Întrebare: Ce oferă unui om iubirea?

Răspuns: Iubirea îi oferă unui om o strălucire interioară care îl însuflețește. Viață.

Dar problema este că iubirea este o relație mult mai profundă, pe care trebuie să o dezvăluim între noi.

Nu este vorba despre acele sentimente care apar în funcție de înclinațiile interioare ale unui om, care îi sunt insuflate prin natură sau dobândite prin educație. Trebuie mai întâi să dezvăluim valorile potrivite – să înțelegem ce se numește cu adevărat iubire, în ce măsură existăm în natura urii reciproce și a respingerii reciproce, și dacă este așa, atunci ce trebuie făcut pentru a atinge iubirea, din moment ce sursa vieții este iubirea.

Întrebare: Trebuie să dezvăluim ce este iubirea?

Răspuns: Trebuie să dezvăluim secretul vieții. Acest secret este legat de iubire. Căci fără ea, nu există continuare.

Dacă nu ar exista atracție între plus și minus la nivel mineral, nicio unire și separare între molecule la nivel vegetal, dacă nu ar exista astfel de calcule între corpurile vii, când cineva urăște sau iubește pe altul în funcție de nivelul de dezvoltare, dacă nu ar exista sentimentul iubirii unei mame pentru copilul ei la nivel animal și uman, atunci fără aceasta, natura nu s-ar dezvolta, nu ar exista nici măcar cea mai simplă celulă.

Totul există conform iubirii și urii, conform forței de atracție și repulsie. Aceste două forțe trebuie echilibrate.

Prin urmare, nu este întâmplător că este scris în înțelepciunea Cabala: „Iubirea va acoperi toate crimele”. Aceste două forțe fundamentale, situate în centrul creației, trebuie echilibrate una cu cealaltă, iar apoi între ele va exista o dezvoltare adecvată, treptată, până la un asemenea grad încât atât iubirea, cât și ura se vor dezvolta în proporții infinite. Și în acest fel vom atinge lumea infinitului, lumea adevărului, care este scopul dezvoltării noastre.

Prin urmare, încă mai trebuie să dezvăluim cum să ajungem la clarificarea a ceea ce este cu adevărat iubirea – căci ea este sursa vieții.

Din conversația „Viaţă nouă 692 – Ce este iubirea?”, 16.02.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există diferite categorii de cinema. Arthouse este cinema experimental. Există filme mai serioase, există Hollywood-ul și toţi se poziționează ca fiind ceva important. Înainte eram fascinat de cinematografia de artă. Dar acum nici măcar nu pot viziona aceste filme pentru că în esență, sunt experiențe plate, așa cum aţi spus despre Dostoievski, că un bărbat a ucis o bătrână și scrie despre asta. De fapt, nu există niciun beneficiu în asta. Ce îi oferă, de fapt, unui om?

Răspuns: Problema este că nu există un punct de referință clar în funcție de care omul să se poată compara.

De exemplu, Dostoievski are afirmații minunate despre iubire, pe de o parte, iar pe de altă parte, despre ură. Nu știe cum să se poziționeze.

Adică, oamenilor le lipsește un punct de referință absolut, un standard. Și asta face lucrurile foarte dificile.

Iar arta despre care vorbești, diverse filme experimentale și orice altceva, sunt doar o discuție fără sfârșit pentru că nu există o bază clară în natura umană, nimic prin care să ne putem compara.

Prin urmare, toate acestea sunt sortite neglijării de către omul care începe să se ridice deasupra nivelului existenței animalice. Aceștia sunt oameni inteligenți, cercetători, dar sunt confuzi. Totul este în regulă, cu excepția unui lucru: nu există nimic cu care să se compare, niciun punct absolut.

Prin urmare, ei nu pot crea nicio imagine care să rămână pentru eternitate, în ciuda a ceea ce s-a scris. La urma urmei, dacă este o reprezentare a lumii interioare a omului fără măsurarea corectă în raport cu Creatorul, nu oferă nimic. Deci totul rămâne la fel – a ucis o bătrână și nimic mai mult.

De aceea, arta moare, de aceea oamenii încep să neglijeze toate marile opere pe care omenirea le-a creat de-a lungul mileniilor. Rămân doar câțiva intelectuali naivi care prețuiesc acest lucru.

Totul va dispărea, poate cu excepția muzicii, pentru că într-o piesă muzicală fiecare om se poate exprima cumva. Dar literatura sau pictura, sau altceva…

Pictura are încă un fel de viitor pentru că există o convenție falsă despre valoarea sa, deoarece nu există nicăieri altundeva unde să se pună capitalul. Rembrandt, să spunem, valorează un milion de dolari, Rubens — cinci sute de mii, altul — cutare și cutare și așa mai departe. Picturile lor vor rămâne ca monedă de schimb. Așa va fi evaluată pictura și nimic mai mult.

Și de ce sunt evaluate diamantele? Adevărul este că în lume există multe zăcăminte de diamante a căror exploatare este interzisă, altfel prețul lor s-ar prăbuși și atunci oamenii nu ar rămâne cu nimic. Dar așa, iată, am o mică piatră în seiful meu, în valoare de, să spunem, 30 sau 100 de milioane. Dar dacă arunci brusc câteva kilograme de diamante pe piață, prețul pietrei mele va scădea automat de zece ori. Nu te voi lăsa să faci asta! Deci valoarea tuturor acestor lucruri este relativă.

Dar muzica clasică va rămâne pentru că transmite toate sentimentele umane și în ea se poate exprima absolut orice. Armonia ei corespunde structurii sufletului. Pictura va rămâne pentru că va fi ca niște titluri de valoare. Și literatura nu va rămâne deloc.

Întrebare: Atunci la ce folosește literatura? Clasicii, Tolstoi, Pușkin?

Răspuns: Cine va citi asta?! Sunt sigur că nici acum nu se mai citește. Citește generația tânără aceste cărți?! Nu.

Poate că există versiuni prescurtate ale clasicilor, în care întregul Tolstoi este prezentat în cincizeci de pagini. Ei bine, cine se va așeza astăzi și va citi Război și pace? Cine are timp pentru asta? Poate înlocui internetul de astăzi cu toate posibilitățile sale pentru un tânăr? Este o lume complet diferită! Și tinerii nu pot fi învinovățiți pentru asta.

Din KabTV „Am primit un apel. Arthouse, Hollywood, Dostoievski, Diamante și Ciuperci”, 8.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este rădăcina sufletului și cum o atingem?

Răspuns: Rădăcina sufletului se numește sursa sufletului, adică Creatorul, care se revelează în conexiunea dintre voi. Nu în egoismul vostru, ci în faptul că între doi egoiști se poate revela o calitate reciprocă a dăruirii.

Se revelează între voi, egoiștii, în ciuda egoului personal din fiecare dintre voi, și tocmai în acest loc se revelează Creatorul.

Prin urmare, cu cât egoiștii sunt mai mari și cu cât lucrează mai mult asupra lor înșiși, cu atât Creatorul se poate revela mai mult între ei. Dar întotdeauna între ei!

Din a 4-a Lecție din Congresul de Cabala din Moldova, 7.09.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Dacă omul ar înțelege în ce lume josnică, dezgustătoare și limitată trăiește, acel om ar privi multe lucruri într-un mod complet diferit.

Răspunsul meu: Dar știm cum se obișnuiesc oamenii să trăiască în lagăre de concentrare, lagăre de muncă, în colonii penale, peste tot.

Am avut un prieten care a părăsit colonia penală și a rămas în satul de alături. Am fost surprins! Și mi-a spus: „E frumos aici. De ce altceva am nevoie?” Aceasta era în comparație cu Leningradul, care avea o bună aprovizionare cu alimente, cultură, totul!

Un obicei! O persoană nu are nevoie de nimic altceva. Mai mult, există relații simple în coloniile penale, totul este clar și direct: cine ești tu și cine sunt eu. Întreaga structură este mult mai simplă.

Comentariu: Da, omul se cufundă oricum în lumea familiară în care trăiește.

Răspunsul meu: Acesta este un lucru teribil! Percepem constant mediul nostru în acest fel, percepem doar ceea ce ne face plăcere, ceea ce avem nevoie, ceea ce se potrivește educației noastre și ceea ce se potrivește stării noastre interioare. Asta este tot ce vedem!

Dar suntem într-o lume a infinitului! O cantitate incredibilă de profunzime, fenomene, forțe și acțiuni se învârt între noi și în jurul nostru! Nu observăm nimic din toate acestea pentru că nu vrem. Observăm doar pentru ce suntem preprogramați, cu ce suntem obișnuiți. Orice altceva este eliminat subconștient. Așa suntem creați. Obiceiul este un lucru teribil care ne afectează conștiința!

Întrebare: Descrieți foarte colorat stările pe care le experimentează omul după ce trece cumva la o altă fațetă a realității. Totuși, este suficient să urmărești să dezvolți o dorință pentru asta, pe lângă studiu și tot restul? Dacă omul își dorește cu adevărat, va putea trece la o dimensiune superioară?

Răspuns: Nu, o dorință nu este suficientă, pentru că dorința noastră este egoistă; trebuie să o transformăm într-una altruistă.

Nu poți simți lumea superioară în dorinţa egoistă. „Dar eu o vreau!” Nu, tu nu o vrei; vrei altceva pe care ți-l imaginezi ca fiind lumea superioară. Nu poți să o vrei acum pentru că totul este despre a dărui, a-i iubi pe ceilalți și a ieși din tine însuți. Iar tu nu ai astfel de dorințe! Așa că nu minți despre dorința asta.

Din KabTV „Am primit un apel. Întreaga noastră viață este un joc?!”, 29.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Înțelegem cum să folosim timpul în sens material. Dar cum este folosit acest concept în spiritualitate? De ce ne oferă Baal HaSulam conceptul de timp?

Răspuns: Baal HaSulam ne oferă acest concept pentru ca noi să ne putem vedea pe noi înşine desfășurându-ne în timp, și prin urmare, să ne schimbăm în conformitate cu acesta.

Timpul este în întregime o noțiune inventată, artificială. Nu există nimic în el care să existe cu adevărat în natură. El este dat omului doar pentru ca acesta să își poată da seama de posibilitatea de a-și schimba viața.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 14/09/2025, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sunt aceste trei categorii ale Creatorului: Unul, Unic și Unificat?

Răspuns: Categoriile Unul, Unic și Unificat subliniază faptul că există o singură forță în lume: forța Creatorului, forța dăruirii și a iubirii. Doar El, Unul, Unic și Unificat guvernează absolut totul. Chiar și acele forțe și calități pe care El le creează în mod deliberat pentru a fi în contrast cu ele, sunt de asemenea, sub controlul Său.

Întrebare: De ce una şi aceeași forță acționează asupra unor oameni diferiți în moduri diferite?

Răspuns: Forța este una, dar oamenii sunt diferiți. În funcție de asemănarea lor cu această forță sau, dimpotrivă, de opoziția lor față de ea, fie ne apropiem de ea, fie ne îndepărtăm mai mult de ea.

Întrebare: Când spuneţii „oamenii sunt diferiți”, vă referiţi doar la nivelul egoist al omului?

Răspuns: Da, ei diferă doar în conformarea lor cu Creatorul. Orice altceva nu contează.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 21.01.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există multe cântece create despre iubire și multe romane de dragoste minunate scrise de-a lungul istoriei umanității. Pe de altă parte, iubirea a dus la un mare număr de tragedii și războaie. S-au spus atât de multe despre iubire! Poate că este cel mai sublim sentiment al omului. Ce este iubirea?

Răspuns: Iubirea este o atitudine specială a unui om față de cineva sau ceva. Iubesc marea, muzica, mirosurile plăcute etc. Şi aceasta este numită „iubire”.

De ce iubesc? Pentru că îmi oferă plăcere. Mă bucur de mare, de muzică, de mirosuri, de cer. Iubesc ceea ce îmi oferă plăcere. În schimb, urăsc ceea ce îmi provoacă suferință sau probleme. Așa apare iubirea sau ura la oameni și animale.

Este „iubire egoistă” atunci când iubesc ceva care îmi oferă plăcere și urăsc ceea ce îmi provoacă suferință. Suntem ca animalele; iubim ceea ce este bun pentru noi și ne îndepărtăm de lucrurile care sunt rele pentru noi. Aceasta este numită iubire. Adică, nu este iubire față de un obiect, ci mai degrabă iubire pentru ceea ce acesta trezește în mine.

De exemplu, dau peste un prieten și îmi spune că a divorțat. „Ce s-a întâmplat?!” „Iubireea a dispărut.” Înseamnă că iubirea există până în momentul în care putem primi plăcere unul de la celălalt. Chiar și astăzi, medicii spun că iubirea dintre parteneri dispare în 2-3 ani.

Aceasta nu este iubirea despre care vorbește înțelepciunea Cabala. Înțelepciunea Cabala vorbește despre iubire ca despre ceva care este deasupra egoului unui om, care se bucură să folosească pe cineva sau ceva. Iubirea este ceva ce construim pe două niveluri.

Există un nivel de relație între noi, care poate implica certuri și chiar ură, adică dezacorduri unul cu celălalt. În același timp, deasupra acestor dezacorduri, construim o conexiune specială numită „iubire”.

Lucrăm mult la asta, depunem eforturi și investim timp în construirea ei. Aceasta este numită „iubirea va acoperi toate fărădelegile”. Înseamnă că noi construim iubirea tocmai deasupra fărădelegilor, deasupra dezacordurilor care există între noi.

Numai în acest fel se pot conecta doi oameni unul cu celălalt, astfel încât conexiunea lor reciprocă să fie bună, puternică, sănătoasă și cu adevărat umană. Această conexiune este între oameni care înțeleg că sunt egoiști și că mâine pot avea din nou o dispută, dar vor continua să lucreze pentru a face conexiunea lor frumoasă și blândă, și asta se numește „iubire”.

Aceasta nu este o iubire construită pe atracție sexuală, obicei sau ceva ce este bun pentru mine astăzi, iar mâine poate fi opusul.

Dimpotrivă, este iubire între oameni: un bărbat și o femeie, copii, în cadrul unei națiuni sau în cadrul unui grup de oameni. Dar cu toate acestea nu ne tratăm unii pe alții pe baza plăcerii primite unul de la celălalt, unde eu primesc plăcere de la celălalt, și prin urmare, iubesc. La urma urmei, acesta ar fi nivelul animal.

La nivel uman, creăm conexiuni de iubire între noi mai presus de tot ceea ce primim unul de la celălalt – plăceri sau opusul – până la punctul în care îl pot urî pe celălalt pentru obiceiurile sale care nu-mi plac. Totuși, trebuie să-l iubesc, de exemplu, pentru motivul că aparținem aceleiași națiuni.

Apoi vom lucra la modul în care ne putem apropia unii de alții în ceea ce privește obiceiurile la nivelul acestei lumi – fizic, național și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, iubirea este cea mai înaltă valoare în relația dintre oamenii care se vor conecta unii cu alții, deoarece sunt obligați să fie legați și au ales această conexiune. Apoi ei lucrează constant la aceasta.

De aceea se spune că „iubirea va acoperi toate fărădelegile”. Există „fărădelegi” între noi, diverse dezacorduri, iar deasupra lor construim constant iubire. Mai mult, cu cât sunt mai multe dezacorduri, cu atât iubirea ar trebui să fie mai puternică deasupra lor.

Așa trebuie să educăm oamenii. Atunci vom putea ajunge la starea în care vom putea deschide o umbrelă a iubirii deasupra întregii lumi, deasupra întregii umanități. Exact asta este iubirea. Altfel, este doar o dragoste fiziologică în care iubești ceva ce este bun pentru corpul tău; aceasta este dragostea animalică, în timp ce dragostea umană este construită deasupra a tot ceea ce mă face nefericit de celălalt. Există un motiv, o valoare superioară, care mă obligă să fiu în conexiune cu celălalt. Amândoi înțelegem că la nivel obișnuit, avem tot felul de dezacorduri cu privire la țară, viață și orice altceva, dar în orice caz ajungem la decizia că trebuie să fim conectați, în ciuda faptului că suntem diferiți și structura noastră este diferită.

Construim această conexiune, iubirea noastră, încet, pas cu pas, bazată pe scopul nostru superior pe care împreună trebuie să-l atingem în conexiunea dintre noi și dincolo de corpurile noastre fizice.

Din programul de la postul de radio 103FM, 14.02.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este o intenţie demnă de acțiune?

Răspuns: Lumea noastră este o lume a acțiunii. Toate faptele noastre pământești se bazează pe acțiunea în sine. Faptele noastre sunt numărate doar prin acțiune, și nu prin intenție. În lumea noastră, nu putem fi siguri dacă am recunoscut, reprodus, evaluat și cântărit corect intenția, în timp ce acțiunile pot fi văzute, măsurate și comparate, deoarece lasă în urmă un rezultat material clar.

Intențiile sunt motivațiile noastre interioare, care sunt de neînțeles atât pentru ceilalți, cât și pentru noi înșine și sunt uitate într-un minut. Nu se poate face nimic cu asta.

Știința Cabala spune că suntem ființe speciale în care desluşim atât acțiuni, cât și intenții. Cu cât omul este mai dezvoltat, cu cât este mai îndepărtat de simpla existență animalică, cu atât intenția lui este mai puternică, iar intenția este cea care determină acțiunea. Adică, acțiunea în sine poate fi nesemnificativă, dar intenția din spatele ei este măreață. În astfel de cazuri, omul care împlinește acțiunea acordă atenție tocmai intenției.

De exemplu, dacă ofer cuiva un mic cadou sau săvârșesc o faptă care a fost foarte dificilă pentru mine, dar în care mi-am pus tot sufletul, atunci cel care primește rezultatul acțiunii mele o măsoară nu prin acțiunea în sine, ci prin efortul meu și buna intenție.

Cum putem măsura intenția? Aceasta este o problemă, deoarece lumea devine din ce în ce mai globală. Trebuie să construim un sistem unic de relații între noi. Dar nu putem evalua acest lucru doar prin acțiuni.

La urma urmei, nu lucrez ca un mecanic într-o fabrică a cărui contribuție este măsurată prin o mie de unități de producție, ceea ce îi determină salariul și modul în care îl tratează ceilalți. În zilele noastre, apar tot mai multe profesii în care sunt măsurate intențiile. Încercăm să măsurăm relațiile dintre oameni: cum îi influențez, cum se trezesc datorită mie, cum facem schimb de servicii și așa mai departe. Adică, intenția capătă o semnificație din ce în ce mai mare.

Așadar, lumea noastră se confruntă cu o mare problemă. Cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu cât ne îndepărtăm mai mult de o stare animalică, cu atât mai mare devine nevoia de a măsura intențiile. Totuși, nu le putem măsura.

Astfel, atitudinea unui om definește lumea. Lumea însăși devine o consecință a intențiilor noastre.

Și aici apare o problemă: lumea intră în criză nu din cauza supraproducției și nici pentru că nu ne putem înțelege unii cu alții, ci pentru că intențiile noastre sunt greșite. Dar cum să le corectăm, cum să le evaluăm și să le cântărim, nu știm.

Deodată, pe neașteptate pentru noi, ne aflăm într-o lume imaterială, deoarece între noi apar nenumărate conexiuni emoționale, spirituale și sufletești pe care nu le putem măsura sau explica. Intențiile se dovedesc a fi mai importante decât acțiunile, iar lumea devine stângace și nepotrivită pentru viața umană. Începe să ne „împingă în afara ei înșiși” pentru că a fost creată doar pentru starea de viață a oamenilor.

În prezent suntem ca animalele. Animalele nu se jenează unele de altele: vreau să te mănânc; dacă reușești să scapi, scapi, dacă nu, te voi mânca. Totul se bazează nu pe intenții, ci pe acțiuni clare. Iar intențiile sunt absolut evidente, deoarece acțiunea și intenția coincid.

Dar când ne ridicăm deasupra stării de viață, la nivelul uman, suntem obligați să începem să luăm în considerare intențiile noastre. Și acestea pot fi evaluate doar cu ajutorul științei Cabala.

Întrebare: Ne puteți da un exemplu de intenție în forma sa pură? Ce este aceasta?

Răspuns: Să presupunem că am o anumită intenție față de tine. Nici nu o vezi, nici nu o cunoști. Trebuie să o determin în mine, să o recunosc și să o testez. Dacă vreau să-ți fac rău cu intenția mea, atunci prin aceasta, îmi voi face rău mie însumi.

Pe de altă parte, lumea intențiilor este mult mai simplă. Când intrăm în ea, ca și cum ștergem toate acțiunile, „ștergem” întreaga noastră lume și rămân doar puncte, împreună cu intențiile acelor puncte unul față de celălalt. Aceasta este lumea spirituală.

Încercați să vă imaginați 7 până la 8 miliarde de puncte, unde fiecare dintre ele, cel puțin cu o anumită rază în jurul său, se raportează la celelalte cu o anumită intenție: fie rea, fie bună, plus sau minus. Intenția este îndreptată fie spre a-l face pe altul să se simtă bine în funcție de cum o înțelege el, nu tu, fie spre a-l face pe altul să se simtă rău în funcție de cum o înțelegeți tu, nu el.

Întrebare: Pot exista cu adevărat doar două intenții?

Răspuns: Doar două, nimic altceva. Și fiecare dintre ele poate fi gradată în magnitudine. Atitudinile noastre față de ceilalți determină lumea noastră și trecerea noastră în lumea superioară.

Cernem toate intențiile posibile pe care oamenii le pot avea și le luăm în considerare doar pe cele care există între ei. Dacă sunt pozitive față de ceilalți, se numesc spirituale; dacă sunt negative, se numesc pământești.

Toate intențiile nivelului nostru pământesc sunt doar pentru sine și în detrimentul celorlalți.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 25.03.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vorbim mult despre coborâri și urcăni. O coborâre, înseamnă că sunt eu și lumea exterioară, în timp ce o ascensiune înseamnă că eu sunt în Creator și Creatorul este în mine? Aceste stări ar trebui să fie uniforme, sau ar trebui să fie așa cum sunt date? Este posibil să îndulcim această cale și depinde de noi?

Răspuns: Trebuie să aspirăm să existăm constant într-o stare în care Îl simțim pe Creator atât în ​​interiorul nostru, cât și în exterior.

Simțirea Creatorului, care umple întreaga lume, inclusiv pe mine, este starea perfectă. Toate celelalte stări sunt date de Creator, astfel încât am avea o aspirație mai mare de a-L simți atât în ​​interiorul nostru, cât și în exterior.

„Nu există nimeni în afară de El” înseamnă tocmai o astfel de simțire a Creatorului, în care în afară de El, într-adevăr, nu există nimeni. Atunci cine sunt eu? Eu sunt cel care afirmă faptul: „Da, într-adevăr, simt că nu există nimeni în afară de El!”

Acesta este singurul punct care rămâne. Este centrul sufletului nostru. Orice altceva este Creatorul.

Întrebare: Depinde de noi să existăm în ascensiune cât mai mult posibil, tot timpul cu Creatorul, și Creatorul înăuntru, și El în noi?

Răspuns: Nicio problemă. Organizați-vă grupul astfel încât să fie întotdeauna implicat în acest proces. Apoi  grupul vă va susține.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 24.11.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune că rezultatul formei noastre viitoare este răspunsul Creatorului – MAD?

Răspuns: Da, deși răspunsul Creatorului nu este decizia Sa finală cu privire la noi, dar în orice caz, se potrivește într-un puzzle în care putem exprima toate acțiunile anterioare ale Creatorului într-o singură acțiune cu privire la El.

Numai în acest fel ne putem ridica la gradul următor.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 10/09/2025, „Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→