Întrebare: De ce Cabala mi se adresează prin minte, deși nu înțeleg nimic? De ce cere schimbare și muncă la nivelul trăirilor, cu toate că eu nu simt Lumea Superioară?

Răspuns: Fiindcă trăirile noastre conduc la o nouă minte. Rațiunea este rezultatul noilor dorințe și a noilor trăiri.

Dintr-un anumit motiv, credem că trăirea și mintea sunt opuse una alteia. Nu este așa! Sentimentele mele, adică dorințele și ceea ce simt în ele, îmi determină practic mintea. Ființa determină conștiența.

Prin schimbarea dorințelor și a împlinirii lor, mintea mea se schimbă. Și dacă nu, atunci pot merge prin credința deasupra rațiunii împotriva minții. Rațiunea nu îmi este sfântă dar, uneori, ea este mai importantă decât simțirile, fiindcă îmi dă un anumit grad, iar eu o suprim și mă ridic peste ea.

Rațiunea spune: „Extinde-ți cunoștințele, dorințele și lucrează cu ele”. Iar eu răspund: „Nu, nu vreau să lucrez cu ele, fiindcă ele nu îmi dau răspunsul. Trebuie să merg pe alt drum”.

Ce înseamnă contra rațiunii? Eu nu îmi distrug mintea; spun doar că ceea ce văd nu mă limitează. Trebuie să urc o treaptă mai sus decât asta.

Ce înseamnă un pas deasupra rațiunii? Nu știu! Pot eu să mă gândesc la ceva mai sus decât mine? Apelez deci la trăirile mele și spun: „Trăirile mele egoiste sunt greșite. Voi merge cu calitățile de dăruire și nu cele de primire, fiindcă acesta este singurul mod de a obține un rezultat. Atunci, mintea mea se va schimba”.

Suntem influențați de Sus prin minte și eu fac apel la sentimente și merg deasupra lor, spre calitatea de dăruire. Atunci obțin un nou nivel: sentimente noi și o minte nouă.

Din Lecția în limba rusă din 26/08/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, Scrierile lui Rabash, articolul „Agenda adunării 2”: În conformitate, atunci când cineva vine la adunarea prietenilor ar trebui să vadă tot timpul dacă prietenii au sau nu scopul la care el râvneşte, că fiecare dintre ei are ceva prindere de scop. Iar el crede că prin faptul că toată lumea se leagă împreună pentru un scop, fiecare va avea propria lui parte, cât şi părţile întregii societăţi. Rezultă că fiecare membru al societăţii va avea aceeaşi putere ca toată societatea, împreună.

În spiritualitate se vede clar că, dacă noi suntem incluşi între noi, toată lumea ia suma tuturor forţelor de la ceilalţi. Nimeni nu capătă asta pe seama celorlalţi, deoarece puterea totală pe care ei o acumulează şi pe care o combină în ei înşişi este căpătată de fiecare dintre ei.

Aceasta este o lege uimitoare a echilibrului spiritual, când toată lumea poate să cedeze la toate forţele, la toate calităţile şi corecţiile făcute de grup.

Întrebare: Rabash scrie: „Iar el crede că prin faptul că toată lumea se lega împreună pentru un scop, fiecare va avea propria lui parte”. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Toţi vor avea propria lor parte a scopului, deoarece uniunea se distinge prin faptul că, Creatorul există în interiorul ei. Prin urmare, nu poate ca ceea ce primeşti să fie pe seama altcuiva.

Întrebare: În articol este scris că o persoană ar trebui să stea de gardă atunci când vine la adunarea prietenilor. Ce înseamnă să fi de gardă? În relaţie cu cine?

Răspuns: Trebuie să înţelegi cu claritate de ce vii, ce ar trebui să dăruieşti de la tine însuţi şi ce primeşti de la ceilalţi. Adunarea prietenilor este o muncă foarte serioasă.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 6/27/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Dacă eu nu mă integrez cu grupul împotriva dorinţei mele şi dacă nu cer prietenilor să mă accepte şi să mă ţină în braţe pentru a mă elibera din închisoarea mea egoistă, atunci eu nu am să reuşesc niciodată. Chiar dacă am reuşit în a mă integra cu prietenii mei pentru o vreme, va veni cu siguranţă timpul când îmi pierd toată dorinţa şi vreau să fiu lăsat în pace. Am să îi urăsc şi nu am să vreau nici măcar să mă uit la ei.

Apoi, iarăşi, vine un timp când reuşesc să trec peste mine şi, apoi, la chemarea punctului din inimă, vin la grup din nou şi vreau să mă conectez cu el. Primim asemenea oportunităţi de Sus şi putem doar să reducem timpul dintre încercări.

Din nou eu mă alătur grupului şi din nou cad din el, trecând de la o stare polară la alta. Uneori, nu vreau să mă gândesc de loc la grup sau chiar şi la înţelepciunea Cabala. Apoi, dintr-o dată, realizez că spiritualitatea este numai în grup şi că am nevoie de el. Asemenea stări polare indica progresul.

La început pare că este o singură dorinţă în noi, numită Iosif, care ne trage spre conexiune şi mai sunt şi fraţii lui, care protestează împotriva lui. Mai târziu, vom înţelege că, de fapt, nu este nicio separare între Iosif şi fraţii lui; acestea sunt exact aceleaşi dorinţe care sunt ridicate de Lumina care ne reformează şi apoi cad. ¹

Toate corecţiile, toate cele 613 porunci pot fi respectate numai prin conexiunea globală, atât în general, conexiunea poporului Israel şi peste tot în lume, cât şi în grupul de zece, celula minimă a corecţiei.

Regula „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” spune că până şi corecţia mea iniţială, individuală, nu poate fi făcută în afara cadrului grupului de zece. Numai prin integrarea reciprocă, cineva poate să construiască un sistem în care conexiunea să se manifeste, ori absenţa ei să fie revelată pentru a o corecta.

Toate corecţiile se întâmplă, nu în fiecare element separat, ci în conexiunea lor. ²

Fiecare prieten depune efort pentru a se integra cu ceilalţi şi, prin primirea puterii de la ceilalţi nouă, el se conectează cu ei. Şi aşa cineva îşi împlineşte porunca personală „Iubeşte-ţi prietenul că pe tine însuţi”. Când toţi cei zece prieteni ajung la o asemenea stare, corecţiile lor individuale se conectează într-un singur colectiv „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”, în interiorul căruia Creatorul este revelat. Iubirea prietenilor îi duce la iubirea de Creator. ³

Niciunul dintre noi nu poate să ţină toate cele 613 porunci, corecţii. Asta este posibil numai prin integrarea fiecăruia cu toţi ceilalţi. Fiecare conţine în interior 613 dorinţe, însă unul nu le poate corecta fără conexiunea cu ceilalţi. Numai în această conexiune putem să îndeplinim toate cele 613 porunci.

Fiecare necesită o nouă conexiune, ca şi cum ar fi pe un tablou de distribuţie telefonic, unde operatorii cândva obişnuiau să conecteze manual liniile. O persoană este tot timpul la un asemenea tablou de distribuţie, unde trebuie să activeze diferite proprietăţi în prieteni şi să-i pună la lucru. Ei încorporează proprietăţile lui în munca lor şi, astfel, în cele din urmă, zece Sefirot sunt formate – un mini model al întregului univers. ⁴

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 1/16/19, Scrierile lui Rabash, vol. 1, articolul 5 „Ce ne oferă regulă „Iubeşte-ţi prietenul că pe tine însuţi”

1 Minutul 39:35 `                       `
2 Minutul 47:00
3 Minutul 50:00
4 Minutul 59:55

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă nu există pedeapsă în lume, atunci ce este durerea şi suferinţa?

Răspuns: Nu există pedeapsă în lume şi nu este nicio recompensă, cu excepţia revelării unicităţii Creatorului de către tine şi în interiorul tău.

Întrebare: Dar dacă nu vreau să sufăr?

Răspuns: De asta nu vei scăpa. Dacă nu vrei să suferi, atunci tu trebuie să revelezi Creatorul mai rapid decât te împinge El spre asta.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 9/2/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mijloacele de comunicare virtuale sunt foarte dezvoltate azi. Au fost revelate în aceste timpuri, fiindcă egoul a erupt atât de intens, încât nu ne mai putem descurca fără ele?

Răspuns: Sigur. Avem în mod curent tot felul de aparate care ne permit să fim în comunicare constantă, unul cu altul. Putem coresponda, trimite fotografii, vorbi – orice vrem! Distanțele sunt șterse.

Putem vedea pe telefon sau pe ecranul computerului pe prietenii noștri, grupul nostru de zece și, în același timp, să vorbim cu ei, ca și cum am fi într-o conexiune fizică constantă. În realitate, această conexiune este fizică, fiindcă o simțim ca o conexiune normală.

De aceea, azi se dă multă atenție calității comunicației. Distanțele nu mai contează și totul depinde de noi.

Desigur, cel mai important lucru este comunicația interioară, dar ea este insuficientă. Ea trebuie să fie susținută de conexiunea fizică, fiindcă fără ea nu vom fi capabili să facem continuu eforturi interioare.

Trebuie să ascultăm, să vedem și să ne înțelegem prietenii, sa-i admirăm și să-i invidiem, să simțim totul. Altfel, cum să muncim?

Din KabTv „Ultima generație” 27/06/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se va întâmpla cu sufletul comun dacă toată umanitatea ajunge la o catastrofă globală şi dispare în totalitate?

Răspuns: Nu-ţi fă griji, umanitatea nu va ajunge la dispariţia totală, deşi o parte din umanitate ar putea. Prin urmare noi trebuie să ne gândim să ajutăm oamenii să înceapă procesul corecţiei înainte să se întâmple o problemă.

În principiu, starea corecţiei complete există deja într-o formă spirituală. Singurul lucru pe care noi îl putem face este să o implementăm rapid şi să fim în ea.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 9/16/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum lucrăm cu măreţia Creatorului pe care am primit-o la începutul adunării prietenilor, aşa încât să ne ţină până la următoarea întâlnire?

Răspuns: Mă îndoiesc că această întâlnire să fie suficientă o dată pe săptămână.

Rabash a scris articole despre ordinea adunărilor pentru aceia care se adună la lecţie în fiecare zi şi discută materialul înainte şi după lecţie. Aici şi acolo, ei au tot felul de momente de „cinci minute de recapitulări”: la lecţiile de dimineaţă, la lecţiile de seară şi uneori în mijlocul zilei. Astăzi toată lumea are telefoane mobile, aşa că toţi se pot suna între ei.

Întâlnirile reale ale grupurilor de zece ar trebui să fie aproape zilnic. Dacă oamenii folosesc acest timp în mod corect, atunci ei se aleg cu mii de ore pe parcursul unui an. Cu această cantitate de muncă în colectiv puteţi să reuşiţi foarte rapid. Principalul lucru este să umplem acest timp în mod adecvat, să-l folosim şi să-l realizăm în mod adecvat.

Din programul TV „Ultima generaţie” 6/27/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Când cineva studiază Cabala, dorințele lui cresc constant. Dar asta este numai cu scopul de a-i da linia din stânga, crescând în el o dorință coruptă de plăcere, astfel ca el să aibă ceva de depășit și ceva cu care să se întoarcă la Creator. Avem nevoie de o grosime (Aviut) a dorinței peste care să putem construi ecranul și Lumina Reflectată.

Cu Lumina Reflectată spunem Creatorului: „Chiar dacă Tu ne-ai dat dorința de plăcere, noi construim peste ea, prin restricție, dorința de dăruire, ecranul și Lumina Reflectată”. Totul este făcut cu ajutorul Luminii, care întoarce la Sursa numită Tora. Creatorul se îmbracă în aceste corectări, sub forma Luminii Directe și se contopește cu creatura. (Minutul 21:10)

Trebuie să aducem sufletul nostru spart la Creator dar, întâi, trebuie să-l descoperim. Creatorul a pregătit totul, dar noi trebuie să facem această descoperire numită dezvăluirea răului. Vrem să ne unim pentru a-L revela pe Creator între noi și nu putem din cauza ”spargerii” (respingerii) noastre, motiv pentru care este necesar să aducem acest vas ”spart” al Sufletului la El și să-L lăsăm să „lipească” El ”bucățile” la loc! Și când Creatorul corectează vasul (îl ”lipește”) spunem că se ”îmbracă” în el.

Trebuie să venim cu acest vas și să cerem corectarea lui asemenea unui copil mic, înlăcrimat, care aduce mamei farfuria lui spartă. Nu este nimic altceva de revelat în această lume, fiindcă a existat un Suflet întreg, complet și Creatorul l-a ”spart”. Acum noi trebuie să detectăm aceste ”cioburi” (din Suflet) și să cerem Lui să-l corecteze și apoi să-l umple. Sunt două feluri de acțiuni pe care trebuie să le invocăm, respectiv corectarea și apoi umplerea. (Minutul 23:30)

Inima este o dorință care, la început, este coruptă, ”neagră”. Este scris că „Pentru că înclinația rea din inima omului este rea din tinerețea lui”. De aceea, este necesar să o corectăm pentru a dărui, pentru a ne putea iubi aproapele. În locul iubirii de sine, inima îi va iubi pe ceilalți. În funcție de măsura în care omul se conduce în afara lui însuși, către prietenii lui și se conectează cu ei prin construirea unui vas comun (Kli) cu ei, Creatorul se poate îmbrăca în ei. Aceasta se numește inimă corectată.

Inima unui om nu poate fi corectată dar, dacă un grup de zece (o Asiria) este unit prin inimile lor,ei devin ca un singur om, cu o singură inimă și, în acest fel, ei își construiesc un Kli spiritual. Într-un singur om nu poate fi un Kli spiritual, fiindcă este nevoie de minim doi și, cel mai bine, zece.

Ni se pare că este mult mai dificil să conectăm zece oameni decât doi. Dar nu este cazul. Până la urmă, Lumina Superioară vine asupra grupului de zece într-un format special. Și dacă sunt mai puțin de zece, atunci este spus „De ce să vin acolo dacă nu este niciun om”, fiindcă grupul de zece este cel care este numit Om (Adam).

Dar, chiar și mai puțin de zece, pot atrage totuși asupra lor Lumina, dar nu unul singur, fiindcă un singur om nu are nicio conexiune cu Lumina. (Minutul 30:30)

Nu simțim că dorințele noastre egoiste stau între noi. Simțim doar că nu ne atingem unul cu celălalt, pășim ca și cum nu am fi conectați în niciun fel. Acest lucru este încă departe de construirea unui Kli comun. Un Kli comun este construit bazându-se pe faptul că simțim coliziunea și, deasupra ei, conexiunea. Până la urmă, Creatorul a creat Vasul Sufletului și l-a spart. Noi trebuie să revelăm această spargere, prăpastia dintre noi și calea prin care putem să micșorăm această prăpastie, incluzându-ne unul în celălalt. În ciuda refuzului nostru de a ne uni, ne constrângem să ne apropiem din ce în ce mai mult și, atunci, există cuplare cu ajutorul Luminii Reformatoare. (Minutul 41:20)

Revelarea Creatorului creaturilor în această lume apare atunci când un grup fizic cabalist, prin unirea inimilor, prin puterea reciprocă de dăruire, prin puterea credinței, prin puterea lui Bina, adică puterea Luminii Reflectate în care se îmbracă Forța Superioară, Creatorul, este revelată iluminarea de Hohma, îmbrăcată în Lumina de Hasadim. (Minutul 46:50)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 8/01/19 „Calea corectă de studiu a Înțelepciunii Cabala”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Lumina Interioară și Lumina Înconjurătoare ne influențeză în feluri opuse. Lumina Interioară ne dă simțirea zilei prezente, iar Lumina Înconjurătoare ne dă simțirea viitorului. În acest fel, existăm între aceste două influențe opuse.

Iar noi trebuie să fim capabili să le folosim. Până la urmă, dacă azi mă simt rău, poate că îmi va fi mai bine în viitor și, vice -versa, dacă azi mă simt bine, atunci în viitor asta poate conduce la unele consecințe neplăcute. Cum te poți conecta de la „bine, la rău” și „de la rău, la bine”, „de la azi, la mâine” și „de la mâine, la azi”? Putem avea succes dacă știm cum să muncim cu AHP de Alia (Ozen, Hotem, Pe – Ureche, Nas, Gură de urcare).

Ridicând AHP și schimbându-l în acțiune, egalizăm pe azi cu mâine. Și, atunci nu va mai fi niciun rău, nici azi și nici mâine. Rezultă că dorințele, în funcție de care separăm pe azi de mâine, sunt corectate prin Lumina care le umple. Deci, ne aflăm într-o lume plină de Lumină, zi și noapte, în strălucirea Luminii, după cum este scris că „Întunericul va străluci ca Lumina”.

Această oportunitate ne este dată prin Țimțum Bet (a doua Restricție). Mulțumită ei ne găsim într-un sistem de Lumini opuse: Internă și Înconjurătoare. Și, datorită AHP în urcare, putem schimba întunericul în Lumină permanentă. (Minutul 13:20)

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 8/01/19 – Talmud Eser Sfirot, vol 6, part 16 „Tabela cu răspunsuri la înțelesul cuvintelor”, paragraf 260

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: A face ceva împotriva Creatorului, asta înseamnă împotriva dorinţei Lui de a face pe plac fiinţelor create?

Răspuns: Ai putea spune asta sau ai putea să spui că tu eşti în dezacord cu unicitatea Lui. El există şi tu exişti. Acesta este locul unde se petrece o ruptură între ateii care susţin că nu există nimeni cu excepţia omului şi între oamenii care spun că nu este nimeni cu excepţia puterii superioare, iar între ei este tot restul. Omul însuşi nu înţelege cu adevărat unde se află. Toate religiile şi credinţele sunt concentrate între aceste două puncte.

Cabala spune că noi existăm într-un mod inconştient.

Iar în măsura în care omenirea s-a dezvoltat, s-a considerat că numai noi existăm şi că, Creatorul este o imagine pur psihologică. Însă noi, acum, ajungem gradual la nevoia de a revela Creatorul, să-L înţelegem şi să ajungem la El.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 9/2/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→