Îmi plac oamenii leneși; ei fac puțin rău lumii.

Întrebare: Deci, nu contribuie cu adevărat mult, dar în același timp nu provoacă niciun rău?

Răspuns: Da. E bine!

Comentariu: Dar asta e un fel de automulțumire completă, ca o mlaștină stagnantă.

Răspunsul meu: Și ce dacă? Ne vom plimba pe o pajiște verde și vom culege niște iarbă.

Întrebare: Un sandviș în buzunar și e de ajuns?

Răspuns: Da. Nu ai nevoie de nimic altceva.

Întrebare: Respiră aerul și lasă natura să-și urmeze cursul. Dar serios? Vă plac de fapt rebelii și revoluționarii.

Răspuns: În interiorul tău! În interiorul tău, fă ​​ce vrei. Orchestrează tot felul de revoluții și războaie, dar fă-o în interiorul tău. Și în orice altceva, lasă natura să trăiască în pace; nu o tulbura.

Mută-te în liniște la țară, cumpără-ți o căsuță în loc de apartamentul tău la oraș și trăiește o viață liniștită cu o soție și copii. De ce altceva are nevoie omul cu adevărat?

Comentariu: Să ajungă la bătrânețe.

Răspunsul meu: Da, să-şi vadă bătrânețea.

Comentariu: Dar la rădăcina tuturor rugăciunilor se află un sentiment inițial de recunoștință, și inevitabil, este urmat de un fel de cerere. Pare imposibil să ai o rugăciune fără o cerere.

Răspunsul meu: Să-ți atingi scopul. Cel mai înalt, cel mai mare scop este să devii egal cu Creatorul!

Comentariu: Nu există pace în asta. Este o stare de mișcare constantă.

Răspunsul meu: Pace interioară! Pentru că sunt absolut sigur că în acest fel voi atinge scopul, deoarece mă predau Creatorului și în aceasta merg cu El. Și El poate face orice vrea. Rămân în pace absolută.

Întrebare: Dar această mișcare către El, nu este o sursă de anxietate constantă, de tremur?

Răspuns: Nu este anxietate. Nici măcar nu există prea mult tremur în ea. Dacă am încredere în El, dacă am credință că sunt în mâinile Lui, atunci sunt ca un prunc în brațele mamei sale. Mă agăț de El, asta este tot, în deplină siguranță, în pace.

Dar de fiecare dată mă verific, astfel încât să pot rămâne în brațele Lui și să mă apropii și mai mult de El, în ciuda egoismului meu, cu o fervoare mai mare. Nu am nevoie de nimic altceva. Sunt deja învăluit în acest cocon, chiar acum.

Așadar, spre ce să tind? De ce să mă compar cu ceilalți și să calculez cine este mai mare, cine este mai bun, cine este superior?

Întrebare: Dar cum rămâne cu egoismul nostru în continuă creștere? Vorbiți despre asta tot timpul.

Răspuns: Asta pentru a avea întotdeauna oportunitatea de a fi în apropiere dinamică de Creator.

[354560]
Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 20.03.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Prin ce mijloace are loc acumularea potențialului sufletului?

Răspuns: Se întâmplă prin coborâri, momente în care un nou strat egoist este dezvăluit în interiorul omului.

Să presupunem că m-am ridicat cu un metru, doar pentru a fi aruncat cu doi metri în adâncurile egoismului. Apoi urc cu doi metri în calitatea altruismului, dar cad cu trei metri mai adânc în ego și așa mai departe.

Prin aceste coborâri, dobândesc un egoism mai mare, și în acest fel mă pot ridica mai sus, dar niciodată mai sus decât nivelul egoului meu. Dacă aș fi la „minus doi”, m-aș ridica la „plus doi”; „minus trei” la „plus trei”, dar nu mai mult.

De aceea, coborârile sunt atât de importante. Trebuie respectate și chiar prețuite, chiar dacă starea este foarte neplăcută; ele implică o deconectare de la realitate, o lipsă a oricărei forțe etc. Dar pe de altă parte, este foarte benefic; coborârile ne educă.

[235092]
Din Lecția de Cabala în limba rusă, 10.06.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există situații în care dumneavoastră ca profesor, vă aflați în disonanță cu grupul și le spuneți elevilor: „Nu mă înțelegeți”, iar ei răspund că dumneavoastră sunteți cei care nu îi înțelegeți? Ce se realizează prin acest lucru?

Răspuns: Conduce la clarificarea relațiilor. Cum ar putea fi altfel? Așa trebuie să fie. Nimic bun nu vine din ceea ce este deja „bun”; poate ieși doar din ceea ce este dificil sau imperfect.

Comentariu: Deci, așa cum spuneți dumneavoastră, trebuie să puneți presiune asupra lor, la fel cum punem presiune pe un copil pentru a-l ajuta să se dezvolte.

Răspunsul meu: Depinde de ce înțelegeți prin „presiune”. Trebuie să aplicați presiune în mod creativ; abia atunci va ieși ceva. Trebuie să introduceți constant diferite exerciții și mici provocări, nimic prea copleșitor, oferind în același timp ajutor, oferind explicații, dând ghionțuri blânde și alternând continuu între liniile stânga și dreapta.

Cum altfel ar putea fi? Cum ne jucăm cu copiii? Doar așa. Ei înșiși insistă asupra acestui lucru.

Comentariu: Dar îi puneţii constant pe membrii grupului într-o stare de stres, spunându-le că întreaga lume suferă din cauza lor. Și ei strigă: „Deci, ce ar trebui să facem? Spuneți-ne!”

Răspunsul meu: Exact așa, ei vor încerca să caute ceva. Nu le pot spune pur și simplu ce trebuie făcut, pentru că procesul este unul de căutare. Dacă doar le-aș spune, nu ar funcționa; nu ar fi acceptat, definit, simțit sau cu adevărat internalizat.

Întrebare: Dar cu siguranță știţi ce trebuie făcut, nu-i așa? Aveţi un fel de „vaccin” pentru asta? Pur și simplu nu vorbiţi despre asta?

Răspuns: Nu am nimic de genul acesta. Crezi că ascund ceva? Presupui că întelepciunea Cabala poate fi pur și simplu revelată omului și asta este tot? Prin ce senzații ar putea fi ea revelată, dacă omul nu le posedă încă? Prin ce?

Să presupunem că ar trebui să începi să simți unde radio. Dar nu poți. Ce pot face? Dacă aș reduce undele radio la nivelul sunetului sau al luminii, niveluri pe care le puteți percepe, atunci le-ați vedea și le-ați simți.

Dar pentru a percepe undele radio în sine, trebuie să vă ridicați la acel nivel, trebuie să dezvoltați un fel de senzor în interiorul vostru, un receptor care să le perceapă.

[354302]
Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Oameni inutili și fără valoare în grup”, 26.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate fi folosită Cabala pentru a face rău altora?

Răspuns: Deloc! Aceasta este o prostie absolută, deoarece numai cei care se află la nivel spiritual și moral pot ajunge la marile forțe ale lumii. Un astfel de om este capabil să le folosească, dar nu poate transmite această abilitate altora.

Chiar dacă ar vrea, sau ar fi forțat să folosească Înţelepciunea Cabala pentru câștigul personal al altcuiva, nu ar putea. Avem de-a face cu un sistem care funcționează la nivelul lumii infinitului, și prin urmare, nimeni nu este capabil să întrebuinţeze Cabala pentru a face rău; pur și simplu nu va funcționa. Omul poate exploata numele acesteia doar pentru speculații.

Întrebare: Dar poate el să prezică viitorul?

Răspuns: Nimic nu poate fi prezis, deoarece viitorul depinde de om.

El poate doar să dezvăluie personal orizonturi mereu noi de realizare, și în conformitate cu aceasta, să se simtă existent în lumea superioară. Aceasta este o atingere individuală.

[218675]
Din Lecția de Cabala în limba rusă, 24.09.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În articolul „Agenda Adunării”, Rabaş subliniază faptul că fiecare în funcție de abilitățile sale, vorbește la adunare despre importanța grupului și despre ceea ce îi oferă acesta, pentru a-i impresiona pe ceilalți.

Răspuns: Fiecare trebuie să-i inspire pe toți ceilalți spunând cât de mândru este să facă parte din acest grup, cât de mult îl prețuiește și cât de mare și important este grupul în ochii săi. În măsura în care Creatorul este important pentru om, mijloacele de a ajunge la Creator, adică la grup, sunt de asemenea, importante pentru el.

Toate acestea trebuie să le exprime cu propriile cuvinte, și prin urmare să aprindă inimile prietenilor. Iar ceilalți trebuie să facă ei înșiși un efort să asculte ceea ce spune și să se conecteze cu simţirile sale.

Este o muncă reciprocă. Pe de o parte, un prieten trebuie să-i impresioneze pe ceilalți, iar pe de altă parte, aceștia trebuie să fie inspirați de el.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă spune același lucru timp de zece ani?

Răspuns: Nu contează. De fiecare dată, sentimentele sunt diferite.

[258592]
Din KabTV, emisiunea „Esența înțelepciunii Cabala”, 11.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Când Moise s-a dus la cer, l-a găsit pe Creator stând și legând coroane de litere. I-a spus: „Stăpâne al lumii, cine Te ține pe loc?”

El i-a spus: „În câteva generații, va exista un om al cărui nume este Akiva Ben Yosef.”

El I-a spus: „Stăpâne al lumii, ai un astfel de om, totuși dai Tora prin mine?” El a răspuns: „Taci! Acesta a fost gândul Meu” (Rabaş, „Care este diferența dintre lege și judecată în muncă?”).

Întrebare: Se pare că Creatorul i-a dat lui Moise ceva ce acesta nu și-a dorit. Este posibil să ai împlinire fără un Hisaron (lipsă)? Înseamnă că Kliul primește ceva ce nu își dorește?

Răspuns: Discuția este despre Malchut, despre lege și nu despre dorință. Dimpotrivă, Malchut se opune propriei dorințe; este nevoie de muncă în ascundere în respectarea legilor ca „un bou la o jug și un măgar la povară”; abia după aceea devine ca „judecata”.

Moise este calitatea credinței. Adică, munca începe cu credința, cu Malchut, și abia după aceea se transformă în primirea Torei.

Când poporul Israel s-a unit și a ieșit din Egipt, a devenit un Parţuf și apoi a fost răsplătit cu primirea Torei în primele nouă Sfirot.

Întrebare: Înainte de a primi Tora, rezistă Malchut dorinței de a primi pentru sine?

Răspuns: Da, desigur. La început, munca este îndreptată împotriva primirii; inițial, este doar Malchut, respectarea legilor.

Până când nu dobândim ecrane, trebuie să lucrăm în calitatea credinței. Adică, nu trebuie să vedem lumina.

Mai mult, în timp ce ne aflăm în întuneric, trebuie să încercăm constant să ne mobilizăm puterea. Pentru că atunci când imaginea Creatorului apare în fața noastră, ea devine o problemă: există o hrană atât de puternică a Klipot! Lucrul într-o astfel de stare este foarte dificil.

Există o condiție obligatorie: Creatorul este revelat numai după ce ai puterea să-I reziști; altfel, revelația pe care o primești îți va face rău.

Te-ai „vinde” Lui și ai deveni ca un nebun, fixat pe El, nu ți-ai mai dori nimic altceva. Nu ar exista nicio altă forță în tine care să creeze un fel de „barieră de fier”, astfel încât să nu devii un sclav absolut, vândut în robie plăcerii, ci să rămâi independent.

Nu ai avea libertate de acțiune, iar Creatorul te-ar obliga prin întreaga forță a revelației Sale.

Acest lucru este interzis, deoarece dorința Lui este să facă din tine o ființă liberă.

Din Lecţia zilnică de Cabala 17/04/26, Rabaş – Art.26, 1988-Care este diferența dintre lege și judecată în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce ni s-a dat acest punct de nerăbdare, acest rău?

Răspuns: Pentru a realiza atât de multe în viață, pentru a ridica această dorință din ce în ce mai mult, din ce în ce mai sus, până la nivelul Creatorului.

Întrebare: Care dorință?

Răspuns: Dorința pentru orice.

Întrebare: Vă referiţi la ridicarea acestor dorinţe egoiste către Creator?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și care este cea mai înaltă dorință? În ce vom crește din acest punct de nerăbdare față de ceilalți?

Răspuns: Să-L dorim pe Creator cu cea mai mare pasiune.

Întrebare: Își dorește El asta?

Răspuns: Da, exact asta își dorește El.

Întrebare: Deci El vrea să avem o pasiune pentru El?

Răspuns: Da. „Şuvu, bnei Israel, ad HaŞem Elokha” – „Întoarceți-vă, copii ai lui Israel, la Domnul Dumnezeul vostru.”

[355161]
Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 27.03.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris că omul nu poate ridica un deget dacă nu duce la plăcere. Cum putem face ceva fără nicio plăcere?

Răspuns: Știm că în niciun fel, indiferent de situație, cineva nu poate face cea mai mică mișcare dacă nu beneficiază de ea. Nici corpul nostru spiritual, adică dorința de a primi, nici corpul nostru animal nu se pot mișca fără hrană, fără combustibil.

Creatorul nu are nevoie de combustibil, deoarece „materia” Lui dacă o putem numi așa, este dorința de a dărui.

Materia noastră este dorința de a primi, care este fundamentul nostru. Această dorință poate fi fie cu intenţia de a primi, fie cu intenția de a dărui. Ambele intenții sunt completări, ca un capac pus deasupra dorinței de a primi, care determină cum funcționează, ce o conduce și ce o motivează.

Pentru a face orice mișcare cu dorința de a primi, trebuie să îi dai puterea de a face această acțiune, adică energie, combustibil, care este motivația, astfel încât următoarea stare să fie mai bună decât cea actuală.

Poți planifica importanța următoarei stări în comparație cu prezentul, iar egoul va fi de acord cu asta. Trebuie doar să-l acordezi la acest program.

Vedem oameni care aleargă de dimineața până seara după ceva ce consideră important. Poate depinde de educație, publicitate, frică sau alți factori; nu contează ce, ideea principală este că omul poate fi programat și antrenat, și poate dobândi un program interior conform căruia va lucra, pentru că acesta i se va părea cel mai important.

Dar dacă nu consideră dorința de a primi importantă, el nu va face nimic, ca o mașină fără combustibil. Astfel, înainte de a începe să lucrăm cu ea fie de dragul de a primi, fie de dragul de a dărui, trebuie să definim sistemul ei de valori: ce este mai mult sau mai puțin important.

Chiar acum de exemplu, este mai important pentru mine să dorm decât să citesc o carte. Chiar dacă eram interesat de carte acum doar o jumătate de oră, am decis că mă simt obosit acum și este mai important pentru mine să mă odihnesc. Dar dintr-o dată, în mijlocul unui vis, în timp ce mă bucur de el, îmi amintesc de ceva mai important și sar din pat.

Omul alege constant ceea ce este preferabil. Doar ceea ce este mai important în acel moment își trage puterea din ego.

Când dorm și mi se spune să mă trezesc pentru lecție, chiar dacă m-am trezit ieri, alaltăieri și în ultimii cinci ani, pur și simplu nu am energia sau combustibilul necesar pentru a mă trezi. Dar dacă efectuez tot felul de „operațiuni” asupra mea și mă conving, atunci dintr-o dată văd că acolo unde nu aveam puterea să mă trezesc, ea apare, și mă trezesc brusc cu ușurință. Adică, am făcut o „spălare a creierului” și mi-am pregătit egoul pentru asta.

[355796]
Din Lecţia zilnică de Cabala 19/04/26, Rabaș – Art.1, 1986-Moise a plecat

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Din acest motiv, atunci când omul intră într-o coborâre, nu ar trebui să se sperie și să fugă de luptă. Dimpotrivă, acesta este momentul ca omul să facă o rugăciune din inimă (Rabaş, „Ce sunt în muncă cele patru calități ale celor care merg la seminar?”).

Întrebare: Ce fel de sfat este acesta? Dacă aș putea oferi o rugăciune  adevărată din adâncul inimii, nu aș numi-o coborâre.

Răspuns: Nu știu cum definiți ascensiunile și coborârile. O coborâre este caracterizată prin distanțarea ta de Creator; o ascensiune este apropierea ta de El.

Deci, ce este o coborâre? Este atunci când îți vezi adevărata stare: Kelim ale tale au devenit mai grosolane, dorințele tale s-au înrăutățit, iar starea ta de spirit corespunde cu aceasta. Dacă tu cântărești toate acestea, te vezi ca atare. Și acesta este momentul pentru rugăciune.

Și când mai poți cere? Te poți întoarce cu adevărat către Creator într-o stare de ascensiune?

Comentariu: Când sunt într-o coborâre, nu-I pot cere nimic.

Răspunsul meu: De ce? Te simți într-o coborâre, dar pe El, Îl simți exaltat și puternic.

Întrebare: Dar se spune că atunci când cad, totul în jurul meu cade odată cu mine?

Răspuns: Și aceasta este un fel de coborâre. Și când poți înălța o rugăciune adevărată?

Comentariu: Când abia încep să cobor, poate că se mai poate face ceva, dar nu când am ajuns deja la fund.

Răspunsul meu: Dacă ești în punctul cel mai de jos, atunci nu se mai poate face nimic. În cea mai de jos coborâre, omul nu are deloc putere. Trebuie să treacă prin acest punct ca prin inerție.

În timpul unei coborâri, când nu te poți ruga, trebuie să încerci să faci ceva, să cauți niște mijloace de a ieși din ea. De exemplu când lucrez la o carte, există perioade în care nu pot scrie. Apoi editez texte existente. Dacă nu pot lucra cu textul, răspund la întrebări, fac o muncă mai simplă. Dacă nu pot face nici măcar asta, mă duc și mă angajez în ceva îndepărtat, fără legătură cu scrierea cărții.

Pentru a găsi o modalitate, trebuie să folosești tot ce este posibil. Orice mijloc prin care dorești să avansezi se numește rugăciune.

Din Lecția zilnică de Cabala din 11.04.2026, Rabaș – Art.10, 1988-Ce sunt în muncă cele patru calități ale celor care merg la seminar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă în prezent simt o atracție într-o anumită direcție, provocarea mea este să mă asigur că procedând astfel, nu pierd conștientizarea faptului că înclinaţia rea (o forță specială, un mesager) lucrează asupra mea; este o forță care de fapt, vrea să mă îndrume către Creator. Sunt oare în suficientă conexiune cu Creatorul, sau să spunem cu grupul, astfel încât prietenii mei să mă poată ajuta să nu mă abat de la direcția corectă? Restul este o clarificare internă a omului.

Principalul lucru este, dacă este posibil, să nu vă permiteți să vă deconectați de la conexiunea cu Creatorul, în fiecare stare specifică. În acest fel, noi, împreună cu înclinația rea, deja lucrăm în direcția corectă. Ea te trage în toate direcțiile posibile, și pe acest fundal, rămâi conectat cu Creatorul.

Întrebare: Prin „conectare” se subînțelege calculul?

Răspuns: Există o conexiune chiar și atunci când nu suntem capabili să facem un calcul. Este suficient să rămânem în conexiune. Este suficient pentru moment.

Și grupul ar trebui să vă ofere o conștientizare suficientă a importanței de a rămâne în permanență conectați cu Creatorul, astfel încât acest sentiment al importanței, împreună cu teama de a deveni deconectați, să vă ofere cu adevărat puterea de a rămâne conectați, în gând și adeziune, în ciuda tuturor perturbărilor, pe măsură ce vă țineți cu tărie de principiul „nu există nimeni în afară de El”. Acestea nu sunt chestiuni simple; durează ani pentru ca omul să treacă prin ele.

Din Lecţia zilnică de Cabala 09/04/26, Rabaș – Art.4, 1987-Este interzis să asculți un lucru bun de la o persoană rea

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→