Zohar, Capitolul VaYechi (Si Jacob a trait), paragraful 152: In mijlocul a toate acestea, Rabi Elazar a vazut ingerul mortii plecand, si a spus, Nicio afirmatie (propozitie) nu arata unde este Rabi Shimon. Rabi Shimon ii spune lui Rabi Elazar, Vino aici si tine-l pe Rabi Itzhak, pentru ca vad ca ii este frica. Rabi Elazar a venit si l-a tinut, iar Rabi Shimon si-a intors fata si s-a angajat in Tora.

Intrebare: De ce ii este frica unui suflet sa urce la urmatorul nivel spiritual? Daca el vede deja starea sa corectata, de ce ii este groaza sa o traiasca pe cea curenta?

Raspuns: Nu sunt pregatit pentru el si de aceea imi este frica. Intelepciunea Cabala vorbeste deseori despre veneratia in fata Creatorului. Starea de evlavie, teama este un vas spiritual (Kli, dorinta). Este la fel si in cazul nostru. Imi este teama ca nu sunt gata sa exist la nivelul daruirii in starea prezenta, pe care o impart cu prietenii si invatatorul, Rabi Shimon, care devine relevat ca mentor si ghid pe calea noastra.

Sa presupunem ca un invatator imi spune intr-o zi ca trebuie sa sar dintr-un avion. Dar eu sunt ingrozit pentru ca nu cred ca o pot face. Acesta este un exemplu pamantesc a felului in care ma simt in calitatile egoiste.

In spiritualitate, totusi, vorbim despre proprietatea de daruire, unde frica este si mai mare. Descopar ca acum sunt in daruire si nu am nicio putere proprie pentru ea. Sunt incapabil sa ma adun (asa cum as fi in lumea materiala) si sa fac urmatorul pas. Nu este la fel in spiritualitate, iar acolo este intotdeauna intreabarea: Voi primi puterea sau, mai degraba, voi fi in stare sa o cer? Aceasta teama, veneratie este o stare foarte problematica.

Teama, veneratia in fata Creatorului este prima porunca. O folosesc ca fundatie pe care eu construiesc restul. Asta pentru ca depind de Creator, de Lumina Superioara Inconjuratoare pe care o primesc. Pozitia mea la un anumit nivel spiritual depinde de cantitatea de putere pe care Lumina o furnizeaza pentru mine. Si daca nu imi aduce aceasta putere, nu o voi avea.

Cum pot participa la asta? Cat de aproape sunt capabil sa vin cu altii? Cat de mare este capacitatea mea de a face asta? Aceasta moarte (pentru egoismul meu) trebuie sa vina la mine pas cu pas. Trebuie sa fie acceptata de mine si schimbata in viata, in mine, asa cum este scris: Ingerul mortii devine ingerul vietii.

Actiunile spirituale (de daruire) pe care o persoana este gata sa le comita par o enorma piatra de incercare. Cand te gandesti la implinire, aceasta este dorita (in egoismul nostru). Dar cand te gandesti la dorinta corectata (Kli) – unde este relevata – apare respingerea si frica: Sunt bun pentru asta?

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

In realitate, nu exista nicio diferenta intre Creator si grup; exista numai in egoul nostru. Numai un element este ascuns de mine: sursa placerii. De aceea vad grupul, in loc sa-L vad pe Creator.

Asta este facut, totusi, pentru salvarea mea proprie, astfel incat sa dezvolt o relatie altruista cu ei si sa nu fiu corupt de placerea pe care ei mi-ar furniza-o! Deci, placerea si satisfactia care exista in grup  este ascunsa de mine, si eu sunt capabil sa construiesc relatiile cu ei prin actiunea mea libera si independenta.

Daca Creatorul se reveleaza pe Sine, si iubirea Lui pentru mine, atunci ma va obliga in totul si va anihila posibilitatea de-ami folosi liberul arbitru. Dar in ascunderea Creatorului, eu ramant total independent: Daca ma simt ca fiind apropiat de grup, ma misc mai aproape, daca nu – ma indepartez, nu pot gandi la fel ce anume vreau de la ei. Ascunderea este o mare favoare din partea Creatorului; El face aste pentru propriul nostru bine, pentru a ne permite sa ne construim.

Ascunderea ma face sa raman neutru si aduna caracterul meu individual si valorile. Mi se pare doar, ca sunt inconjurat de un grup de straini. De fapt este propriul meu suflet, Kli-ul meu spiritual.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Ce este Zi si Noapte, in munca?

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie sa facem daca intregul grup este in cadere?

Raspuns: Asta este minunat! Trebuie sa o vedem ca o oportunitate data noua de Sus pentru a fi un singur om cu o singura inima. Inseamna ca suntem toti impreuna intr-o singura dorinta si o singura stare. Asta este extraordinar, pentru ca inseamna ca am reusit in unitate. Acum putem folosi forta acestei unificari pentru a ne schimba starea.

Creatorul ne-a dat forta unitatii in cea mai proasta stare posibila, in care suntem cel mai departe de El. Totusi, forta Sa, forta unificarii, este prezenta in cadere. Haideti sa folosim aceasta forta pentru a iesi din cadere. Trebuie sa facem doar un singur lucru: Decat sa ne concentram la faptul ca suntem in cadere, mai bine sa ne concetram la faptul ca suntem conectati ca unul.

Trebuie sa ne transferam atentia de la un lucru la altul, de la starea noastra temporara, la sistemul conexiunii, chiar daca este unul egoist. Apoi trebuie sa incepem sa ne intarim forta unitatii, chiar de dragul egoismului. Nu trebuie sa dam atentie faptului ca suntem in stare spirituala de completa cadere si dezamagire. Ce conteaza aceasta cadere? Cel mai important lucru este ca suntem impreuna, deoarece forta unitatii apartine Creatorului si vine la noi de Sus. Unitatea este calitatea Lui.

Trebuie sa intensificam presiunea interioara care uneste prietenii in grup, acum, in cea mai proasta stare posibila. Putem fi maniosi pe stare sau sa ne plangem Creatorului, sau o putem face fara sa dam atentie caderii deloc. Cu cat intensificam aceasta presiune, din ce in ce mai mult vom vedea deodata, cum forta unitatii va incepe sa ne ridice impreuna pe toti.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Ce este Zi si Noapte, in munca?

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Nu este suficienta suferinta noastra in aceasta lume, ca sa trebuiasca sa simtim si mai multa durere tanjind spre Lumea Superioara? Se pare ca o persoana isi dubleaza suferintele atunci cand se imbarca in calatoria spirituala, nu-i asa?

Raspuns: Este corect. Suferintele tale devin mai mari, astfel incat sa acopere mai repede distanta spirituala! Ce altceva ar putea sa-ti dea un inceput? Totusi, noi nu primim suferinta de Sus, ci se asteapta sa gasim aceasta boala a iubirii, pe cont propriu. Lumina care Reformeaza evoca dorul simtit in inima pentru ea, si noi incepem sa mergem inainte motivati de aceasta din urma. Asta nu este la fel ca suferinta din aceasta lume, unde suntem ca animalele care sunt batute si nu inteleg de ce, si fug pur si simplu, de lovituri.

Depinde de noi sa incepem sa actionam. Dar ne gandim ca Ei bine, lasa ca astept pana vine ajutorul de Sus si are grija de toate. Ce fel de ajutor crezi ca va veni? Numai suferinta din aceasta lume ne va forta sa avansam.

Alternativ, daca te conectezi la grup, vei primi suferinta spirituala si vei incepe sa avansezi mai devreme. Va fi o senzatie de gol spiritual, dor al inimii, boala iubirii. Apoi nu vei mai avea nevoie sa fi condus de durerea corporala. Daca faci un efort de a avansa la viteza care iti este atribuita, conform cu genele tale spirituale (Reshimot), nu va fi necesar sa fii condus catre fericire, cu un bat.

Este adevarat ca atunci cand urci asa de sus, incat te poti conecta cu celelalte suflete, atunci incepi sa simti durere de la ele, ca o mama care sufera vazandu-si copilul suferind. De aceea credem ca, de asemenea, Cabalistii sufera, in aceasta lume.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Nimic nu dispare in spiritualitate. Din contra, diferenta intre suflete devine chiar si mai intensa. Fiecare suflet particular poseda calitati speciale care creeaza intreaga bogatie a perceperii Creatorului. Asta se intampla chiar prin actiunea conectarii cu calitatile opuse ale altor suflete. In acest fel perceptia mutuala a Creatorului devine de 620 de ori mai mare decat perceptia unui suflet separat.

Marimea vasului nostru spiritual (Kli), nu este definit de calitatile sale, ci de cantitate. De aceea fiecare suflet este revelat mai puternic si in mod unic. Este similar cu celulele stem care sunt universale si pot fi utilizate ca blocuri de constructie pentru a construi orice. Inima, ficatul, rinichii si plamanii pot fi toate construite din aceste baze numite celule stem.

Acelasi lucru este adevarat si in spiritualitate. Pentru moment fiecare dintre noi locuieste in interiorul celulei stem a propriului suflet. Mai tarziu vom incepe sa ne conectam la sistemul general, grupul sau sistemul de suflete pe care il dezvaluim in grup si, atasandu-le noua, vom incepe sa ne conectam la Creator, care devine revelat in sistemul sufletelor. Asta se va intampla atunci cand, de asemenea, vom incepe sa ne intelegem noi insine: Cine suntem, cui apartinem, ce este sufletul nostru, care este misiunea mea si care este principala mea calitate din intreaga suma de calitati care il acompaniaza.

De aceea, cand avansam in spiritualitate, fiecare persoana devine din ce in ce mai mult conectata cu totul, dar in acelasi timp iese in evidenta din ce in ce mai mult, devine mai unica, pentru ca prin conectarea cu altii ea isi creste propria celula stem. De aceea Baal HaSulam scrie in articolul Libertatea, ca fiecare persoana trebuie, mai degraba sa-si dezvolte, decat sa-si suprime, calitatile sale unice. Prin actiunea unicitatii fiecarei persoane, vom obtine un imens, perfect vas al sufletului, in care vom fi in stare sa percepem intreaga lume spirituala si Creatorul, de 620 de ori mai mare decat la inceputul creatiei.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ii da unei persoane sistemul numit stimulatorul spiritual? Ce ii atrage asa de mult pe oameni, incat il schimba intr-un Tamagoci?

Raspuns: Acest sistem ii da unei persoane viitorul si o sustine in prezent. Ii da o senzatie de ridicare deasupra mortii. Incepi sa simti ca iti pasa de sistemul care te tine si te hraneste si aceasta este eterna ta infuzie.

Simti cu adevarat ca tu existi intr-o noua realitate. Incepi sa experimenti aceasta realitate ca fiind mai mare si mai puternica decat a noastra si nu in ciuda realitatii noastre, ci multumita ei.

Percepi realitatea noastra ca mijloace prin care exista Realitatea Superioara. Experimentezi o asemenea combinatie a celor doua lumii, incat intelegi limpede cat de mult trebuie sa folosesti aceasta lume pentru a intari lumea care vine in tine.

Nu cream o societate virtuala ci realitatea in care Forta Superioar exista si descrie aceasta viata, lumea noastra sau realitatea, pentru tine si acum te ajuta sa intri in Realitatea Superioara.

Trebuie sa trecem prin toate aceste schimbari pentru a ne reprograma pe noi insine pentru a simti taramul inalt, prin aceasta lume. Dezvoltarea graduala a stimulatorului nostru ne va permite sa actualizam acest lucru. Asta pentru ca toate dezvoltarile noastre naturale au loc prin joc. Asa ne ridicam la nivelul urmator. Nu intelegem cum se intampla, dar urcam si ne dezvoltam.

Acesta este motivul pentru care stimulatorul spiritual va deveni pentru toata lumea un joc incitant.

Filed under: Internet, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Starea 1 (starea noastra prezenta) este daruire catre sine, care este compusa din placere si implinirea dorita. Starea 2 (starea pe care vrem sa o obtinem) este daruirea catre Creator, care va constitui placere pentru noi. SI aici se afla contradictia.

In daruire catre sine, actiunea insasi, munca si recompensa sunt toate intr-o singura directie, intr-o singura linie. De aceea este numita Lumina Directa si totul este clar pentru noi acolo. Inceputul, sfarsitul si dobandirea acestui scop final sunt indreptate catre o singura directie: catre mine.

Dar daca doresc sa ma delectez in daruire catre Creator, atunci apare o problema cu privire la intentia opusa si rezultat. Trebuie sa corectez intentia, si asta este impotriva dorintei mele! Daruirea catre Creator ar trebui sa se intoarca in primire si placere pentru mine. Si trebuie sa ma bucur, deoarece acesta este planul creatiei. Totusi placerea trebuie sa vina din daruire si asta imi este complet opus!

Scopul creatiei este placere si corectarea creatiei este daruire. Totusi, aceste doua conditii se contrazic una pe alta. Acesta este principalul obstacol si dificultate in perceptia noastra, care ne blocheaza constant calea, indepartandu-ne de la oportunitatea de a realiza ce a fost planuit.

Trebuie sa depunem un mare efort si sa facem o munca enorma, pe de o parte, si totusi, pe de alta parte, rezultatul nu depinde de noi; este dat de Sus. Intre timp doar dezvaluim dorintele noastre prin munca. Nu obtinem scopul ci, mai degraba, obtinem Kli-ul, vasul care il poate tine.

Prin urmare, aceste doua stari opuse (daruire catre Creator si placerea derivata din asta) se vor uni numai din adeziunea cu EL. Si numai Lumina Superioara, care ne schimba natura, ne poate aduce la aceasta adeziune.

Trebuie sa ne schimbam din starea in care inima controleaza persoana (si din acest motiv Cabala considera o asemenea persoana pacatoasa) la o stare unde fiinta umana din noi guverneaza asupra inimii si astfel omul este numit drept. Si este numai o singura solutie pentru a dobandi asta: grupul cabalist, care este un model, un exemplu si contextul in care noi ne putem verifica si vedea in ce masura corespundem sau nu acestui scop.

Grupul este capabil sa ma convinga de faptul ca nu am nimic mai valoros decat daruirea catre Creator! Pe de alta parte, totusi, ajung la concluzia ca nu sunt capabil de nimic si numai Creatorul ma poate ajuta. In aceasta maniera obtin dorinta de care am nevoie, o rugaciune.

Totusi, acum ne lipsesc aceste doua stari total opuse: Keter si Malchut, Lumina Directa si Lumina Reflectata, corespondenta inversa la Lumina si dorinta. Toate acestea sunt continute numai in Kli-ul corectat care are o intentie impotriva contextului dorintei.

Trebuie sa construim pentru prima data acest model al primelor 10 Sfirot, in sinele nostru. Apoi vom avea structura interioara, ca prima celula a unui nou organism, din care se va dezvolta embrionul sufletului.

Din prima partea a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Care sunt cele doua actiuni in timpul coborarii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cine este de vina pentru prabusirea mea la analiza finala: eu sau Creatorul? Este rezultatul eforturilor mele sau a lipsei acestora?

Raspuns: Se spune despre Creator, Eu sunt inceputul si sfarsitul. Eu sunt inceputul inseamna ca fiecare stare initiala nu depinde de o persoana. De obicei, nu are nimic de a face cu ce s-a intamplat anterior.

Nu vorbesc despre oamenii obisnuiti in care genele (Reshimot, ordinele de Sus) se desfac mecanic si secvential si intrebarea pentru scopul vietii si dobandirea liberului arbitru nu apare. Mai degraba, ma refer la o persoana care a primit deja un gol de umplut si simte ca apare la suprafata intrebarea despre scopul vietii. O asemenea persoana se poate implini prin intrarea intr-un grup (sistemul colectiv al sufletelor) si analizarea coborarilor si urcarilor, deoarece acesta stare initiaza calatoria spirituala.

Totul este evalut in raport cu libera alegere, nu cu starea insasi. Conditia mea nu conteaza; poate fi buna sau rea. Ceea ce conteaza este cum o folosesc chiar acum. Cu alte cuvinte, numai derivatul este evaluat.

Nu pot schimba lumea, nici sa o corectez. Corectez participarea mea in ea.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dorinta egoista vaneaza constant placere si nu are limite, conducandu-se astfel catre moarte. Nu are cum sa supravietuiasca. Chiar si in cel mai drept, gradele mineral, vegetal si animal fac tot posibilul sa avanseze si apropie moartea.

Aceasta este intreaga noastra viata: Din primul moment al nasterii incepem sa ne indreptam spre moarte. Dorinta egoista este incapabila sa existe in orice alta forma, deoarece se hraneste mai degraba din moarte decat din viata.

Totusi, putem dobandi dorinta de a darui. Este complet separata de dorinta egoista de a primi si reprezinta sufletul care exista separat de corp, indiferent daca corpul este mort, viu sau nascut din nou. Toate aceste stari se inampla numai la nivelul acestei lumi, in timp ce sufletele traiesc in Lumea Superioara, spirituala.

In alte cuvinte, noi acum tranzitam la un tip complet nou de existenta, care nu este asociat in niciun fel cu modul nostru anterior de viata. Nu vom fi capabili sa continuam pe baza educatiei, culturii sau valorilor anterioare, decat daca ele sunt necesare direct pentru nevoile existentiale ale corpului. Asa numitele valori umane vor inceta pur si simplu sa existe pentru noi, nu vom mai gasi satisfactie in ele. Si la nivel animal vom exista ca animalele, consumand nimic mai mult decat ce este necesar pentru viata.

Astfel, intreaga viata a umanitatii se va schimba radical si nimeni nu ne va forta la ea. Mai degraba, toate aceste satisfactii – fie moda, filmele sau mass media – nu ne vor da senzatia vietii. Vor fi reduse la necesarul existentei corpului si pentru orice altceva oamenii vor cauta numai la adevaratul nivel uman. Este o schimbare calitativa care nu a mai avut loc anterior.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 30.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot ajuta un prieten sa obtina intentia corecta?

Raspuns: Cand un incepator vine prima data la Cabala, el nu vede sau nu simte despre ce se vorbeste. Este scufundat in propriile ganduri si dorinte. Sade si studiaza impreuna cu toata lumea, ca un copil care abia s-a nascut si nu percepe nimic sau nu intelege in ce fel de lume este. Sau, poate fi comparat cu o persoana bolnava care si-a pierdut cunostinta.

Imi aduc aminte, dupa un accident de masina, cand am ramas inconstient. Cateodata imi recapatam cunostinta si auzeam voci pe afara. Uneori, chiar le putem raspunde, dar nu vedeam nimic si nici nu reactionam. Asta este similar cu situatia unei persoane care vine sa studieze Cabala. Este prezenta si nu este prezenta. Are nevoie de timp si de grija celorlalti, la fel cum are nevoie cineva care este bolnav sau un copil. Acest fel de grija o poate ajuta sa avanseze usor.

Daca asistenta nu il ajuta, atunci persoana trebuie lasata singura si sa i se dea timp pentru a-si face ordine ea insasi, gradual. Poate sa dureze cateva luni sau ani pana cand sa auda Cabala decat sa se auda pe ea insasi.

Cand incepe sa auda o persoana pentru prima data? Atunci cand simte unitatea cu ceilalti, ea isi deschide senzatiile spirituale si exact atunci se petrece intrarea in lumea spirituala.

De aceea, cu cat este mai mare si mai puternic mediul, cu atat se accelereaza mai mult dezvoltarea unei persoane si influenta asupra ei, fortand-o sa se miste mai repede de una singura.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→