Trebuie sa va obisnuiti cu faptul ca daca incepeti sa cercetati ceva, intotdeauna gasiti doua atribute opuse, chiar daca sint unite. Este un fel de „separare”.

Daca lucrati cu o dorinta egoista, atunci totul functioneaza bine: 1 + 1 = 2. Dar daca combinati dorinta de a primi cu intentia de a darui, ele sint opuse si nu se pot uni. Cu alte cuvinte, 1 + 1 = 3! Al treilea este Creatorul. Trebuie sa va obisnuiti cu acest paradox si sa-l acceptati ca fiind natural; pentru noi este un etalon.

Sintem martori ai unui asemenea „paradox” in societatea umana. Pe de o parte, fiecare ar face totul ca sa se separe de ceilalti, dar pe de alta parte, oamenii cauta contactul cu ceilalti.

Deja s-a transformat intr-o manie. A fost un caz in care o intreaga retea de comunicatii mobile a cazut, oamenii au ramas fara telefoane celulare si parca au inebunit. Cum se poate ca toata lumea sa vrea sa fie singura, si pe de alta parte, sa nu poata trai fara sa comunice cu ceilalti oameni?

Adevarul este ca o persoana vrea sa fie singura doar o perioada scurta, astfel incit nimeni sa nu interfereze. Dar impreuna cu acei oameni, tinde sa traiasca impreuna: intr-un oras mare, intr-o cultura masiva. Ei au tendinta de a-i imita pe ceilalti si sa faca lucrurile in acelasi mod ca acestia. De aceea, nimeni nu ii neaga pe ceilalti.

O persoana are nevoie de spatiul propriu in care sa se ascunda, ca si albinele care stau fiecare in celula proprie. Dar indata ce cineva primeste o asemenea „independenta”, simte ca exista printre ceilalti.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/19/10, “A Handmaid that is Heir to Her Mistress”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Ce o face pe o persoană să renunțe brusc, nemairezistând suferinței? Este rezultatul genelor informaționale (Reshimot, reminescențe) implantate în el. Un animal nu va experimenta asta niciodată, deoarece el trăiește în mod mecanic, luptându-se întodeauna pentru viața sa și nesimțind niciodată disperarea, în felul în care o simte omul în viața sa.

Un animal va lupta cu înverșunare sau va fugi pentru viața sa, dar niciodata nu va ceda panicii. Deoarece omul are genele informaționale, el va renunța, fie ce o fi și nu va acționa ca o mașină care este programată simlu să se bucure, nu să sufere. Acest vârf al disperării, atunci când o persoană încetează să se lupte pentru viața sa și acceptă orice va urma, definește întreaga psihologie umană.

De fapt, toate Reshimot interne sunt consecințe ale spargerii sufletului și, chiar și cea mai mică Reshimo are o anumită legătură cu Cel de Sus, Creatorul, care ne-a rupt de la nivelul său spiritual de dăruire. De aceea, anumite calități apar în noi inconștient, de îndată ce încetăm să ne gândim că am putea câștiga ceva bun prin primire și începem să ne gândim la dăruire.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate suferință sa aducă, deodată, o persoană la dăruire?

Răspuns: Într-adevăr, din punct de vedere coporal, este imposibil să obții dăruirea în acest fel. Dacă o persoană se simte rău, atunci ea se gândește numai cum să-și îmbunătățească situația, încearcă să își rezolve problema, să umple golul.

În acest fel lucrează psihologia umană: Dacă mă simt rău sau îmi lipsește ceva, mă duc la doctor pentru medicamente , încerc să fac mai mulți bani, fur ceva, sau fac orice ca să îmi umplu golul. Dar după toate aceste încercări și după un număr de lovituri, încep să mă întreb: Când se va termina?

O persoană cade în disperare, depresie, sau începe să folosească droguri, toate astea numai pentru ca, cumva, să își înăbușe durerea pentru că vede că nimic nu o  poate ajuta. Deci, cum este posibil să facă tranziția către dăruire? Pentru acel sfârșit avem pregătire la nivel corporal ca și genele spirituale.

La nivel corporal o persoană începe să se gândească la dăruire pentru că vede că nu are altă alegere. Este gată să dea altora astfel încât și ei să îi dea ei, pentru ca toți să ne simțim bine; altfel, doar ne-am devora unul pe celălalt, ca animalele sălbatice.

Este un calcul simplu, egoist, la nivelul lumii noastre și este posibil pentru că noi nu suntem la nivelul animal; mai degrabă posedăm arme periculoase care ne permit fiecăruia dintre noi să distrugă pe toată lumea. Asta ne aduce la o concluzie inevitabilă, la faptul că salvarea noastră se află în dăruire. Mulți înțeleg deja asta și numai un nebun și-ar dori un război.

Dar pe lângă motivele corporale care ne fac să înțelegem faptul că a da poate fi folositor, Reshimot de la spargere se trezesc în noi, de la cele mai ușoare la cele mai gele. Ele ne fac să simțim că ne mișcăm într-o direcție greșită și aduc dezamăgirea în dezvoltarea noastră.

Aceia care progresează sub presiunea Reshimot corporale și spirituale, încep să devină mai apropiați. Reiese faptul că Cabaliștii care au început propria dezvoltarea spirituală și oamenii, duc o viața corporală normală, dar încep să se întrebe despre menirea vieții și se apropie mai mult unul de altul. Cu toate că ultimii nu au punctul în inimă, ei încep să își pună întrebări similare.

Opinia maselor se apropie, în mod gradual, de opinia Cabaliștilor. Mai este încă un zid care îi separă, dar oamenii normali vin din ce în ce mai aproape, în căutarea unui răspuns, cu toate că încă nu se întreabă cum să se corecteze ei însăși. Va veni o vreme când se vor întreba: Ce trebuie să facem? Și atunci trebuie să fiți pregătiți să le arătați cum să obțină perfecțiunea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă fructelor le trebuie timp pentru a se coace, atunci poate omul nu trebuie sa facă nimic pentru moment ci doar sa aștepte până se maturizează, ca un fruct?

Răspuns: Umanitatea și-a terminat deja evoluția la nivele mineral, vegetal și animal. Iar în ultimii 5770 de ani ne-am dezvoltat nivelul uman din noi, începând cu Adam, primul om.

În acești 5770 de ani, am trecut de asemenea prin gradele mineral, vegetal animal și uman în nivelul uman. Până acum am trait ca animale, dar Adam a fost primul care a început evoluția părții umane din noi, în aceast animal pe care noi îl numim ființă umană.

Adam HaRishon (primul om) a fost o persoană care a descoperit spiritualitatea, asta este, omul din el însuși care este similar în proprietăți cu Creatorul. De atunci, noi toți am existat la nivelul uman al dezvoltării și aici încep toate problemele omului. De aceea, nu merită să așteptăm până când totul se epuizează pentru că nu se va întâmpla asta și noi vom continua numai să cădem mai jos și mai jos.

Omul din noi este tot ceea ce trece în afara nivelului animal al existenței. Un animal are nevoie doar de mâncare, sex, familie și adăpost, la fel și corpul animal al omului. Dar atunci când o persoană începe să își folosească egoul său, în loc de instictele sale naturale animale, asta se referă la partea umană din noi, pe care trebuie să o armonizăm. Și asta este singura parte care are liber arbitru.

Unde este acest om în noi? Acum, este numai un animal.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala12/21/10, “Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Natura nu va fi salvată de încercările noastre de a păstra și îmbunătății mediul. Numai Lumina care Reformează poate ajuta, deoarece ea este forța care ne lipsește pentru a echilibra omul din noi și a-l aduce la armonie cu Natura, care este numită Elokim, Creatorul.

Aceași forța care va veni la noi pentru a ne face egali cu Creatorul, va aduce echilibrul părților mineral, vegetal și animal din noi. Vom începe să folosim natura în mod corect, numai atât cât este necesar, pentru că vom simții că nu avem nevoie de mai mult.

Corpul meu animal va simții ca un animal; omul din mine va simții în felul în care trebuie să simtă un om. Înțelepții spun,  Să păstrezi omul și animalul, o Doamne. El ne va salva pe amândoi, nu eu.

Nu știu ce acțiuni materiale vor urma. Poate vom arde mai mulți copaci, cine știe? Trebuie doar să lăsăm Lumina care Reformează să lucreze, să o folosim ca un mijloc. De fapt, ea vine din nivelul superioar și va aduce echilibru în toate părțile naturii, organizându-le conform asemănărilor.

Nu încerca să judeci toate astea în mintea ta. Lasă doar ca Forța Superioară să își facă treaba, invit-o și dorește-ți ca ea să o facă. De fapt, cum putem noi știi cum ar trebui să arate o lume corectată?

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/21/10, “Pacea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența între realizarea răului, despre care vorbesc Cabaliștii, adică lipsa de dorință de unire cu alții și răul pe care îl simte o persoană normală, în lumea noastră?

Răspuns: Pentru a atinge senzația spirituală a răului, trebuie să faci o muncă imensă , pentru că răul spiritual devine revelat numai după Machsom (barieră). Mai jos de ea, nu există înclinația rea. În acest moment nu există ego în tine, la fel ca într-un gândac mic!

Această înclinație rea este forța care se opune deschis Creatorului; este Faraonul! Devine revelat atunci când vrei să te unești, cu toate puterile tale, cu Creatorul și celelalte suflete, dar descoperi că în realitate asta îți repugnă și o urăști. Faraonul stă împotriva Creatorului; înclinația rea împotriva binelui.

Sunt ambele înăuntrul tău și sunt revelate numai una împotriva celeilalte! Nu poate exista una fără cealaltă.

Pe de altă parte, faptul că tu acum treci prin senzații rele, în timp ce îți dorești să avansezi spiritual, asta nu înseamnă o realizare spirituală a răului. Sunt mulți oameni în lume care se simt chiar mai rău. Poate ți se pare că este o supărare spirituală, pentru că nu simți lumea spirituală și nu o înțelegi, dar de fapt, toate astea au loc încă înăuntrul egoismului.

Desigur, nu mai este egoismul normal al consumatorului, ci suferința datorită inabilității de unire cu alții, repulsia și lipsa dorinței chiar de a gândii la asta, lipsa dorinței de corectare proprie. Pentru moment, spiritualitatea pare ceva atractiv egoismului vostru. Este deja un timp al pregătirii pentru intrarea în lumea spirituală, dar pentru moment nu aveți noțiunile spirituale corecte. Nimic din asta nu este spiritualitate. Spiritualitatea poate fi numai pentru, sau împotriva Creatorului Însuși, pentru binele Lui sau pentru al meu. Dar trebuie să fiu împotriva Lui!

Spiritualitatea este fie Faraonul fie Creatorul. Sunt în mijloc, între ei, în Klipat Noga, unde aleg: bine sau rău, pentru Creator sau împotriva Lui.

Nu este nimic mai mult decât asta! Lumea pe care o vedem noi acum în jurul nostru nu există în spiritualitate. Realitatea este ireală; trăim într-o lume imaginară. Nivelele mineral, vegetal, animal și uman din această lume, există de fapt numai înăuntrul dorinței noastre egoiste.

De ce este această lume imaginară? Pentru că nu are nicio conexiune cu Creatorul! Trăiește datorită unei mici scântei de Lumina care, cumva, o însuflețește. De aceea nu există bine sau rău aici.

Senzația răului pe care îl simți, se datorează numai lipsei împlinirii egoiste, animale. Toate gândurile tale înălțătoare, dorințele, fanteziile și visele, sunt capriciile dezvoltării tale, egoul supradimensionat care cere, indiferent ce vrea și te forțează să suferi.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/23/10, “Pacea în lume

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Cu atitudinea noastră, noi distrugem lumea. În fiecare zi, înregistrăm noi specii de animale și plante care dispar în întregime de pe suprafața pământului.

Lumea devine mai săracă în fiecare zi, pierzându-și diversitatea formelor. Chiar dacă nu le eliminăm direct, le creăm condiții în care ele pur și simplu nu pot exista. Unii spun că situația devine ireversibilă.

Și numai prin aceste rezultate regretabile, vedem că am făcut ceva greșit. De fapt, am crezut că avem dreptul să facem orice vrem cu natura. Am facut asta, în loc ca la început să examinăm natura și pe noi înșine, să vedem unde ar trebui să îndreptăm forțele pe care le avem.

Ar trebui să schimbăm mediul sau să ne schimbăm noi înșine, prin metodele unui mediu corect? Aici se află întreaga diferență între abordarea corectă și cea greșită. Fie încerc să repar totul și lumea, și să fac pe toată lumea să imi facă pe plac, fie realizez că tot ceea ce nu îmi place în această lume este de fapt ceva ce trebuie să corectez în mine însumi.

Egoismul este înăuntrul meu. De aceea, am nevoie de Lumina care Reformează pentru a-l corecta. Aceasta este fundația unei abordări corecte.

Omenirea a început să fie de acord cu asta doar recent; a început să înțeleagă faptul că lumea este un sistem închis, în care totul este integral conectat. Foarte mult timp va trece însă din momentul în care începem să vedem asta până când acest lucru ne va face să ne schimbăm.

Suntem la fel ca un copil mic, încăpățânat, care vede că face ceva rău, dar totuși continuă să o facă, primind de fiecare dată o lovitură. Îi va lua ceva timp până când, în final, se va deștepta.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/21/10, „Pacea”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate un Congres de Cabala să ne ajute să comutăm lumea pe calea Luminii, calea accelerării timpului (Ahishena)?

Răspuns: Nu este nicio îndoială că, prin acţiuni cum este participarea la Congrese Cabaliste, noi facem corecţii în lume. Toate încercările de conectare cu scopul şi obţinerea echivalenţei cu Creatorul sau Forţa Superioară, de obţinere a dăruirii şi a iubirii pentru aproape, ne corectează şi corectează întreaga lume împreună cu noi.

De aceea, invităm pe toţi să ia parte la Congresul European din Berlin, de la sfârşitul lui Ianuarie, ca şi la marea întâlnire din Arava, care va avea loc în acest weekend! În particular, oamenii care sunt în Europa trebuie să simtă faptul că situaţia devine din ce în ce mai serioasă, de la o zi la altă. De aceea trebuie să ne unim şi să îl atragem pe Cel care este Bun şi face Bine, mai aproape, în această lume! Atâta timp cât doar învăţăm, ne este permis să o facem chiar în mod egoist…

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/23/10, “Pacea în lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

În perioada 28-30 ianuarie 2010, va avea loc un mare Congres de Cabala în Berlin, Germania. De abia aştept acest eveniment şi am mari speranţe ca toţi prietenii Europeni să fie acolo, inclusiv mulţi nou-veniţi.

Este extrem de important să participaţi la acest Congres, care va fi ţinut de gazde din Europa de Est şi din alte continente. Recomand şi chiar insist, dacă încă vă gândiţi că puteţi trece peste acest Congres, mai gândiţi-vă odată. Veţi regreta mai târziu. Merită să participaţi, indiferent ce.

Vom petrece câteva zile acolo studiind, petrecând ceva timp împreună şi discernând multe lucruri. Europa este centrul lumii, locul unde obişnuiesc să îşi aibă originea toate noutăţile. Acum, oamenii din Europa trebuie să dezvăluie puterea spirituală a înţelepciunii Cabala.

Pentru a ne consolida forţele şi a evalua mai bine calea şi scopul, pentru a le obţine mai repede şi mai uşor, trebuie să fim toţi împreuna în timpul acelor trei zile. Voi fi foarte fericit să vă văd pe voi toţi. Pe curând!

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica - Un comentariu →

Întrebare: Este neclar cum ma pot bucura de dăruire atunci cand nici eu nu am nimic?

Răspuns: Noi nu vorbim despre daruirea materiala, adică  nivelele mineral, vegetativ şi animal ale dorinţei (deşi și acestea sunt importante, dacă sunt făcute corect). Mai întâi de toate, în scopul de a darui, trebuie să corectam dorinţa noastră şi intenţia, astfel încât acestea sa fie destinate acestei forme.

Daruire nu înseamnă sa încep sa te umplu cu tot felul de placeri de care nu ai nevoie. Atunci, încep să satisfac dorințele tale ca fiind ale mele, astfel transformându/le în ale mele. Asta este de fapt înțelepciunea Cabala (înseamnă înțelepciunea primirii, în ebraică). Privește la jocul sofistificat aici!

La început, am crezut că a fost dorinţa altcuiva. Apoi, am trecut peste aceasta „bariera psihologica” (Machsom-ul ), ataşandu-mi această dorinţă şi, acum, simt dorinta ta ca pe a mea. Ai devenit mai important pentru mine decât eu insumi, ca un copil langa mama sa, care vede scopul vieţii ei în el şi este dispusa să dăruiască la nesfârşit, gândindu-se numai la copilul ei.

In acelaşi mod, m-am ataşat de tine; dorintele tale au devenit mult mai importante pentru mine decat propriile dorințe şi tot ceea ce fac este muncă în beneficiul tau! Acest lucru înseamnă că ma refer la tine în daruire completa. Si, din moment ce dorinţa ta a devenit a mea, simt plăcere în ea. Eu sunt cel care simte plăcere prin implinirea ei.

În acest fel, treptat, am reasezat toate sufletele in mine. De fapt, ele au făcut parte din „mine insumi”. Dar am fost tăiat brusc de  toate aceste părţi şi, în schimb, in mintea mea au fost implantate unele „microcipuri” care mă fac să urăsc aceste părţi din sufletul meu. Şi am început sa le dispretuiesc şi sa le urăsc, în loc de a lei iubi.

Acum am nevoie sa ma ridic deasupra acestei confuzii şi sa depasesc această respingere psihologica. Şi, de îndată ce incep sa le tratez ca pe propriile mele parti autentice, integrale, care sunt inseparabile, în legătura lor cu mine, le voi darui şi ma voi bucura de asta!

Am făcut aceasta munca, corectandu-ma, iar acum ma simt mulţumit. Nu ne-am asteptat sa facem orice altceva , decat  sa depăşim  această barieră psihologică şi repulsia pentru ca iubirea sa poata înlocui ura. Apoi, ne vom bucura cu adevărat noi înşine .

Vei simti ca aceste piese specifice, străine de tine acum, sunt fundamentul pentru radacina  sufletului tău. Vei descoperi Creatorul in ele, în special. Şi partea nivelului mineral, vegetal și animal, care anterior l-ai gândit ca pe tine însuţi şi lumea ta, nu mai are nimic de-a face cu tine. Este cel mai scăzut nivel în raport cu tine. Cine este interesat dacă trăiesc sau mor? Şi într-adevăr ei mor şi tu esti lasat sa traiesti cu sufletul tau!

Prin urmare, înainte de a părăsi această lume materială, ar fi mai bine sa ajungeti cel puţin la primul grad al sufletului. Apoi, nu veţi regreta despărţirea de corp.

Din partea a 4-a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Libertatea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→