Intrebare: Cum putem noi atinge acest teritoriu?

Raspuns: “Credinta dincolo de Ratiune” inseamna ca eu ma inarmez cu forta daruirii dincolo de dorinta egoista, care se trezeste in mine iar si iar. Aceasta nu este doar o dorinta de a dormi, de a minca sau de a avea un timp placut, ci o dorinta ce ma obstructioneaza de la unificarea cu ceilalti.

Vorbim despre un singur criteriu: pentru unitate sau impotriva acesteia. Toate celelalte dorinte apartin nivelului animat. Adevarata placere pentru dorinta, apartine nivelului uman, care are originea doar in spargerea sufletelor. Orice altceva apartine nivelelor mai joase din mine: neanimat, vegetative, si animat. Nu am de a face cu ele deloc.

De aceea, criteriul analizei mele, este atitudinea mea pentru unitate. Sfatul este sa ma verific in grup deoarece in lumea obisnuita, confuzia este inevitabila si nu e nimic cu care sa lucrez acolo. Daca sintem impreuna cu scopul de a ne uni si descopar ca sint incapabil de a face asta si nu vreau, atunci urasc si resping fiecare idée, adica revelez inclinatia rea din interiorul meu.

Fac eforturi, incercind sa urc peste ele, dar descopar ca sint incapabil. Atunci, prin intermediul lipsei de alegere si simtind cit de important si necesar este sa ating unitatea, eu pling: “salveaza-ma” Si de Sus primesc forta de influenta care ma ajuta sa ma gindesc la unitate, sa ma conectez cu ceilalti macar putin.

Intre timp, altii nu pot si nu simt asta. Vorbim despre munca interioara a unei persoane care incepe sa simta forta unitatii in interiorul acestei aspiratii pentru unitate. Aceasta forta este numita “Creator”.

Acesta este modul in care o persoana inainteaza de la o faza la urmatoarea. Dorinta sa creste constant, opunindu-se unitatii din ce in ce mai mult. Persoana face toate eforturile, incercind sa se descurce singur cu toate. Dar esueaza, dispera si implora forta de daruire. In aceasta forta de influenta, indreptata spre inima grupului, reveleaza Creatorul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Succesul in atingerea scopului nu depinde de vreo abilitate speciala a unei persoane. Sintem surprinsi sa descoperim ca nimic din ceea ce exista de fapt in fiecare dintre noi, nu patrunde in spiritualitate.

Persoana intra in spiritual prin intermediul unui filtru subtire care nu lasa sa luati prin el nimic cu voi, din ceea ce posedati. Totul ramine in interiorul dorintei voastre egoiste, a mintii corporale; toate bunurile trecutului dispar si nimic nu este conservat.

Succesul este determinat doar de efortul facut ca sa se depaseasca toate dificultatile, problemele si dezamagirile. Daca, in ciuda tuturor acestora, o persoana inca avanseaza si nu da inapoi, doar atunci intra in lumea spirituala; si acesta este singurul lucru pe care-l pastreaza. Aceasta determinare este ceea ce ii da dreptul sa intre. Nimic altceva.

Cind iesim din Egipt aducind vasele egiptene (Kelim) cu noi, ele trebuie sa fie complet goale: dorintele noastre sint goale, neumplute cu nimic. Aceasta inseamna ca aruncam toate valorile egoiste acumulate in Egipt si nu vrem sa luam inauntru nimic cu noi. Aducem doar piinea de baza (Matza) si vasele goale (dorinte) sau altfel va f imposibil sa parasim Egiptul.

De aceea, este o singura sugestie: in ciuda tuturor problemelor, a dezamagirilor si a lipsei de tarie, totusi sa va straduiti sa inaintati. Aceasta functioneaza doar cind persoana isi pretuieste cu adevarat timpul si incearca sa-l umple cit mai mult posibil, pur si simplu sa comprime fiecare moment.

Este foarte important cit scrie in timpul lectiei si cit de mult disemineaza in timpul zilei, si deasemeni cu ce isi umple timpul.

Din Convorbirea in timpul Mesei 12/24/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ce inseamna „sa te dizolvi intre natiunile lumii”? Dorintele tale egoiste pling dupa aspiratia ta pentru spiritualitate si se sparg in dorinta ta interioara, “Isra-El.” Toate acestea sint propriile tale dorinte, GE (dorinta de a darui) si AHP (dorinta de a primi), care sint amestecate la un asemenea grad, incit este imposibil sa le separi.

Dorinta de daruire (Israel) “absoarbe” intentia egoista (natiunile lumii) si invata cum sa daruiasca pentru binele propriu, pentru propriul profit. Si reuseste sa faca asta mult mai bine decit alte natiuni! Intelectul si emotiile (toate acele proprietati exclusive ale GE care sint date lui Israel pentru atingerea lumii spirituale) sint folosite pentru a obtine succesul egoistic in aceasta lume.

Evreii sint mindri de realizarile lor in acest nivel material, dar pentru ce sint ei mindri? Ni s-a dat un mic potential spiritual, o scinteie minuscula pentru a ne ajuta sa urcam in spiritualitate. Noi am investit-o in valori materiale minore care ne-au facut sa dublam cele nefolositoare, „sa inversam succesul”. Asta este, atragem intreaga lume in progresul fara sens pina cind toata lumea intelege ca a ajuns la o linie moarta.

Cine a facut asta? A fost facuta de catre „scinteile de daruire”, GE, care au fost primite la acel moment in Babylon. Au fost folosite pentru receptie, si nu pentru scopul adevarat: de a ridica AHP (dorinta de a primi), natiunile lumii, in sus.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/2/10, “Exil si Rascumparare”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca lumea noastra este cea mai de jos dintre lumi si daca putem incepe sa urcam pe scara treptelor spirituale cu ajutorul intelepciunii Cabalei, de ce atunci milioane de oameni care umbla pe acest grad cel mai scazut, nu gasesc niciodata punctul de inceput al ascensiunii spirituale?

Raspuns: Sint cinci lumi spirituale: Atzilut, Beria, Yetzira, Assiya, si Adam Kadmon. Ne aflam la cel mai scazut nivel, in lumea corporala. Toate cele 125 grade sint deasupra noastra; ele sint nivele ale transformarii realitatii.

Vreti sa schimbati realitatea? Daca da, atunci aveti nevoie de un ecran. Un ecran e definit ca masura a conexiunii dintre mine si Lumina, Creatorul. Trebuie sa ma conectez cu Lumina, cu Creatorul, cu ajutorul ecranului.

Atunci, prin intermediul variatelor actiuni, eu lucrez cu ecranul, si voi fi capabil sa creez variate forme ale realitatii. In afara de asta, toate aceste forme sint vii, exact precum oamenii pe care-i vad chiar acum. Totusi, acum, nu sint acela care creaza realitatea aceasta; o asemenea perceptie imi este data de catre natura.

Totusi, cind incep ascensiunea in spiritualitate, actionez precum Creatorul. Creez fiecare grad, de la cel neanimat, vegetativ, animat si vorbitor. Creez aceasta realitate; o formez si o  sprijin, in locul Creatorului. Totusi, cine este acest „Eu”? „Eu” este acela care poseda un ecran.

Din Kabbalah  pentru Incepatori, “Perceptia Realitatii” 10/20/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Iubirea acopera toate transgresiile. Le imbraca din exterior; nu le anihileaza, dar creaza un acoperamint. Gradul transgresiei determina gradul iubirii. Altfel iubirea nu are nici o  forma; forma sa este determinata de ura.

Ce putem spune despre fericire? Nu prea multe. Pe de alta parte, in drama ghinionului, descoperim nenumarate stadii si umbre. Sint nuvele, filme si muzica inspirate din asta.

Asta demonstreaza ca totul incepe cu crearea inclinatiei rele: ura, ghinion, amaraciune, probleme. Trebuie sa descoperim formele asortate ale acestor stadii ale existentei, astfel incit, mai tirziu, sa le putem imbraca in iubire. Si asta va fi forma Creatorului.

Din Lectia zilnica de Cabala 10/29/10, “Vino la Faraon-2”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Sarcina mea este să îmi transform natura. Înseamnă că trebuie să îmi schimb complet toate înclinațiile. Nu iau nimic din ceea ce am acum cu mine in spiritualitate: nici motivul nici sentimentele, nici criteriile sau calculele. Asta pune obstacole uriașe, aproape de netrecut în fața oamenilor inteligenți și aceștia de obicei eșuează. Omul trebuie să fie cu adevărat înțelept pentru a-și abandona propria minte.

O persoană deșteaptă crede în logica sa, care lucrează perfect în lumea noastră și îi este dificil să își imagineze că este nefolositoare pe drumul spiritual. Mintea, energia și perseverența sunt punctul meu forte. Nu este suficient?

De fapt, o asemenea persoană nu are nimic altceva decât o intelingență si sensibilitate ascuțită, dar aici este o șmecherie: Nu aceasta este moneda în care îți poți cumpăra biletul către lumea spirituală. Acolo, ai nevoie de credință. Ce este asta?

Credința este puterea pe care o primești de Sus, de la Lumină. Nu o ai înăuntrul tău; este deasupra minții și sentimentelor, deasupra a ceea ce ești acum. O influență superioară vine și tu simți ca și cum ceva te penetrează înăuntru, se trezește în tine: un argument care este opus cu tot ceea ce ești.

Apoi, începi să te referi la realitate într-un mod invers. Obișnuiai să te uiți la totul prin prisma profitului personal. Acum, totuși, nu te iei în considerare pe tine, ci unitatea. Este așa de straniu încât este de nedescris dar, cu toatea astea, o nouă apreciere apare în tine și tu nu te poți întoarce la cea veche.

Desigur, sunt stări intermediare, dar după ce o persoană iese din Egipt, ea ajunge la o apreciere înaltă, abandonâdu-și complet prioritățile anterioare. De fapt, inteligența sa și bogăția sentimentelor, experiențelor și reflecțiilor, doar încetează să mai lucreze.

De aceea este spus, Nu este un înțelept cel care învață. De obicei, succesul nu favorizeaza mințile luminate. Da fapt, ei au nevoie de o mai mare perseverență și noroc să pătrundă în lumea superioară.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 12/26/10, “What is the Extent of Repentance”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Merită să promovăm în lume altruismul material, ca prima etapă a corecției?

Răspuns: În circulația înțelepciunii Cabala, nu putem să ne unim efortul cu altruismul. În cel mai bun caz, organizațiile caritabile dau săracilor ceea ce au reușit să strângă de la alții: de exemplu, făina de la o fabrică, textile de la alta, încălțăminte de la alta. Evident este frumos, cu toate că foarte puțini fac asta. În majoritatea timpului nu merg mai departe de nivelul de discuție.

Totuși, ce este important să înțelegem aici, este că noi nu îmbunătățim lumea prin asta. De fapt, egoismul care o distruge nu este corectat prin acțiuni de acest gen. Satisfăcând dorințele unui egoist, îl ruinezi. Nevoile lui trebuie să fie în condițiile în care obține o profesie și face ceva folosindu-și mâinile sau creierul.

O persoană trebuie să muncească, să producă ceva în schimbul susținerii pe care i-o furnizezi. Altfel, crești paraziți și milioane de oameni nu își doresc să muncească ci așteaptă ca tu să îi hrănești. Și, mai târziu, ei ies în străzi, plângându-se că le-ai redus asistența socială. Și nu ei sunt cei care trebuie învinovățiți, deoarece tu i-ai crescut în acest fel; tu ai dezvoltat o asemenea atitudine în ei.

Guvernele Europene i-au înmulțit pe protestatarii care se răscoală împotriva reducerilor ajutoarelor sociale. Li s-a spus clar: Nu faceți nimic și noi vom plăti pentru asta. În alte cuvinte, tu însuți ai făcut o greșeală și acum trebuie să plătești pentru ea. Într-adevăr, cine va refuza caritatea care a devenit un standard?

Omul nu ar trebui învățat să primească lucruri gratuit. Făcând asta, nu îi luăm natura sa egoistă în calcul.

Același lucru este valabil și la copii. Trebuie să fie conștienți că le dai întodeauna ceva în schimb pentru ceea ce primești de la ei. Înveți în mod constant un copil cum să trateze viața corect și îl atrenezi să lucreze cu egoismul lui. Nimic nu este câștigat fără efort.

Desigur, copiii au nevoie de o abordare specială, dar ea trebuie să se bazeze pe aceleași legi. Le dai o bomboană nu pentru că sunt drăguți ci după ce au rezolvat o problema la matematică sau au făcut un exercițiu. Altfel, il vei corupe pe copil pentru că se va aștepta să primească totul în viață pe gratis. Ca rezultat, va ajunge să crească ca un individ mizerabil, care nu știe cum să trăiască.

Plata este întotdeauna necesară, printre adulți și printre copii. Pe lânga asta, o persoană trebuie să știe cine o plătește, cu ce și ce se așteaptă de la ea. Numai atunci va construi o atitudine corectă față de cei care o înconjoară: Nu numai că va primi ceva din afară, dar va da și ceva în schimb. De aceea, gradual, o persoană începe să interacționeze cu întreaga creație în mod corect. Apoi, o psihologie complet nouă apare și se formează în ea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/26/10, “Pacea  în lume”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este potopul pentru grup?

Răspuns: Dacă grupul ca întreg este incapabil să depășească dorința sa în creștere, dacă prietenii obțin ura și nu o pot depăși, înseamnă că ei se scufundă în apele potopului.

Atunci când ei simt apropierea pototpului și forțele care îi depășesc (Gvurot), ei trebuie să depună eforturi reciproce pentru a construi o Arcă, adică să îți exprime dăruirea reciprocă pentru a fi salvat de egoismul individual al fiecărei persoane și a urii comune. Exact în acest mod au stat să studieze autorii Cărții Zohar, simțin ura unul pentru celălalt și apoi revelând ura.

Totul depinde de faptul dacă prietenii folosesc sau nu Tora asa cum trebuie, daca construiesc Arca, Kli-ul comun al dăruirii reciproce, unității și garanției reciproce, în care vor fi salvați de potop.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Ce este potopul în Muncă: Nu este asta contrar logicii? Natura noastră din naștere este dorința de a primi plăcere. Dacă lucrăm la ceva, atunci fără îndoială primim o recompensă pentru acțiunile noastre.

Într-adevăr, este imposibil să lucrezi fără o recompensă. Creatorul vrea ca noi să ne bucurăm și să fim împliniți. Scopul creației este să dea abundență creaturilor Lui și asta înseamnă că noi primim această abundență. Mai mult, trebuie să ne gândim la cum să primim abundență de la Creator.

Singura întrebare este: Înăuntrul cărui Kelilm o vom primi? Înăuntrul vaselor de primire sau vaselor de dăruire?

Recompensa rămâne recompensă. Este scris, Recompensa pentru o poruncă este să cunoști pe Cel care poruncește. Trebuie să îl cunoaștem pe El, așa cum Adam a cunoscut-o pe Eva, adică să obținem, înțelegem și să îl simțim pe El. Lumina Hochma pe care o primim este Lumina cunoașterii care umple toate Kelim-urile noastre.

Suntem construiți în așa fel încât toate plăcerile noastre vin din cunoașterea Creatorului, de la obținerea unității și adeziunii cu El. Și asta este posibil numai conform cu legea echivalenței de formă, conform cu Lumina Hassadim, calitatea dăruirii pe care o dezvoltăm înăuntrul nostru, deasupra calității de primire, care apare fără încetare înăuntrul nostru, din ce în ce mai puternic.

În acest fel, avem toate condițiile pentru construirea Kli-ului corect și primirea abundenței și recompensei din el. Trebuie doar să lucrăm cu el corect: Nu ne bucurăm direct, ci din faptul că îl obținem pe Creator, îl revelăm și îl cunoaștem, așa cum este scris în Profeți, Toată lumea Mă va cunoaște, de la cel mai mic la cel mai mare.

Trebuie să înțelegem că Kelim-urile noastre, natura noastră curentă este doar o condiție de la care trebuie să ascedem la natura spirituală. Apoi, înăuntrul naturii spirituale, înăuntrul dorinței de dăruire, vom primi toată recompensa pe care sperăm să o primim.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Lumea este plina de probleme, si chiar daca incercam sa corectam situatia noastra de-a lungul generatiilor, nu reusim. Intelepciunea Cabalei explica de ce sintem vinati de toate aceste probleme si ghinioane: ele ne imping spre dezvoltarea corecta, astfel incit sa ne ridicam deasupra egoismului nostru si sa trecem in alta dimensiune, care este, proprietatea daruirii, o forta diferita, o alta perceptie asupra lumii, regatul daruirii fata de regatul egoismului.

De aceea, tinta intregii noastre evolutii este de a revela suferinta si inutilitatea ascunse in dorinta egoista. Cu cit incercam sa folosim mai mult, cu atit mai mare este dezamagirea, care ne este adusa astfel incit sa ne arate ca nu putem folosi pentru placere si implinire, din moment ce dorinta de a primi este incapabila sa primeasca ceva.

Nu intelegem acest lucru si repetam greselile noastre, dar in final trebuie sa ne dam seama ca este imposibil sa umpli dorinta egoista, deoarece este impotriva legii existentei si a Luminii. Incepind cu Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph) si asa mai departe, eu nu pot niciodata primi ceva in dorinta mea egoista si sa devin implinit; aceasta nu poate avea loc in istorie sau in realitate.

Cind simtim ca sintem impliniti si ca ne bucuram, asta se datoreaza faptului ca intindem placerea pe care am simtit-o din momentul in care am intilnit-o si pina a disparut. Pentru acele clipe in care se afla in noi si in care o putem simti, va trebui sa platim cu durerea ce vine ca si goliciune nou formata ce se dezvaluie in noi.

Aceasta goliciune este cuprinsa de forta placerii si de timpul prezentei sale in interiorul dorintei.  De exemplu, in lumea noastra, puterea este tensiunea multiplicata cu forta unui curent electric. La fel se intimpla cu incintarea. Pot primi 10 grame de placere si sa o simt o ora. Apoi, 10 grame multiplicate cu o ora, ne da puterea incintarii. Pot simti 1 kg de placere, dar doar pentru o secunda, si asta deasemeni ca determina puterea incintarii.

De aceea, eventual, indiferent de cit de multa placere reusim sa experimentam citeodata, toata se va transforma in suferinta dorintei goale. Nu vom fi capabili sa devenim impliniti in dorintele noastre egoiste, din moment ce este impotriva naturii creatiei si a scopului sau.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/26/10, “Pacea in Lume”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→