Întrebare: Cum poate o persoană să-și dezvolte răbdarea necesară?

Răspuns: Este doar prin importanța scopului. Pentru ce m-am născut? De ce exist? Pentru ce trăiesc și de ce mor? Sensul vieții este acela de a mă simți confortabil în orice moment?

Acest lucru este foarte important pentru corpul fizic, bineînțeles. Toți putem fi de acord cu asta, pentru că aceasta este natura noastră. Ne temem de durere și de greutăți, fiecare dintre noi într-o măsură diferită; dar așa stau lucrurile și nu putem face nimic pentru că aceasta este natura noastră egoistă.

Dar dacă mă aflu într-un grup și acesta vorbește despre măreția drumului nostru și despre importanța scopului vieții, iar dacă îmi cobor cumva capul și nu-l ridic cu mândrie față de ei, dacă sunt impresionat de importanţa scopului pe care ei îl simt şi mă supun impactului lor, atunci simt că am puterea de a avansa.

În plus, este important să ard podurile din spatele meu. Când mi-am găsit profesorul, am ars tot ce aveam înainte. Aveam o afacere de succes și tot ceea ce are nevoie un om în viață, dar m-am despărțit imediat de asta, astfel încât nu mai era cale de întoarcere, în așa fel încât să nu mai pot reface nimic. M-am mutat să locuiesc lângă profesorul meu Rabash și prin asta am tăiat orice contact cu trecutul meu.

Am început o nouă viață, o viață mai modestă, mai limitată în toate sensurile, dar alături de profesorul meu. Așa că era deja foarte dificil să-mi schimb viața.

Atunci când suntem sub influența mediului și a gândurilor negative, trebuie să ne legăm cât mai mult posibil de calea cea bună, așa cum marinarii se leagă de punte pentru ca valurile furtunoase să nu-i arunce peste bord.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV 2/13/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care dintre semnele crizei globale nu sunt detectate în prezent, dar ar trebui să li se acorde o atenție deosebită?

Răspuns: Punctul cel mai central, rădăcina crizei globale, constă în distanțarea oamenilor unii de alții. Ne așezăm în spatele computerelor și ne jucăm ca niște copii și nimic altceva.

Trebuie să înțelegem că doar apropierea unul de celălalt prin forțe bune ne poate scoate din criza generală. Adică, este o criză a oamenilor care se distanțează unii de alții, dorința lor ca toată lumea să fie într-un fel de cocon și să nu se gândească sau să-și facă griji la altceva.

Întrebare: De ce oamenii nu simt cu adevărat că există o criză? Este subestimată? De exemplu, pot evalua criza în supraproducție. Mă duc la magazin și văd rafturi goale. Dar criza relațiilor reciproce este cumva ascunsă omlui. Nu înțelegem ce se află în spate sau cât de grav este.

Răspuns: Oamenii sunt prinși de „jucăriile” pe care le-au inventat. Interesul lor pentru jocuri le distrage atenția de la problemele lor reale. Prin urmare, pe de o parte, omenirea pare să avanseze și, pe de altă parte, se stinge. Totul stă în conștientizarea răutății acestei stări. Între timp, nu facem decât să umplem buzunarele fără fund ale celor care conduc și controlează pe toți.

Nu văd nimic bun în viitor. Trebuie să le explicăm oamenilor la ce vor duce toate acestea. Va însemna să realizăm o călătorie foarte amară, lungă, în timpul căreia am lucrat pentru proprii dușmani care s-au gândit doar la cum să se îmbogățească pe cheltuiala noastră doar pentru a arunca în mare tot ce am acumulat și le-am predat. Așa funcționează egoismul uman aprig.

Este necesar să ne dăm seama de răul egoismului nostru și să înțelegem că acesta este singurul rău. Apoi putem vorbi despre cum să scăpăm de el.

KabTV „Kabbalah Express” 19.10.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Și v-am adus în țara amoriților, care locuiau de cealaltă parte a Iordanului și au purtat război cu voi; și i-am dat în mâinilor voastre și ați moștenit țara lor; și i-am nimicit dinaintea voastră.

Atunci s-a sculat Balac, fiul lui Țipor, regele Moabului, și au luptat împotriva lui Israel și a trimis să cheme pe Balaam, fiul lui Beor, să vă blesteme.

Și n-am vrut să ascult de Balaam și el v-a binecuvântat; așa că v-am scăpat din mâna lui. (Profeți, Cartea lui Iosua, 24:8-10)

Există multe forțe care lucrează aparent împotriva Creatorului, împotriva lui Israel, pentru a crea impresia că poți face orice vrei, că Creatorul nu face totul pentru tine. Aceasta este ceea ce, în general, ar trebui să se întâmple.

Natura se bazează pe un echilibru de forțe. Linia de mijloc există și apare în echilibrul dintre linia stângă și cea dreaptă.

Întrebare: Vrei să spui că Balak și Bilam au aceeași putere ca și Creatorul?

Răspuns: Da. Iar poporul Israel poate echilibra aceste forțe cu ajutorul Creatorului. Și se dovedește că poporul Israel poate exista pe linia de mijloc.

Întrebare: De ce a fost blestemul lui Bilam atât de teribil?

Răspuns: Aceasta este forța care se adaugă din Klipa liniei stângi, adică o povară foarte serioasă pe drum la părăsirea Egiptului.

Un blestem este o povară suplimentară în acceptarea legii dăruirii universale și a iubirii, împiedicând-o să fie realizată.

În general, acesta devine un adevărat blestem pentru cei care se îndreaptă spre Creator. Pentru alții, poate fi o binecuvântare.

KabTV „Secretele cărții eterne” 9/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Puterea dăruirii este o caracteristică a Creatorului. Există un Kli (vas) și există Klipot (dorințe impure). Klipot sunt egoismul. Care este natura Kli-ului?

Răspuns: Natura Kli-ului este egoismul corectat. Nu există un Kli la început, există doar și numai egoism. Ceea ce putem corecta devine un Kli, adică o dorință care seamănă cu Creatorul și este capabilă de dăruire.

Aceste dorințe se dezvăluie în noi prin urcări, coborâri, uneori se îndepărtează de noi și alteori se apropie de noi, și așa mai departe.

Grupul ne-a fost dat astfel încât să ne putem antrena în el și, pe cât de mult putem, să ne transcendem egoismul. În aceeași măsură în care ne putem transcende pe noi înșine, începem să simțim Creatorul în noi.

KabTV „Fundamentele Cabala” 15/09/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă prietenii părăsesc grupul de zece, cum putem construi o atitudine față de ei? Ne putem ruga pentru ei? Sau ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce avem acum?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că, pe măsură ce ne dezvoltăm spiritual, vor exista întotdeauna oameni care ne vor părăsi pentru că vor simți că nu acest loc mai este pentru ei.

De exemplu, am început școala elementară, dar nu toți cei 30 de elevi care au început clasa întâi au ajuns în clasa a zecea; mulți au rămas în urmă, au plecat etc. Și apoi la liceu — câți dintre ei au fost admiși? Și câți au abandonat liceul? Și câți au mers la facultate după liceu?

Adică, cu cât mergem mai sus, cu atât avem mai multe abandonuri. Și fiecare dintre noi are propriul său nivel specific. Așa că nu-i reține cu forța. Este necesar să se creeze condiții pentru ca toată lumea să meargă înainte, pentru sprijin și ajutor.

Acest lucru este posibil deoarece sistemul este integral și poate accepta orice persoană care este anulată față de el. Pot fi doar un bebeluș în brațele altor prieteni, ca un copil mic într-o familie, dar sunt considerat un membru al familiei pentru că mă anulez față de ei. Așa ar trebui sa actionam.

Cu toate acestea, dacă cineva simte că acest lucru nu este pentru el, nu vrea, nu este de acord cu noi, trebuie să fie eliberat calm și să realizăm că pe parcurs vom vedea multe astfel de cazuri, iar acest lucru este inevitabil.

Și până la urmă tot a luat ceva de la noi. Trebuie să ținem cont de nivelul de posibilități ale fiecăruia din acest circuit.

De la „Videoconferința” KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil să vindeci singurătatea?

Răspuns: Da. Singurătatea este de fapt o binecuvântare, dar trebuie doar să ne asigurăm că singurătatea nu ne duce la tot felul de consecințe inutile și nedorite. Pentru că dacă oamenii singuri suferă de singurătate, ei sunt gata să facă orice. Pot deveni extremiști radicali și așa mai departe și, de asemenea, se pot angaja în abuz de droguri și se pot sinucide.

Trebuie să ne uităm la diferitele tipuri de singurătate. Dacă este singurătate intelectuală, este o binecuvântare pentru o persoană și pentru umanitate. Dacă nu este intelectuală, ci științifică, poate fi și o binecuvântare, deși știința de astăzi se desfășoară din ce în ce mai mult în grupuri. Dar dacă este vorba de singurătate psihiatrică, psihologică, ar trebui analizată și trebuie să ajutăm omul să o echilibreze cumva.

Totul depinde dacă omul se simte confortabil să fie singur. Când singurătatea îmi este invadată, îmi este foarte greu. Pot suporta o persoană pentru un timp și apoi nu o mai pot face. Trebuie să plec, să mă retrag, să fiu singur.

Întrebare: Ce înseamnă singurătatea corectă?

Răspuns: Singurătatea corectă este cea care duce la dezvoltarea internă a omului.

Înțeleg o persoană ca o entitate, fiecare își petrece o parte din timp pe cont propriu, în interiorul său, contemplând și reflectând asupra diferitelor probleme. Își petrece o mică parte din timp cu ceilalți. În general, el „minte” atunci când este cu alții și încearcă să facă o anumită impresie și astfel acționează și prezintă o altă persoană, nu pe sine.

Cum poate cineva să nu fie singur? Este posibil să-l faci să nu se simtă singur dacă îl educi corect. Este posibil să educi o persoană la orice vârstă. Înseamnă că trebuie să-i arăți că poate câștiga din forma potrivită de singurătate.

Dacă înțelege că numai printr-o conexiune corectă cu o altă persoană poate dezvălui lumea superioară, să depășească granițele vieții și morții, ale propriei existențe, sună deja ademenitor.

Întrebare: La ce se reduce conexiunea corectă cu altcineva și cum poate fi obținută?

Răspuns: Conexiunea corectă este atunci când o persoană pare să locuiască în alta. La asta se face referire prin „faceți din dorința voastră dorința altuia”. Procedând astfel, când ies din mine însumi și locuiesc în altul, ceea ce înseamnă că încep să lucrez la dorințele altuia și să le împlinesc, în loc să-mi împlinesc propriile dorințe, folosind întregul meu potențial fizic și creativ pentru a împlini pe altul, pare că locuiesc în el. Se pare că încep să simt că viața curge prin el.

Aceasta este o viață total diferită; aceasta este viața spirituală. De ce este spiritual dacă el este un om ca mine? Pentru că devin altul, încercând să-l simt pe el în locul meu, ceea ce înseamnă că ies din mine însumi. Este ca și cum trupul meu moare, iar eu, cu tot intelectul, mi-am străduit să locuiesc în el. Aici o persoană poate ieși din propriul corp.

Întrebare: Poate fi orice altă persoană, ca un donator, pentru a simți că sunt în viață, fericit și împlinit?

Răspuns: Da. Mutându-te pentru a locui într-un altul, te plimbi într-un spațiu total diferit.

Întrebare: Și acesta este remediul pentru singurătate?

Răspuns: Nu este numai remediul pentru singurătate, ci remediul pentru moarte. Este un remediu care te face nemuritor, pentru a atinge totalitatea și a te înălța deasupra ta, deasupra ego-ului tău.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/27/19

Filed under: Educatie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - 2 Comentarii →

Întrebare: Întrebarea mea este legată de viața de zi cu zi. Cum pot evita atenția oamenilor pe care nu-i văd ca parte a mediului meu din cauza potențialei influențe distructive asupra mea? Cum pot face asta fără să-i jignesc și evitând conflictul? De ce îi trimite Creatorul în viața mea?

Răspuns: Ideea este că aceștia nu sunt oameni externi, ei există în tine. Trebuie să-ți eficientizezi sentimentele și proprietățile interioare și apoi vei vedea cum aceștia încetează să te afecteze.

Toate acestea sunt trezite în mod deliberat în tine de aceeași lumină superioară, care umple absolut tot spațiul, astfel încât să poți transforma tot ce este negativ în pozitiv. Acești oameni evocă în tine analize critice suplimentare, trebuie să asculți și să-ți întărești și mai mult opinia.

Atunci vei vedea că acești oameni nu sunt afară. De fapt, ei sunt în tine. Toate acestea sunt o afișare exterioară a îndoielilor și contradicțiilor personale interioare.

Deci, tratează-i liber, doar cu intenția că ești dispus să obții adevărul. Nu te abate spre partea nimănui, ci analizează fiecare stare. Dacă tot nu o poți face, atunci măcar înțelegi că mai ai astfel de întrebări fără răspuns. Mai târziu îți vei da seama. Până atunci, notează-le și uită de ele pentru o vreme.

KabTV „Videoconferință”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se va întâmpla dacă omenirea va pieri înainte ca să-şi îndeplinească destinul cabaliştii?

Răspuns: Nu. Suntem într-un sistem numit natură. Acest sistem este absolut și universal. Ne aflăm într-o rețea de forțe care ne controlează și ne conduc către un obiectiv prestabilit.

Acest scop și toate etapele prin care trebuie să trecem sunt deja realizate, doar noi trebuie să ne introducem în aceste etape și să existăm alternativ în ele și să ne ridicăm la diferite niveluri. Etapele și starea finală (corecția completă) sunt deja pregătite.

Prin urmare, nu poate exista nicio distrugere, dar poate exista o mare suferință care ne va face în mod voluntar, cu alegerea corectă, cu voința noastră liberă, să mergem spre țelul creației și nu îndemnați de micile suferințe pe care le trăim acum.

Deci, poți fi calm, nu se va întâmpla nimic omenirii. Aceasta va fi obligată să-și îndeplinească programul.

De la „Videoconferința” KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Conform înțelepciunii Cabalei, inițial, doar Creatorul a existat – dorința de a dărui și de a împlini. Pentru ca El să poată realiza această dorință, El a creat voința de a primi, de a fi împlinit. Aceasta este materia creației.

Ca urmare, întregul univers este format din două calități opuse: dorința de a dărui, de a umple, de a iubi, calitățile Creatorului și dorința de a primi, de a se umple numai pe sine chiar și în detrimentul celorlalți, calitățile creaturii.

Dorința de a primi nu trebuie să dăruiască pentru a se schimba și a deveni similară cu Creatorul. Nu poate emana nimic din ea însăși. Dar poate primi pentru a dărui, așa cum ar mânca un copil pentru a-i face pe plac mamei sale și, deși el primește fizic în acțiune, de fapt dăruiește pe măsură ce acționează pentru a-i face pe plac. Facem același lucru cu privire la Creator.

Primim totul de la El, dar dacă ne restrângem și suntem de acord că vom primi doar pentru a-I aduce mulțumire, atunci devenim dăruitori, egali cu Creatorul. El ne dăruiește pentru că El este însăși calitatea dăruirii, noi primim cu intenția de a-I aduce mulțumire și atunci suntem egali cu El.

Echivalența calităților cu El ne dezvăluie Creatorul și începem să-L simțim, să-L înțelegem, să explorăm și să fim în contact absolut cu El.

Deci, Creatorul are doar dorința de a dărui. Creația are atât o dorință, cât și o intenție: dorința de a primi și intenția „de dragul meu” sau „de dragul altora”, inclusiv „de dragul Creatorului”.

Alterându-și dorințele de la mai mare la mai mici și intențiile „de dragul său” sau „de dragul altora”, omul se poate ridica sau coborî în raport cu Creatorul, se poate apropia sau se poate îndepărta de El. În acest caz, intenția schimbă esența acțiunii în sine. Acesta este scopul corectării noastre.

Nu putem schimba acțiunea, dar schimbând intenția de la „de dragul nostru” la „de dragul altora”, sensul acțiunii noastre se poate schimba și devine dăruire în loc de primire. Dacă primesc de la Creator pentru a-I aduce mulțumire, atunci sunt considerat a fi cel care Îi face plăcere, adică cel care dăruire.

Așa începem să înțelegem munca noastră: combinând corect dorința de a primi cu intenția de a dărui, omul se formează corect, se adaptează în raport cu Creatorul. Acest lucru se numește munca în trei linii.

KabTV „Conversația despre Cartea Zohar”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Și v-am dat țara cu care nu v-ați ostenit şi cetăţile pe care nu le-ați zidit şi trăiţi în ele; din viile şi din grădinile de măslini pe care nu le-aţi sădit, iată, mâncaţi roade.

Temeţi-vă dar de Domnul şi-I slujiţi Lui cu credincioşie şi curăţenie. Lepădaţi dumnezeii cărora au slujit părinţii voştri dincolo de râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului. (Profeți, Cartea lui Iosua, 24:13-14)

Creatorul nu le reproșează copiilor lui Israel, ci le spune: „Ce ați biruit este al vostru. Este considerat a fi al tău. Nu trebuie să plantezi și să construiești nimic, ci doar luptă cu dușmanii tăi interni. Aceasta este munca ta.”

Creatorul le-a dat oamenilor toate acestea cu un singur scop, ca să-i slujească lui Dumnezeu. Ei nu trebuie să facă altceva. Aceasta este sarcina poporului Israel, să fie îndreptată numai către Creator și să corecteze toate dorințele care se ridică împotriva Lui la echivalența formei cu El.

A sluji lui Dumnezeu înseamnă a corecta toate dorințele egoiste pe care le poți descoperi în tine, îndreptându-le către Creator.

Întrebare: Cum pot dezvălui aceste dorințe în mine însumi?

Răspuns: Nu le poți găsi în tine, deoarece legea de bază este „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Numai pe baza acestei legi în relație cu ceilalți poți dezvălui cine ești, ce ești și ce trebuie să corectezi.

KabTV „Secretele cărții eterne” 9/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→