eul” nostru nu dispare. Dimpotriva, „eul” nostru si Lumina se contopesc intr-un intreg. Aceasta armonie este scopul nostru.

Toata umanitatea coboara de la gradul privit ca „lumea Infinutului” sau armonie, unde totul a fost un intreg. Treptat, coborand de-a lungul celor cinci lumi Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira si Assiya, obtinem starea cea mai opusa: „lumea noastra”. Evident, aici nu este armonie. Este lumea haosului si intunericului..

Am ajuns aici, in aceasta stare si, de-a lungul a multe mii de ani, intreaga noastra istorie, am evoluat la stadiul animal. Dar astazi, incepem ascensiunea spre primul grad al evolutiei noastre spirituale.

Toata aceasta incurcatura globala in lume, tot acest haos pe care incep sa il simtim, aceasta ura reciproca in mijlocul totalei nostre interdependente, apare in noi de la primul grad spiritual. De acum trebuie  toti sa ne interconectam cu ceilalti la acest nivel 1 din 125 grade ale completei noastre unitati.

Acest grad deja ne ilumineaza de la distanta si de aceea lumea corporala ni se pare atat de inspaimantatoare, divizata, in absoluta ura si total incapabila de a gasi impreuna un mod de a se intelege. De obicei, capetele guvernelor vin la Davos si dupa aceea in alta parte doar ca sa inteleaga ca nimic nu depinde de ei. Si nu va depinde! In nici un caz! Nici un fel de bunatati nu vor ajuta! Umanitatea va ajunge la o stare in care ori se ditruge ori se unifica. Intrebarea este cum?  Si atunci vor intelege si ei ca nu exista alta sansa decat angajand metoda unitatii care a fost revelata si pe vremea vechiului Babilon pentru exact acelasi motiv. In acest fel oamenii se intorc inspre Cabala.

Dar pentru inceput, ei trebuie sa se confrunte cu aceasta intrebare teribila. Apare si la cei care s-au maturizat pe interior si ajung aici individual si la lumea intreaga dupa ce a ajuns intr-un punct mort. Deci, aceasta senzatie de haos, de intuneric, de lipsa a armoniei apare ca stare opusa gradului mai inalt pe care trebuie sa il atingem, unde suntem  iluminati de armonie, unitate si existenta integrala.

Astazi experimentam deja ambele stari. Deci, in acest stadiu de tranzitie lumea noastra se indreapta spre primul grad spiritual. Sa treci prin el este cea mai dificila etapa.

Daca noi, grupul nostru Cabalist al lumii, sute de mii de oameni vom crea treptat, de la conventie la conventie o astfel de tensiune si legatura intre noi, daca trecem de toate starile de disperare si inca cerem unitatea din interiorul nostru, daca noi, chiar cea mai mica parte a umanitatii reuseste sa inteleaga asta, viata va fi mai sigura pentru intreaga umanitate. Si armonia pe care o vor simti venind din partea noastra va atrage intreaga rasa umana spre noi ca si un magnet. Asta trebuie sa obtinem.

De aceea, armonia despre care se vorbeste in Cabala este o stare in care toti oamenii sunt uniti ca un intreg, un colectiv vazut ca „Adam”: dorinta colectiva, sufletul integral, cu care gradul mai inalt, starea noastra perfecta este revelata. Si poate fi realizata. Depinde doar de noi.

From Lesson 1 Berlin Convention 1/29/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum va imaginati o scoala de Cabala?

Raspuns: Umanitatea trebuie sa inteleaga prin aceasta educatie ca existam intr-un sistem comun, integral si global si ca trebuie sa tratam lumea pe baza acestor legi. Daca nu le luam in considerare, atunci nu vom reusi in nimic, nici chiar in cele mai mici lucruri.

Trebuie sa dezvoltam toate sistemele existente si toate stiintele naturii bazate pe natura noastra egoista. Dar acum trebuie  sa dezvoltam o altfel de stiinta, stiinta lumii noi –  stiinta Cabala. Si asta pentru ca cu cat mai mult dezvaluim conectarea intre toate partile lumii, cu atat mai mult ni se va cere sa avem o noua atitudine fata de ea.

Nimeni nu va putea urma calculele anterioare: nici in fizica, nici in chimie, nici in constructii. Si asta pentru ca legile vor deveni integrale si asta va fi evident in tot.

Observam natura, dar nu avem nici o idee de cum sa ne purtam. Nu avem abilitatea sa de vedea ce sa va intampla pentru ca noi insine nu suntem un tot. Deocamdata inca putem face anumite previziuni pe baza vechilor premise, dar destul de curand nu o vom mai putea face. Si asta pentru ca nu putem sa tratam corect sistemul altruist (integral, analog) pe baza sistemului nostru egoist (numeric, singular).

Acestea sunt sisteme complet diferite, cu analize diferite, decizii de luat, control, similar sistemelor care lucreaza cu curent continuu sau alternativ. Nu pot lucra cu ambele simultan.

De aceea, trebuie sa reinnoim toate stiintele care au fost create de calitatile noastre egoiste din perspectiva individuala asupra lumii, si sa le transformam conform noilor forte ale sistemului care este revelat in lume. Acesta va afecta absolut toate ariile noastre de activitate. Altfel nu vom sti sa mai facem nimic in aceasta lume. Lumea va incepe sa se poarte conform Sistemului care coboara sau care se dezvaluie in sistemul nostru, din interiorul acestei lumi.

De aceea, daca nu dam copiilor cunostinte despre acest nou sistem, ei nu vor putea sa inteleaga noua apropiere fata de toate stiintele naturale! Toate stiintele vorbesc despre conectari si diferite discutii si interactiuni dintre forte si calitati in  natura, si acestea vor incepe sa fie exprimate mai corect si interdependent ca niciodata. Astfel, vor putea fi intelese doar de cine va fi la nivelul lor prin prin organizarea interioara a gandurilor si dorintelor.

Presupun ca procesul de invatare va avea loc in toata lumea datorita internetului. Tot felul de discutii diferite si interactiuni printre copii vor avea loc pentru ca sa ii putem invata cum sa traiasca in societate, si asta cu ajutorul grupurilor.

Cred ca scoala in forma in care exista astazi unde copii vin la scoala ca sa il asculte pe profesor incet-incet vor muri. Mai multa atentie va fi arata unitatii intre copii. Vor fi invatate subiecte speciale prin mijlocul internetului.

Din Discutii despre educatie 2/4/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Deseori in viata suferim. Cum putem lucra la asta? De ce simtim suferinta? Ce ar trebui sa facem cu ea?

Raspuns: Este imposibil sa avansam fara suferinta. Pana cand ne atingem scopul final, avansam pe calea suferintei.

Suferinta este atunci cand simt ca ceva imi lipseste. De fapt suferinta nu este necesara, pot obtine placere din suferinta. Daca as sti ca o masa deosebita ma asteapta si ca sunt aproape de ea, daca stiu ca urmeaza sa-l intalnesc pe cel pe care il iubesc, un prieten, si ca ceva bun urmeaza sa se intample, atunci asta nu mai este suferinta. Sentimentul de foame si lipsa starneste in mine anticiparea unei bucurii in viitor si impliniri.

De aceea, intreaga problema nu este in a simti lipsa in acest moment, ci ca lipsa isi are implinirea, un raspuns in viitor. Daca o are, atunci pentru mine este un sentiment placut, la fel ca si foamea inainte de masa. Simt cum satisfactia apare. Sa presupunem ca trebuie sa te intalnesti cu iubitul in seara asta, si abia astepti intalnirea. De ce te-ai simti rau atunci?!

Cu alte cuvinte, problema nu este in conditia mea, ci mai degraba daca gasesc placere in ceea ce ma cheama sa merg mai departe sau nu. Problema este ca oamenii nu pot vedea un viitor adecvat in viitor si de aceea simt suferinta. Daca am simti ca toate problemele pe care le avem astazi ar fi rezolvate cu succes maine, nu am mai simti greutatile ca suferinta. Mai mult, va fi ca si o aventura, o pregatire necesara care precede implinirea.

Deci, intreaga noastra problema este dezvaluita in starea urmatoare, cea in care totul va fi bine. Dar trebuie sa „straluceasca” pentru noi ca si o intalnire placuta.

Acesta va fi raspunsul la toate chinurile noastre. Vom accepta sa trecem prin toate starile neplacute – urcari si coborari, tot felul de confuzi in minte si simtire – necesare pentru corectarea noastra spirituala.

Daca totusi, cu sprijinul mediului nostru, stim ca un viitor luminos ne asteapta, atunci nici una din starile actuale nu va mai aparea ca si suferinta. Le vom percepe ca senzatii necesare, o foarte sanatoasa foame inainte de a aprecia satisfactia pe care ne-o da mancarea.

Din  Prima Lectie de la Conventia din Berlin on 1/28/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Mental, fiecare crede ca este gata si ca doreste sa se uneasca cu ceilalti, dar cand vine vremea sa isi indeplineasca dorinta, esueaza.

Raspuns: Esuam doar dintr-un anumit punct de vedere. Fiecare din noi separat suntem gata pentru asta, dar impreuna nu suntem. Exilul in Egipt este diferit de celelalte. De ce au intrat in Egipt cu ajutorul lui Joseph? A fost Joseph (din cuvantul ebraic „Osef” „a cuprinde”) pentru ca el este suma tuturor fortelor si bazelor.

Raul este imposibil de dezvaluit, chiar daca toata lumea doreste asta. Pentru a obtine asta, trebuie sa fie indeplinita o conditie: trebuie sa exise dorinta de unitate. Fratii lui Joseph au fost virtuosi, si fiecare din ei a dorit sa il serveasca pe Creator, dar nu si-au dorit sa se uneasca. Nu au fost de acord sa se alature lui Joseph care este baza.

Dar cand au fost obligati sa intre in Egipt cu ajutorul lui Joseph, au inceput sa vada cat de mult au urat si respins ideea de unitate. Exilul insusi a fost revelarea urii fata de unitate. Doar cand aceasta ura a ajuns la forta maxima si cineva incepe sa-i  simta puterea asupra lui (insemnand pe de-o parte ca este subordonat Faraonului, dar pe de alta parte, sufera cu adevarat pentru ca nu poate implini nimic), trecerea apare.

Dar toate acestea se intampla datorita efortului de a ne uni, sa ne ridicam dorintei proprii de a face asta. Astfel, exilul este depasit. La fel si noi, stam la granita Egiptului, asteptand. Dorinta de a fi unul se manifesta in grija comuna, cand fiecare se gandeste si isi face griji in legatura cu unificarea interioara.

Ca rezultat, simtim ca este ceva intre noi care ne uneste, si vom deveni o inima. In acest punct, suntem o inima spirituala, o dorinta spirituala, suntem conectati cu Creatorul si avem nevoie de Lumina care ne uneste, astfel incat prin dorinta noastra comuna vom putea face acte de daruire fata de Creator.

 Din Discutii despre Munca spirituala  12/17/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cateodata in timpul lectiei punem intrebari care ne arata slabiciunea, si ca nu avansam si avem succes asa cum ne-am fi asteptat. Vad ca nu respingeti acest gen de intrebari, ci mai degraba incercati sa raspundeti de fiecare data.

Raspuns: Invatam ca cu cat mai mult o persoana avanseaza, cu atat mai mult se simte inutil, lipsit de putere, marunt. Nu te simti rusinat pentru ca noi nu ne masuram cu cocosii din cotet ci cu Creatorul.

Daca sunt o gaina in cotet, atunci cu siguranta ma simt ca un zero. Dar daca Creatorul mi se reveleaza, este normal sa ma supun. Nu este nici o rusine in asta. Nici eu nu judec astfel de lucruri si nu ignor o persoana daca imi spune sa este slaba. Sunt familiarizat cu astfel de stari. Slabiciunea nu este o problema in acest punct. Dimpotriva, slabiciunea este atingerea sinelui in forma sa autentica, pe fundalul Lumini Superioare.

Dar apare intrebarea: I-a mai ramas persoanei  dorinta de a a atinge scopul in momentul in care si-a pierdut credinta in puterea sa, si isi mai doreste sa o obtina? In acest fel el cere corect ajutor.

Evident, fiecare trebuie sa experimenteze asta singur, si la fel sa explice tuturor prietenilor din intreaga lume ca atingerea personala a umilintei si constientizarea valorii scopului, ambele conditii sunt obligatorii pentru a putea trece prin Machsom (bariera care ne separa de spiritualitate).

From the Talk on Spiritual Work 12/17/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Una din cartile scrise in timpul vechiului Babylon descrie ca Abraham si-a asezat cortul si a inceput sa ii pofteasca pe toti cei care erau interesati. In acest fel isi expunea invataturile sale intrucat la acea vreme nu existau aceste mijloace moderne de comunicare.

Multi oameni au ramas sa isi continue studiile. A format un grup cu ei. RAMBAM (un mare Cabalist al secolului 12) a scris ca Abraham a luat cateva mii de oameni cu el cand a parasit vechiul Babylon.

La sfarsit, impreun cu ei, a dezvaluit Cabala. A fost primul care a descris Cabala si care ne-a dat si intelegerea ei in lucrarea Cartea Creatiei. El a atins mari inaltimi, dar nu in detaliu.

Marea problema in atingerea lumii este ca primii Cabalisti au ajuns la lumea superioara in general, la un nivel inalt, in timp ce noi il atingem in detaliu. In acea vreme egoismul era subdezvoltat, dar astazi s-a dezvoltat atat de mult incat ne permite sa intram si sa studiem fiecare parte a sinelui meu si prin mine intreg spatiul spiritual. Aceasta este diferenta intre generatii, ei au atins la modul general in timp ce noi o atingem in detaliu. Astfel, Lumina atingerii noastre trece prin sufletele lor si se dezvaluie in ei printr-o Lumina mai mare.

Astfel, ei au dezvaluit intotdeauna Cabala pe baza aceluiasi pricipiu: atragerea Luminii la dorinta comuna a grupului. Asa a fost pe vremea lui Adam si de-a lungul a 20 de generatii de la Adam la Abraham, care ne sunt toti cunoscuti. Si a continuat in acelasi fel.

Nu a existat nici un singur Cabalist care sa atinga spiritualitatea singur, intelegand dintr-o data si sarind ca  Arhimede din cada, alergand si strigandu-si spiritualitatea. Asta este imposibil. Asta se poate intampla in alte stiinte, dar nu in Cabala.

Din  Lectia a 3a  de la Conventia din Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Pe masura ce urcam gradele spirituale, experimentam diverse contradictii, stari de confuzie cand nu intelegem nimic. Ca si cand ti-ai fi pierdut mintile complet. De fapt, cand treci de la un stadiu la altul, dorinta ta se schimba.

Mintea si-a insusit dorinta, doar ii serveste. Cu cat mai mare este dorinta, cu atat mintea ta creste ca sa ii serveasca dorintei, sa o ajute sa fie implinita. In acest fel functionam.

Cand dorinta ta este inlocuita de o alta, obtii o noua dorinta, si mintea ta anterioara dispare. Intre grade simti ca si cand informatia ar fi fost stearsa din „computerul” tau si tu nu mai stii cum sa operezi. Se spune ca Baal Shem Tov chiar a uitat litere si a trebuit sa invete sa citeasca „de la inceput”.

Aceasta este o stare speciala. In acest fel omului ii este aratat ca este doar o masina. Dorinta dispare, memoria dispare si simti ca nu mai stii sa faci lucrurile simple ca miscarea mainii sau a piciorului, ca sa nu mai vorbim de numele oamenilor sau lucruri care se intampla in jurul tau.

Asta poate parea absurd. Dar in acelasi timp o persoana intelege si simte ca toate acestea  i se intampla ei, si astfel incepe sa se analizeze din afara. Aici este punctul in care simti: „Asta mi se intampla mie. Priveste-ma! Chiar acum sunt un vas gol caruia ii lipseste senzatia si mintea. Voi primi o noua senzatie si minte!”

Aceasta este absolut o inlocuire. Primesti un nou „computer” si trebuie sa il incarci cu programe noi. Totul trebuie sa fie facut de la inceput.  In acest fel avansam.
Din Lectia zilnica de Cabala  12/24/2011, Writings of Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pana cand unitatea va deveni o necestitate vitala, ea nu va prinde viata. Avem doua optiuni: Sau subliniem importanta unitatii intre noi, sau toate celelalte actiuni exceptand unitatea vor aduce inca Lumina care Reformeaza, dar ne va afecta negativ, demonstrandu-ne cat de deconectati suntem. Apoi, in sfarsit ne vom conecta din necesitate, ca rezultat al suferintei si durerii.

Sa presupun ca nu doresc sa imi mentin sanatatea si treptat imi ruinez organismul pana cand incep sa simt ca apar probleme. Acest sentiment ma obliga sa incep refacerea trupului.

Nu mentinem nici sanatatea spirituala a grupului, nu mentinem unitatea. Totusi studiem, diseminam Cabala si facem diverse actiuni. Acestea actiuni atrag Lumina care Reformeaza. La sfarsit, ne va arata care este problema. Daca nu am fi facut toate acestea, nu am fi simtit ca este o problema. Deci, exista un anumit beneficiu din asta: ne va ajuta sa realizam ca ne lipseste esenta.

Vrei sa Il gasesti pe Creator. Gandeste-te la „locul”, dorinta, unde este El revelat. Nu exista Lumina fara Kli (vas).

Din Lectia zilnica de Cabala 12/24/2011, Writings of Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Citat din cuvantarea de la al 3-lea Forum Spiritual al Lumii „Spre constiinta integrala” din Arosa (Elvetia), 23 Ianuarie 2006:

Daca celula unui organism viu incepe sa se poarte egoist fata de celelalte celule, devine canceroasa, omoara intreg corpul si, ca urmare pe ea insasi. O celula canceroasa se divizeaza continuu. Devoreaza totul in jur, neavand nici un fel de obligatie fata de ele si nici o reactie fata de comenzile organismului.

De fapt, aceasta este cheia pentru toate problemele, nu doar spre cancer. Egoismul nostru dezvolta astfel de caracteristici, cu toate ca balanta unde totul traieste conform principiului echilibrului, armoniei si care tanjeste spre comfort este insuflata in natura la toate nivelele, fie ca este vegetativ sau animat. Intr-un fel sau altul, totul exista doar pentru a  mentine echilibrul si a evolua spre el.

Totusi, nu intelegem corect problema, si punctul nostru de vedere asupra dezechilibrului de forte este gresit de asemenea. Lipsa echilibrului in natura este necesar pentru a-l putea aduce la o armonie si mai mare. Intotdeauna avansam pe calea a doua stari: echilibru si dezechilibru.

Initial am existat intr-un echilibru perfect intre minus si plus. Toate sistemele organismului nostru au avut o activitate buna. Apoi, natura a creat in noi o stare de dezechilibru, si negativul s-a aratat din pozitiv.

De ce s-a intamplat asta? Pentru ca noi sa ne aducem la o stare mai buna. Cum am putea sa ne aducem singuri la o stare mai buna in echilibru? Negativul ne-a fost dat de Sus, de natura, in timp ce noi trebuie sa il echilibram cu o forta pozitiva, egala cu el. Aceasta actiune este produsa doar de noi.

Deci, natura ne forteaza sa ne egalizam singuri, creand intentionat dezechilibrul. De indata ce am ajuns la o stare echilibrata, se creaza din nou un minus suplimentar, de Sus, si singuri trebuie sa-l aducem din minus la plus, la o stare de echilibru.

Astfel, avansam daca intelegem corect ca in felul acesta Natura doreste sa ne ridice de la un grad la urmatorul. La inceput, egoismul nostru a fost evaluat la zero. Apoi a ajuns la minus unu. Apoi, a obtinut o valoare pozitiva altruista de plus unu, si iar minus doua grade egoiste, apoi plus doua grade egoiste si asa mai departe. In acest fel natura ne ajuta sa crestem.

Daca intelegem acest principiu, vom trece prin starile de „minus” ale coborarii cu usurinta, putand apoi sa iesim la gradul de ascensiune. Toti cei care merg pe calea spirituala simt asta.

„Ieri ma simteam atat de bine. Stiam si intelegeam totul, experimentand senzatiile subtile.  Totul imi era placut si usor de inteles, dar astazi simt ca m-am blocat. Nimic nu este clar, nu simt nimic si urasc totul. Totul este o prostie. Ce fac de fapt? Toti acesti asa-zis prieteni…”

Pentru noi, in acest moment este exact asa. De aceea ar trebui sa inregistram aceste stari. Va clarifica cum suntem si cum trecem peste ele. Mai tarziu vom incepe sa realizam treptat ca coborarile ne sunt date ca sa le putem compensa cu urcarile. Trecand prin astfel de actiuni pas-cu-pas, avansam, dar doar daca intelegem ce trebuie facut.

Din pacate, oamenii in general fac exact opusul. In loc sa intareasca plusul, vor sa anihileze minusul. Aici Cabala ne avertizeaza: „Nu o face!”

Minusul este toata energia noastra, toata intelegerea noastra, toata starea noastra de constienta. Cu cat mai mare este dorinta une persoane, cu atat mai sus se afla. Poate mai mult, bun sau rau, nu conteaza. Cheia este o dorinta mare. Nu o distruge sau cobori la nivelul vegetativ.

De fapt, egoismul este vehicolul nostru, instrumentul nostru, care ne ajuta sa mergem mai departe. Nu trebuie sa il eliminam, de fapt nu putem oricum. Crestem constant egoist si ajungem la o criza egoista astazi, cu siguranta pentru a incepe sa o  folosim si sa o realizam corect.
Din  Lectia a 2a de la Conventia din Berlin 1/28/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→