Comentariu: Rețelele de socializare adoră poveștile emoționante. Recent, a existat o vâlvă cu povestea unei femei soldat a cărei mamă nu-și putea plăti facturile la electricitate.

În timp ce călătorea cu trenul, fata le explica la telefon angajaților companiei de electricitate că mama ei este invalidă, primește o pensie mică și nu poate plăti electricitatea până când banii din pensie nu sunt depuși în contul ei bancar. Plângând, a cerut să nu i se întrerupă electricitatea mamei sale.

Deodată, un bărbat s-a apropiat de ea, a aflat ce se întâmplă, a sunat la compania de electricitate, i-a dat numărul cardului său de credit pentru ca 2.000 de șekeli să poată fi retrași din contul său pentru a achita datoria mamei soldatului, apoi a dispărut. Dar cineva a reușit să-i facă o fotografie. S-a dovedit că era un fost militar.

Răspunsul meu: Astfel de acțiuni extraordinare sunt foarte emoționante. Avem nevoie de mai multe exemple puternice pentru a încuraja pe toată lumea să interacționeze cu amabilitate.

Pe de altă parte, politica companiei de electricitate este una comercială și nu poți face nimic în privința asta. În același timp, este necesar să se ia în considerare faptul că există consumatori speciali, cum ar fi pensionarii, care ar trebui tratați diferit, eventual prin redistribuirea poverii între alții.

Întrebare: Vă plac astfel de povești?

Răspuns: Nu, nu vreau ca aceste povești să fie excepții lacrimogene de la regulă. Îmi doresc ca ele să fie realizate în mod constant în viața reală de către o societate corectă, care are grijă în mod deliberat și sistematic de toți cetățenii săi, astfel încât să nu existe astfel de cazuri care sunt bune pentru un film, dar nu pentru viață.

Există încă multe astfel de cazuri, dar nu auzim despre ele.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.02.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Un procent extrem de mare de angajați au întâlnit simptome de epuizare profesională, senzație de epuizare și iritabilitate, indiferență față de munca lor și lipsă de încredere în abilitățile lor profesionale, iar unii s-au plâns de dureri de cap frecvente și insomnie cauzate de stresul legat de muncă.

Există convingerea că, dacă aceste probleme ar fi discutate și abordate deschis, multe dintre aceste tipuri de dificultăți ar putea fi evitate.

Oamenii care suferă în mod evident de sindromul de epuizare profesională tind să fie nemotivaţi și pasivi. Le lipsește orientarea spre rezultate și este dificil să lucrezi cu ei, deoarece nu sunt orientaţi spre rezolvarea constructivă a problemelor, iar problemele doar se agravează atunci când ei sunt implicaţi.

Răspunsul meu: Un ego neîmplinit poate fi calmat doar temporar prin recompense, vacanțe, discuții despre probleme etc., deoarece nu există o soluție reală la această problemă la nivelul lumii noastre. Egoul și-a atins limita naturală de creștere și nimic nu-l mai poate satisface. Când încercăm să-l stimulăm în continuare, acesta pur și simplu se învârte în gol.

În cele din urmă, va exista o singură cale de ieșire: să-și schimbe rolul din a se împlini singur la a-i împlini pe ceilalți.

A ne schimba pe noi înșine este imposibil, dar Forța care ne-a creat, poate schimba ceea ce a făcut. Și este gata să facă acest lucru, dar numai la cererea noastră, astfel încât să putem stabili în acest fel contactul cu ea.

Din KabTV „Muncă și sănătate”, 25.06.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Trăiam normal, lucram normal, eram pasionat de meseria mea și apoi, dintr-o dată, bam, am devenit gol. Dintr-o dată, nimic nu mai avea rost. Există muncă, există un loc de muncă, există bani, dar nu văd niciun sens în asta.

Răspuns: Este natural. Aceasta este creșterea unui om. Aceasta este dezvoltarea umană treptată.

Egoismul omului nu mai este împlinit. Este același egoism, care este fundamentul nostru. Dar a fost o vreme când era împlinit; se bucura de muncă, onoare, faimă, cunoaștere, bani, oportunitatea de a realiza cumva toate acestea. Iar astăzi, nu. Părerea altora nu contează; urcarea pe o scară nu contează.

Ai putea spune că există un fel de oboseală, poate ca în orice metal sau material, la fel este și aici.

Comentariu: Se numește „burnout/epuizare”. Există chiar și un astfel de termen.

Răspuns: „Burnout”, frumos spus, da.

Egoismul a trecut la următorul mod de funcționare. Nu-i mai este de ajuns să i se dea totul, lucrurile care odinioară îi aduceau satisfacție, împlinire, satisfacerea vanității și așa mai departe. Acum, nu mai este. Ce ar trebui să fac? Nu știu de ce ar trebui să fac ceva. De ce ar trebui să trăiesc sau să muncesc? Nu știu! Pur și simplu nu mă interesează deloc.

Pur și simplu nu există satisfacție, împlinire, saturație. De ce să muncesc? De ce să trăiesc? Nu există niciun motiv. Asta e. Dă-mi o pastilă și asta e. Oamenii vor ajunge în acest punct!

Comentariu: Da, simt că vor ajunge, cu siguranță.

Răspuns: De ce nu? Este o cale de ieșire din suferință. Îmi doresc să uit și să adorm.

Întrebare: Deci iai pastila. Acum, să spunem, am ajuns în acest impas. Chiar simt clar că acest lucru se va întâmpla. Sunt aproape sigur că se va întâmpla. Deci ce ar trebui să facă omul într-o astfel de situație? Continuaţi să spuneţi că va exista un strigăt atât de universal!

Răspuns: Da, dar acel strigăt este conștientizarea adevăratei dorințe de a înțelege sensul vieţii. Cu alte cuvinte, de ce am nevoie de toate acestea?

Într-o asemenea măsură încât nici măcar copiii, care este cel mai important lucru pentru om, și mai ales pentru o femeie, nu-i vor mai aduce bucurie.

Vei avea totul, absolut totul, dar nu vei mai putea să-ți îndeplinești nici măcar mecanic munca sau să faci ceva pentru ei. Nimic! Aceasta este adevărata disperare din pricina golului Kli-ului egoist.

Întrebare: Deci, când va veni eliberarea?

Răspuns: Eliberarea din această stare va veni atunci când va fi un urlet imens către ceruri, iar omenirea va începe să înțeleagă de ce există cu adevărat, și nu înainte.

Abia atunci când va apărea o nevoie reală de a înțelege sensul vieții. Vom trăi să o vedem!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 08/08/2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că omul trebuie să-și depășească propriile opinii și gânduri și să creadă cu credință deplină că aceasta este chemarea Creatorului. Ce depășim în noi înșine pentru a auzi vocea Creatorului în grupul de zece?

Răspuns: Trebuie să încercăm să ieșim din starea noastră limitată în care suntem conectați unii cu alții prin mici legături egoiste și să ne străduim să le înlocuim cu dăruirel reciprocă îndreptată către centrul grupului.

Pe cât posibil, ar trebui să evităm să ne adresăm personal cuiva din grupul de zece, și în schimb, să ne dizolvăm în prieteni și să-i conectăm împreună. La asta trebuie să ajungem.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.08.2025, „Sensibilitatea la chemarea Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În cel mai înalt punct al unei ascensiuni, cum își poate aminti omul în timp util că totul a fost făcut, se face și va fi făcut de către Creator și să nu-și atribuie nimic?

Răspuns: Un astfel de sentiment și o astfel de evaluare se formează treptat în om. Așadar, trebuie doar să continue.

Întrebare: Munca interioară cu Creatorul este menită să aducă pe om la intenţia de a dărui? Sau chiar înainte de munca interioară, ar trebui să simt că intenția mea este îndreptată spre dăruire și apoi voi ajunge la această muncă?

Răspuns: Nu, intențiile de dăruire se formează treptat în interiorul omului. Adică, munca interioară te aduce la o intenție clară de a dărui.

Întrebare: Ar trebui să percep toate cuvintele care vin de la prieteni ca fiind vocea Creatorului?

Răspuns: Nu toate, dar în cea mai mare parte.

Întrebare: Care ar trebui să fie răspunsul unui om la chemarea Creatorului?

Răspuns: Omul ar trebui să încerce să se apropie de Creator și să înțeleagă ce își dorește El de la el.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.08.2025, „Sensibilitate față de chemarea Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există multe povesti despre bărbați care au trăit vieți liniștite și sumbre. Chiar dacă au familii, sunt sumbri și distanți. Nu spun niciodată un cuvânt amabil nimănui, dar pe patul de moarte, se întorc către soțiile lor și în cele din urmă spun: „Te iubesc”. Ce puteți spune despre asta?

Răspuns: Omul, înainte de moarte începe să simtă ceva din lumea adevărului.

Întrebare: Deci este ca și cum ceva i se luminează?

Răspuns: Nu numai că i se luminează viitorul, dar este eliberat de egoismul trecutului. Ce este moartea? În primul rând, este moartea egoismului nostru. iar dacă câștigă ceva după aceea, este o altă întrebare.

Întrebare: Deci este ca o graniță între a te îngriji doar de tine însuți și a păși într-un spațiu complet diferit? Și există un mic adevăr acolo?

Răspuns: Este mic, dar acolo începem să-l înțelegem și se deschide o lume nouă.

Întrebare: Și acest „Te iubesc” este adevărul?

Răspuns: Da, de acolo începe. Cu realizarea că până acum nu ai iubit și nu ai ştiut ce înseamnă să iubești cu adevărat.

Întrebare: Deci, în acel moment simt că am trăit pentru mine, că m-am iubit doar pe mine?

Răspuns: Foarte mult!

Întrebare: Și ce se află în această mărturisire finală, în acest strigăt, în această rugăciune?

Răspuns: Omul realizează că întreaga sa viață egoistă a fost, în esență, greșită. Dar sunt și oameni care spun contrariul: „Bea, fumează, distrează-te, ia tot ce poți din viață.” Vorbesc serios. Am auzit asta: „Nu ține cont de nimic! Îndeplinește-ți dorințele.”

Comentariu: Este o schimbare destul de bruscă, de la romanticul „Te iubesc” la asta…

Răspunsul meu: Nu este un „Te iubesc” romantic. Este ceea ce simte cu adevărat omul. Nu este sentimentul romantic „iubesc – nu iubesc”.

Întrebare: Este într-adevăr adevărul care strălucește?

Răspuns: Da.

Comentariu: Și ceea ce tocmai aţi spus, opusul…

Răspunsul meu: Și asta este adevărul, dar cealaltă fațetă a lui.

Întrebare: Ce se ascunde în spatele cuvintelor „Te iubesc”?

Răspuns: Depinde de cine o spune.

Întrebare: Dar în general, sincer, ce se ascunde în spatele expresiei „Te iubesc”?

Răspuns: „Te iubesc” înseamnă că vreau să simt că nu am un sine propriu și că existența mea are ca scop doar să te împlinească și să se bucure de împlinirea ta.

Din KabTV, „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 04.08.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În fiecare cuvânt pe care îl spuneţi, se simte o Hisaron (dorintţă) în relația cu Creatorul, fără de care este imposibil să continui să trăieşti.

Putem face o Hisaron ca a dvs. o proprietate a grupului nostru de zece, astfel încât să doară cu adevărat, și să nu o ascundem în spatele unor fraze, cuvinte sau formule memorate?

Răspuns: Nu este nimic special în efortul meu de corectare. Prin urmare, dacă doriți, veți putea să vă conectați între voi și cu Creatorul, cu toți prietenii noștri din lume, să ridicați această Hisaron și să o îndreptați către Creator. Asta trebuie să faceți.

Întrebare: Dar totuși, cum putem face ca nevoia interioară de Creator să devină proprietatea grupului de  zece, astfel încât să doară pe toată lumea?

Răspuns: Trebuie să discutați despre asta, iar apoi vă veți conecta între voi. În aspirația voastră comună, în Hisaron a voastră comună, veți putea aduna tot ceea ce lipsește și o veți putea îndrepta către Creator. Iar Creatorul îi va răspunde cu siguranță.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/08/2025, „Mai întâi cereți și întrebați”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ieri a fost o zi foarte puternică a unității. Cu toții am simțit că Hisaron (deficiența) pe care o experimentăm nu era a noastră; provenea de la Creator. Și apoi mi-a fost teamă că nu voi vedea unde ar trebui să-mi concentrez efortul. Cum ar trebui să lucrez cu asta?

Răspuns: Faptul că simțiți că primiți o dorință de la Creator nu este, desigur, un nivel rău. Dar ce faceți cu ea în continuare?

În continuare, trebuie să vă conectați cu întregul grup mondial și să le transmiteți cumva acest lucru din interiorul dorinței voastre, nici măcar prin cuvinte, ci prin acțiuni. Atunci acest mesaj de la Creator va deveni comun tuturor.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala  11/08/2025, „Mai întâi cere și întreabă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă m-am îndreptat către Creator, dar încă nu am primit un răspuns, ar trebui să depun și mai mult efort în aceleași gânduri, emoții și sentimente?

Răspuns: Absolut! Chiar și mai mult efort.

Întrebare: Poate că trebuie să schimb ceva în apelul meu către Creator? Poate că fac ceva greșit.

Răspuns: Nu încerca să repari acțiunile tale din trecut. Ceea ce va fi corect mâine va repara totul. Nu te gândi niciodată că în trecut ar fi trebuit să faci ceva mai mult.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala  11/08/2025, „Mai întâi cere și întreabă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Când marcăm Ziua Memorială (ziua trecerii în neființă) a lui ARI, o comemorăm cu o masă festivă, la care participă mulți studenți din întreaga lume, cei care onorează acest suflet special care ne-a deschis calea către eliberarea spirituală: să ieșim din exilul final și să atingem revelarea Creatorului.

Revelarea Creatorului este revelația în noi a calităților iubirii și dăruirii care ne leagă pe toți. Și în măsura în care ne unim, vom dezvălui în noi înșine Forța superioară, viața spirituală superioară.

Dacă vorbim despre ARI ca despre un om care a trăit și a murit, și nu ca despre un suflet care există veșnic în tărâmul spiritual, atunci el a fost cel care ne-a aruncat capătul unei frânghii aici, în această lume, și ținându-ne de ea putem începe să ne înălțăm către lumea spirituală din starea noastră actuală.

De aceea suntem atât de recunoscători lui ARI și îl onorăm atât de mult. Vrem să fim cât mai aproape de el posibil, deoarece el reprezintă dorința Creatorului pentru noi, și datorită lui, ne înălțăm. Baal HaSulam scrie că nu a adăugat nimic la învățătura lui ARI, ci doar a explicat-o. Fiecare cabalist care a venit după ARI și-a dezvoltat învățătura puțin mai departe; ARI a pus însăși temelia metodei de corectare.

V-ați putea întreba ce se întâmplă cu Avraam, care este numit părintele națiunii, nu el a fost cel care deținea metoda de corectare? Dar pe vremea lui Avraam, noi nu trecusem încă prin zdrobirea sufletelor, prin distrugerea Primului și a celui de-al Doilea Templu și nici nu se încheiase perioada exilului.

ARI a trăit chiar la sfârșitul erei ultimului exil; de la el încolo au început „durerile nașterii” erei răscumpărării, când trebuie să începem să ne înălțăm. Prin urmare, ARI a luat toată Cabala trecutului, Cabala Patriarhilor și a timpului exilului și din ea a creat metoda de corectare a sufletelor. De aceea, acest om ne este deosebit de drag.

Să sperăm că vom merita să devenim adevărați studenți ai lui ARI!

Din Lecția zilnică de Cabala din 15.07.2010, Scrierile lui Baal HaSulam, Scrisoarea 39

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→