Cei care au un „de ce” pentru a trăi pot suporta aproape orice „cum” (Viktor E. Frankl, Omul în căutarea sensului vieții).

„De ce” este scopul. Iar „cum” este deja atingerea scopului.

Întrebare: Dar cum pot scăpa de greutatea care a căzut asupra mea, de lipsa de speranță? Cum?

Răspuns: Clarifică constant cum să te apropii de scop. Și asta te menține în mișcare. Scopul te atrage; te modelează; stabilește cum ar trebui să treci prin viață, și în fiecare moment, știi cum să-l folosești.

Întrebare: Ar trebui acestea să fie niște obiective intermediare?

Răspuns: Este scopul final care este atins în fiecare moment.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 30.09.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se formează dorința în Roș (cap) de a primi lumină în cele șapte Sfirot inferioare?

Răspuns: Când lumina trece prin Sfira de Roș, ea formează în Roș atât această lumină, cât și pe Roș în sine. Se pare că lumina își asumă calitățile Sfirot de Yoşer sau Sfirot de Roș și apoi intră în corpul Parţufului.

Întrebare: Ce înseamnă spațiul gol dintre Igulim și Yoşer?

Răspuns: Spațiul gol semnifică Sfirot de Igulim sau Sfirot de Yoşer care sunt neumplute cu lumină fie din cauza absenței unui ecran  [Masach], fie pentru că Parţuf-ul se termină acolo.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/4/25, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este combinația dintre cele zece Sfirot de Igulim și cele zece Sfirot de Yoşer?

Răspuns: Este expansiunea lor reciprocă; cele zece Sfirot de Yoşer se răspândesc în cadrul celor zece Sfirot de Igulim.

Întrebare: În Roş (cap) există lumina întregului grad, iar cele șapte Sfirot inferioare sunt umplute conform ecranului (Masach). Decizia cu privire la acest proces este luată de Malchut de Malchut. Dar oare Roş în sine încă nu efectuează calcule independente?

Răspuns: Totul este determinat de Malchut de Roş.

Întrebare: Apare calitatea dăruirii în momentul restricţiei (Țimţum)?

Răspuns: Da, dăruirea se manifestă în Kli atunci când Kli-ul se află într-o stare de restricție.

Întrebare: Cele zece Sfirot de Igulim din lumea lui Adam Kadmon sunt fundamentul inițial al ecranului din partea vasului [Kli]?

Răspuns: Da.

Din Lecția zilnică de Cabala din 04.04.2025, „Studiul celor zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o diferență în munca interioară pe care o desfășurăm în ziua de Anul Nou din calendar, comparativ cu orice altă zi?

Răspuns: În lumile superioare, există rădăcini care pot trezi influența asupra noastră atunci când ne îndreptăm către ele.

Calendarul corporal nu are aproape niciun efect asupra calității atracției noastre. Dacă ne gândim la asta, există mii de calendare diferite în lume, cu zile, săptămâni, luni, diverse sărbători și forțe care se presupune că influențează umanitatea.

Trebuie să înțelegem un singur lucru: dacă dorim să obținem rezultate bune, atunci în orice zi, în orice lună, în orice an, trebuie să ne îndreptăm către Creator, către puterea Sa, către mila Sa.

În acest fel, vom simți gradul la care apelăm și vom avansa prin puterea sa.

Din Lecția zilnică de Cabala din 23.09.2025, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Studiul celor zece Sfirot - Niciun comentariu→

Suntem complet la mila naturii și suntem ghidați în toate acțiunile noastre, atât în ​​trup, cât și în suflet. Totuși, cabaliștii spun că avem libertate de alegere, altfel nu ar avea rost să creăm întreaga creație dacă Forța superioară ar fi predeterminat tot ce se întâmplă în ea.

Totuși, liberul arbitru există deasupra vieții noastre actuale, exclusiv acolo unde dorim să ne ridicăm deasupra naturii noastre egoiste, într-o dimensiune superioară, în calitatea dăruirii.

Numai în această ascensiune de la un grad la altul putem alege să ne ridicăm sub loviturile naturii dacă nu dorim să ne folosim liberul arbitru și nu depunem propriul efort, sau să avansăm de bunăvoie în aceeași direcție, adică să o vedem ca fiind scopul dorit. Când căutăm forțele care ne pot ajuta să facem această ascensiune, acolo găsim libertatea noastră de alegere.

Cabaliștii explică faptul că libertatea de alegere există doar în construirea mediului potrivit. În orice caz, avansez sub influența mediului; doar că de obicei nu îl aleg eu însumi.

Dar îmi pot alege mediul în mod conștient, și prin urmare, pot accelera progresul meu și pot schimba natura ascensiunii mele. În loc să fiu aruncat sub loviturile sorții ca un animal bătut, pot să mă ridic pe o cale frumoasă, prin propria mea dorință, plin de simţire, înțelegere și forță interioară, așa cum se cuvine unei ființe umane.

Dacă examinez scopul, doresc să mă apropii de el și înțeleg că pentru a-mi accelera dezvoltarea trebuie să atrag mai multă lumină decât îmi vine în mod natural, atunci folosesc mijloacele care mi-au fost date, care se numesc Tora, lumina superioară care mă atrage și mă întoarce la sursă.

Referitor la această muncă, este scris că, dacă o părăsim chiar și pentru o singură zi, fără să ne dăm seama de libertatea noastră de alegere, suntem opriți timp de două zile în dezvoltarea noastră și împiedicați să avansăm independent. Forțele superioare naturale încep să acționeze asupra noastră.

Nu este suficient pur și simplu să pierdem cantitatea de efort pe care nu am investit-o; acest lucru nu ne-ar învăța nimic. Prin urmare, trebuie să primim o pedeapsă puțin mai mare decât vina noastră, astfel încât, atunci când apare un obstacol mai puternic data viitoare, să fim atenți să nu ne împiedicăm de el.

Astfel, legea spirituală spune: „Dacă Mă părăsești o zi, Eu te voi părăsi două.”

Din Lecția zilnică de Cabala din 7.09.2010, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.108 – Dacă o zi mă părăsești, Eu am să te părăsesc, două

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intreaga noastră lume este alcătuită din imagini ale primirii, deoarece în dorința noastră de a ne bucura, în materia noastră întunecată, nu există nimic. Când o mică lumină strălucește în ea și această dorință este ușor impresionată de lumină, atunci apar diverse fluide, unde sunt și curenți schimbători, în cadrul acestei dorințe.

Acestea construiesc în noi, în simţirile și mintea noastră, percepția acestei lumi. La urma urmei, lumea noastră nu este adevărata realitate, ci ceea ce ne imaginăm în simţirile și mințile noastre din lumina care luminează slab dorința interioară într-o formă atât de mică, slabă, ireală, deoarece nu există nicio legătură între dorință și lumină.

Când ne unim și se formează o dorință care are puterea unității din toate părțile sale, atunci lumina se manifestă în dorință pe măsură ce se unește deasupra separării care există între părțile sale. În consecință, lumina este revelată în ea și apoi în dorință, în inimă și minte, sunt dezvăluite adevăratele forme ale luminii, ale dăruirii.

În timp ce în lumea noastră, forme false de dăruire se desfășoară în dorințele și gândurile noastre, ca niște umbre întunecate care pictează imagini pe un perete. Prin urmare, trebuie să ne străduim să obținem o imagine adevărată a realității.

Din Lecția zilnică de Cabala din 11.07.2011, „Zohar-ul”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→

Am construit un „zid” în interiorul meu care mă izolează de lume, de toți. Trăiesc în interiorul meu liniștit, singur. Nimeni nu bănuiește că trăiesc așa.

Comentariu: Interesant! Aveţi sute de mii de studenți și spuneţi că trăiţi așa.

Răspunsul meu: Nu contează.

Comentariu: Atunci împărtășiţi-ne secretul.

Răspunsul meu: Secretul este foarte simplu. Îmi construiesc această lume în interiorul meu, și prin urmare, chiar dacă sunt în contradicție cu lumea care mi-a fost impusă, acea contradicție nu mă opresește și nu mă lupt cu ea. Pur și simplu o las deoparte și continui.

Întrebare: Puteți măcar să spuneţi puțin despre ce aveţi acolo, în acea lume?

Răspuns: În acea lume sunt rege. Și slujesc marelui Creator. Asta este tot. Totul este foarte simplu.

Întrebare: E ușor de spus, dar nu e atât de simplu. Totuși, omul își dorește cu adevărat să fie într-o astfel de lume. Există sfaturi despre cum să intri în ea, în acea lume?

Răspuns: Să te strecori.

Întrebare: Cum?

Răspuns: Trebuie să o construiești. Omul trebuie să o construiască în interiorul lui. Și când o construiește, descoperă că da, este posibil, trebuie făcut și va fi eternă.

Întrebare: Este atât securitate, cât și pace?

Răspuns: Acoperă absolut totul! Este împărăția marelui rege.

Întrebare: „Marele rege”, dar este regele El?

Răspuns: Da, și o construiești pentru El.

Întrebare: O construiești pentru El? Și apoi ajungi în ea? Ca El să domnească acolo?

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 19.09.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

“Toți oamenii mint, dar nu e înfricoșător, căci nimeni nu îl ascultă pe celălalt.”

Răspunsul meu: Înfricoșător este că nu ascultă. Este adevărat.

A asculta înseamnă a realiza, a înțelege. Nu neapărat a fi de acord, ci a înțelege ce vrea să spună celălalt, de ce are o astfel de viziune asupra lumii.

Comentariu: Să-l lași puțin în tine?

Răspunsul meu: Nu, nici măcar să-l lași să intre. Intră în el și înțelege cum acționează, cum gândește. Se poate foarte bine ca modul lui de a gândi, abordarea lui asupra vieții să fie corecte. Încearcă să te cerți cu el, să te aliniezi cumva cu el și așa mai departe.

Asta înseamnă să-l asculți pe celălalt. A asculta înseamnă, în primul rând, a înțelege.

Întrebare: Credeţi că oamenii se ascultă unii pe alții sau nu?

Răspuns: Nu. Egoiștii nu se pot asculta unii pe alții. La inceput, sunt acordați pentru a-și satisface în mod clar egoismul.

Întrebare: Adică, doar pentru a-și impune propria opinie?

Răspuns: Nu doar părerea lor, ci și pentru a realiza orice îmi doresc. Acesta este fundamentul întregului meu comportament și nimeni nu mă poate mișca de la el. Numai sub impactul unei suferințe enorme îmi pot schimba oarecum opinia; încă egoist, înclinându-mă într-o direcție sau alta, și din nou continui să mă mișc egoist.

Comentariu: Aceasta este în principiu, cauza absolut tuturor necazurilor – oamenii nu ascultă de ceilalți.

Răspunsul meu: Așa am fost creați. La urma urmei, provenim din spargerea sufletului comun, a dorinței comune. Prin urmare, în fiecare dintre noi există o dorință egoistă care acționează doar în interiorul ei. Fiecare dintre noi trăiește în interiorul său.

Comentariu: Dacă un om ar auzi că acesta este rezultatul naturii sale egoiste, ar fi acesta începutul unei mici schimbări?

Răspunsul meu: Nu, nu va ajuta. A auzi nu este suficient; acesta este scopul.

Aici, sunt necesare forțele superioare ale naturii, forțe ascunse în natură care ne-ar putea ajuta să devenim diferiți, opusul stării noastre actuale. Și asta necesită o întreagă metodă.

Întrebare: Credeți că Einstein a înțeles că există forțe ascunse ale naturii?

Răspuns: El nu a înțeles posibilitatea schimbării omului.

“Totul ar trebui făcut cât mai simplu posibil, dar nu mai simplu.”

Răspunsul meu: Este corect. Pentru că nu ne putem imagina cât de simplă, aproape și opusă nouă este lumea superioară, lumea dăruirii, a iubirii, atunci când percepem totul în conexiune și nu în separare, izolat unul de celălalt.

Comentariu: Noi spunem: „Iubire, este atât de simplu! Haideți să ne unim, să ne iubim.” Și dvs. spuneţi: „Nu este atât de simplu!”

Răspunsul meu: Nu. Eu spun: „Nu este atât de simplu”, pentru că nu suntem capabili să o facem.

Nu ar trebui să cădem în aceeași capcană din nou. În plus, iubirea nu este ceea ce definim în lumea noastră drept iubire – niște satisfacții hormonale, psihologice sau sexuale. Nu.

Ceea ce se înțelege este conexiunea oamenilor între ei în unitate interioară, atunci când simțim că nu corpurile noastre (corpurile parcă dispar), ci noi înșine suntem interconectați interior, că are loc un fel de unire interioară, contopire, iar aceasta creează o nouă comunitate, una interioară, spirituală. În această comunitate interioară, spirituală, începem să simțim că trăim ca într-o altă bulă, într-o lume nouă.

Întrebare: Este aceasta iubire?

Răspuns: Aceasta se realizează prin iubire. O astfel de conexiune se numește iubire.

,,Dacă un birou aglomerat este un semn al unei minți aglomerate, atunci ce semn este un birou gol?”

Întrebare: Vorbiți adesea despre percepția realității. Un birou gol, ce înseamnă asta de fapt?

Răspuns: Este o alegorie. În general, omul care nu are gânduri interioare, nu are luptă, nu are confuzie constantă, nu are căutare constantă, nu avansează, nu se dezvoltă. Trebuie să se îndoiască mereu de sine și să investigheze constant.

Întrebare: Asta numiți viață?

Răspuns: Da. Dar când ne uităm la un astfel de om, ne gândim: „Probabil nu știe nimic. Probabil este nesigur.” În realitate, este opusul.

Pacea animalică ucide totul. Asta desigur, este teribil! Sperăm că Creatorul va veghea asupra noastră și nu ne va lăsa să avem pace.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 24.09.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce se spune că lumina este în repaus absolut dacă întreaga noastră cale este însoțită de lumina care intră în dorință și iese din ea?

Răspuns: Repausul absolut al luminii superioare este schimbarea sa constantă cu o frecvență infinită! „Neschimbarea” luminii înseamnă repausul ei, constanța în atingerea unui singur scop, căci ea efectuează întotdeauna doar acțiuni care duc la scop. Repausul ei absolut constă în faptul că nu schimbă acest scop, ci acționează spre el cu o viteză infinită.

Pentru noi, repausul înseamnă să nu ne încurcăm pe cale, ci să ne străduim într-o singură direcție și să căutăm mii de modalități de a avansa acolo, menținând intensitatea și depunând eforturi. Și toate acestea se numesc repaus absolut pentru că văd un singur scop în fața mea.

Lumina intră în dorință și iese din ea, și în fiecare moment au loc numărul ei infinit de acțiuni. Dar dacă omul este în calitatea de dăruire, atunci simte toate aceste acțiuni diverse ca odihnă nesfârşită!

Din Lecția zilnică de Cabala din 27.06.2010, Scrierile lui Baal HaSulam – Articole – ,,Prefață la Comentariul Sulam [Scara]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să fac pentru a simți importanța și măreția Creatorului venind de la prieteni?

Răspuns: Trebuie să respecți un prieten pentru calitățile pe care le are, pentru faptul că se dezvăluie în grup, și atunci vei începe să primești prin el lumina Creatorului.

Întrebare: Și cine îmi dă această importanță a Creatorului? Creatorul? Sau este propriul meu efort?

Răspuns: Creatorul începe, dar tu o finalizezi. La baza acestor acțiuni stă rugăciunea.

Întrebare: Cum o adun astfel încât să devină o rugăciune adevărată, și nu doar eu văicărindu-mă și plângându-mă?

Răspuns: Gândește-te la asta. Gândește-te la asta tot timpul.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 24/09/2025, „Roş HaŞana”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→