Acesta este sensul cuvintelor din Zohar [Tikunim]: „Inversează Raţon [dorința] și vei găsi Ţinor [conductă]…” Înseamnă că conducta este opusă dorinței, deoarece omul își obligă dorința și face opusul a ceea ce își dorește.
Când discutăm despre vas în general, adică despre vas și ecran împreună, îl definim prin denumirea de „conductă”. Când discutăm despre lumină, vas și ecran împreună, adică despre lumina care este îmbrăcată în măsura conductei, aceasta este definită prin denumirea de „linie”, iar când discutăm despre un vas în care nu există ecran, îl definim prin denumirea de „cerc” (Baal HaSulam, „Studiul celor Zece Sfirot”).
Malchut, creația, dorința de a se bucura, dobândește calitățile dăruirii în sine datorită a tot felul de cereri, rugăciuni și pretenții. Aceste noi calități ale dăruirii se combină cu calitatea sa naturală de a primi; Din această combinație a celor două opuse – dorința de a se bucura și intenția de a dărui, îmbrăcată în ea – se naște un nou vas [Kli]. Dorința de a primi ia forma dăruirii, iar în forma unei astfel de dăruiri, se dezvăluie conexiunea dintre a patra etapă și rădăcină, creația și Creatorul.
Totul se întâmplă în interiorul creației. În acea sferă rotundă [Igul care exista înainte, se întinde acum o linie [Kav]. Cu alte cuvinte, vedem cum creația eliberează un spațiu în interiorul ei, unde Creatorul poate intra. Creează acest loc din noua sa dorință goală pe care o dezvoltă!
Aceasta nu este dorința pe care a primit-o de sus, de la Creator, pentru că atunci ar fi fost dorința de a se bucura, a patra etapă însăși, care vrea să se umple. Dar creația adaugă noi dorințe tuturor celor din ea din natură pentru a dezvălui calitățile dăruirii. Când această calitate a dăruirii ajunge la o om, există deja un loc unde se poate îmbrăca și exista.
Așa se îmbracă Creatorul în creație, iar noi Îl dezvăluim. De aceea, El este numit Creator [Bo-Re], care înseamnă „vino și vezi”.
În această manifestare a Creatorului, dezvăluim o anumită ordine, o conexiune între noi numită zece Sfirot. Prima Sfira, Keter, este Creatorul, ultima este creația, Malchut, iar Sfirot intermediare sunt relații între ele în ambele direcții: de la Keter la Malchut și de la Malchut la Keter.
În aceste Sfirot, există și canale directe [Yaşar] de conexiune între Creator și creație, iar în jurul Sfirot [Igulim], tot o conexiune, dar una pe care creația nu o poate realiza încă singură, simțind-o doar într-o singură direcție, de la Creator la sine. Oaspetele simte că gazda vrea să-i ofere aproape întreaga lume a infinitului pe lângă ceea ce a primit într-un tub îngust, ca o rază subțire de lumină [linie]. Cu toate acestea, oaspetele nu poate încă accepta această infinitate și o simte ca fiind o lumină înconjurătoare.
Deci, există o linie, adică o țeavă umplută cu lumină, ca o peșteră care, atunci când este umplută cu apă (lumina de Hasadim), se numește fântână. Toată lumina este dezvăluită în interiorul acestui tub, care se numește linie.
Totul rămâne înconjurător deocamdată, ca niște vase rotunde [Kelim] și lumini rotunde.
Din Lecția zilnică de Cabala din 27.07.2011, Studiul celor Zece Sfirot
Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Studiul celor zece Sfirot -
Niciun comentariu→
Întrebare: Când un om se confruntă cu situații extrem de urâte care provoacă o durere imensă, el poate înțelege că această durere îi oferă condițiile necesare pentru a lucra cu inima la rugăciunea corectă. Dar când continuă să lovească această durere în rugăciune, își dă seama că nu mai are putere. Cum se poate elibera de această durere și o poate folosi ca o condiție pentru rugăciunea corectă pentru toată lumea?
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare:
Întrebare: