Oamenii despre care vorbim aici vor crește inteligența lor, sau vor accelera progresul. Nu! Ceea ce facem este pur și simplu un sistem de acțiuni colaborative.

Nu este vorba despre ceea ce auziți verbal. Puteți sta aici fără să știți deloc ebraică. Nu contează! Sunt în mod specific luminile și vasele care sunt la lucru.

Cuvintele noastre sunt ceva complet extern. Ele ies din gură, ajung la ureche și vă oferă o reasigurare pur psihologică, ca și cum prin ele ați fi umplut și ați avansa. Dar toate acestea nu au absolut nicio legătură cu dezvoltarea interioară.

Avem Kelim (vase) în noi, luminile lucrează asupra lor și nu există nicio legătură cu cuvintele pe care le rostim. Chiar dacă toată lumea ar fi mută, acest lucru nu ar afecta sau interfera deloc. Nu este ca și cum ne-am transmite semne unul altuia cu mâinile. Acest lucru funcționează fără mâini și picioare, pe un plan complet diferit, dincolo de cele cinci simțuri ale noastre.

Nu contează ce se spune în grup; Totul depinde de dorința interioară a inimii, de ceea ce vreau să dau grupului și de impresia pe care vreau să o primesc de la el. Acesta este vasul, iar lumina vine de sus în funcție de acesta.

Prin urmare, nu este nevoie să ne facem griji cu privire la ceea ce se spune. Rabaş a spus că într-un grup puternic, glumele și anecdotele sunt acceptate pentru a ascunde ceea ce este în interiorul inimii, deoarece acolo funcționează adevăratele vase, iar conversațiile inutile sunt inutile.

Aceasta se numește lucrul cu intenții adevărate, corecte.

Din Lecţia zilnică de Cabala 13/02/26, Rabaș – Art.29, 1989-Ce este pregătirea pentru primirea Torei, în muncă – 2

Filed under: Intentie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când simt o trădare teribilă, pur și simplu teribilă, pe care abia o mai suport, ard, spuneţi dvs., în acest moment sau puțin mai târziu, când te-ai epuizat puțin, trebuie să concentrezi totul asupra originii și nu asupra celui care m-a trădat?

Răspuns: Pe Creator! Ce treabă are un omuleț de statură cu asta?! El este o marionetă, iar Păpușarul este Creatorul.

Întrebare: Deci ar trebui să încep să vorbesc și să lucrez cu Creatorul? Și să-l las pe acest om care se presupune că m-a trădat. El nu a făcut-o.

Răspuns: Nu poți cere nimic de la el! El este o marionetă! Asta este tot. Și apoi te simți calm. Nu vezi trădători sau vânzători în jurul tău, nimic și nimeni. Vezi marionete. Și Creatorul de sus le trage sforile, asta este tot.

Întrebare: Aproape întotdeauna spuneţi că urâm pe cineva, în loc să începem să ne schimbăm pe noi înșine și atitudinea noastră față de Creator. Asta e tot?! Asta e toată munca noastră?!

Răspuns: Asta e tot. Dar asta e partea cea mai grea.

Comentariu: Deci, dacă mă pot controla în așa fel încât să-mi îndrept toate eforturile spre a lucra pentru El și numai cu El, atunci totul va începe.

Răspunsul meu: Atunci trebuie să redefinești complet ce sunt adevărul, minciunile, devotamentul și trădarea.

Întrebare: Toate conceptele dispar. Practic ai eliminat conceptul de „trădare”. Deci, acesta nu există din partea altcuiva, nu-l pot învinovăți?

Răspuns: Nu. Nu există iubire, ură, devotament, loialitate.

Întrebare: Ar trebui să țintesc vectorul spre mine și asta e tot?

Răspuns: Da, dar măcar ar fi frumos, adevărat și pur!

Întrebare: Va fi atunci un experiment clar?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar atunci Îl urăsc! O spun cu precauție.

Răspuns: Nu-ți face griji, El nu aude.

Comentariu: Înțeleg. Ca și citatul lui Guberman: „Este orb, nu-ți vede nebunia.” Așa este. Când urăsc un trădător, spui: „Creatorul face asta, mă îndreaptă spre o situație dificilă”. Atunci primul meu sentiment este: „Îl urăsc pe Creator!” Este adevărat?

Răspunsul meu: Desigur. Firește! Nu există nicio îndoială în această privință! Dacă urăști pe cineva, acela este Creatorul. Relația ta este întotdeauna cu El!

Întrebare: Cum se schimbă ura mea față de Creator?

Răspuns: Facem totul doar cu Creatorul. Suntem conectați doar cu El. Și tot ceea ce pare a fi în relații bune sau rele între noi este o minciună pură! Creatorul pune la cale astfel de cazuri, romane, povești și mistere pe care nimeni nu și le-ar fi putut imagina.

Întrebare: De ce ne face asta?

Răspuns: Așadar, am lăsa deoparte întreaga lume și am avea de-a face doar cu El. Dar pentru a face asta, trebuie să fim puri: fie egoiști absoluți, fie altruiști absoluți. El nu tolerează nimic altceva. Tot restul este deșeu, murdărie. Prin urmare, trebuie să ne conectăm doar cu Creatorul și să avem de-a face doar cu El.

Întrebare: Cum se transformă această stare a plângerilor, urii și rugăciunii mele către Creator: „Lasă-mă în pace!” într-o stare diferită – iubire?

Răspuns: Se transformă într-o rugăciune, că vreau să văd acțiunile Lui în spatele a tot ceea ce mă înconjoară, atât în ​​mine, cât și în jurul meu. Că nu există nimeni altcineva în afară de El!

Întrebare: Este aceasta rugăciunea principală?

Răspuns: Da, ca El să mi-o reveleze.

Întrebare: Este aceasta schimbarea fundamentală din interiorul unui om? Și schimbă totul, întreaga lume?

Răspuns: Schimbă totul. Dă totul peste cap! Îmi face probleme! Pentru că am crezut întotdeauna că sunt conectat la altceva, dependent de altcineva, făcând altceva. De fapt, nu există nimeni și nimic!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 22.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: După cum se știe, cineva trebuie să fie în fruntea unei organizații – este imposibil să te descurci fără un lider. Oamenii trebuie să creadă în cineva. Acesta le oferă un exemplu, așa cum dvs. le daţi exemplu studenților dvs..

Răspunsul meu: Cred că studenții mei vor înțelege că numai împreună, într-un grup puternic care include deja zeci de mii de oameni, vor putea realiza ceva. La urma urmei, un lider spiritual nu este o persoană individuală, ci o forță comună, o idee comună. Purtătorul său este grupul care poate uni și conduce pe toată lumea înainte.

În acest caz, nu vorbim despre o lume egoistă, ci despre o lume a unității, o lume altruistă, în care liderul este Creatorul. Cred că sunt ultimul care într-un fel, este un lider spiritual în Cabala – un profesor și un răspânditor care are mulți studenți.

Aspirația mea este să-mi aduc studenții într-o stare în care doar unitatea lor îi va conduce înainte. Doar unitatea!

Și când toți vor deveni unul și vor forma un astfel de element care îi va conduce înainte, când în unitatea lor Îl vor simți pe Creator, atunci El va fi cel care îi va conduce înainte, și nu o personalitate tangibilă cu barbă și ochelari. Doar așa! De aceea încerc să creez un fel de stimulator în cadrul conducerii spirituale.

Adică, totul trebuie să fie aranjat astfel încât să fie grupul! Și dacă este vorba de o singură persoană, atunci va apărea o a doua, și o a treia, și totul se va destrama, așa cum s-a întâmplat în trecut în mișcările hasidice și în alte mișcări. Toate acestea au dus pe o cale greșită, și în final, totul a dispărut.

Comentariu: Dar aveți studenți foarte puternici.

Răspunsul meu: Nu sunt puternici în nimic, absolut! Sunt puternici și cu forţă doar din punctul de vedere al egoismului și ar trebui să fie temuți. Tocmai cei considerați avansați nu sunt în niciun fel mai spirituali decât ceilalți. La nivelul lumii noastre, astfel de oameni au pur și simplu o capacitate mai mare de a convinge și de a vorbi.

Din această cauză, nu trebuie să-i urmați!

Vă avertizez: Nu ascultați pe niciunul dintre studenții mei individual! În locul meu, nu poate exista decât o direcție spirituală. Sub nicio formă, nici cei apropiați mie, nici cei departe de mine. Doar așa!

Cine vrea să se organizeze separat, cine are un fel de „mâncărime creativă”, să plece și să deschidă noi comunități. Într-o societate cabalistă acest lucru nu poate exista. Doar o adunare generală, în fruntea căreia se află conducerea spirituală!

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Distrugerea lui Laitman”, 18.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În lumea corporală, există trei categorii de timp: trecut, prezent și viitor. În lumea spirituală însă, nu există timp, ci mai degrabă o ordine de acțiuni, grade sau stări, în care omul își dezvăluie locul în care se află cu adevărat.

Fiecare stare prin care trece omul face parte din acea stare eternă, perfectă în care existăm de fapt. Dar atitudinea față de o stare trebuie să vină din cele două grade cele mai apropiate: din gradul anterior și din gradul viitor. Aceasta este ceea ce se numește „din trecut și din viitor”.

Totul depinde de legătura pe care o are omul cu gradele superioare și inferioare relativ la starea sa actuală, astfel încât totul să intre în prezent. El își ia încrederea din trecut, își construiește credința în viitor pe baza acestuia, bucurându-se de starea următoare, atrage lumina înconjurătoare din lumea viitoare care strălucește pentru el în present, și în acest fel, își construiește stările prin care trece.

Prin urmare, atunci când nu vedem viitorul și nici măcar nu înțelegem starea în care ne aflăm în prezent și nu știm cum să folosim corect trecutul, ci încercăm să ne raportăm în mod intenționat la aceste trei stări, la aceste trei timpuri, atunci putem fi întotdeauna în ascensiune, în inspirație, cu puterea de a folosi fiecare minut exclusiv de dragul scopului, și astfel, scurtăm timpul.

Suntem constant sub guvernarea fie a luminilor, fie a vaselor, ceea ce înseamnă că fie Reşimot din vase sunt revelate în noi, fie luminile care strălucesc în ele. Când luminile strălucesc în Kelim, nu avem dificultăți în a face față stărilor noastre, deoarece acestea sunt deja stări pe care le merităm după corectările la fiecare nivel.

Dar dacă suntem încă în iluminarea lui Malchut, această stare luminează golul și imperfecțiunea pentru noi, ceea ce se exprimă ca o lipsă de încredere, suferință, temeri și tot felul de deficiențe de împlinire.

Totuși, dacă în loc să fie atașat de vas, omul se întoarce către luminile viitoare care sunt destinate să fie revelate în acest Kli și încearcă să se conecteze cu viitorul, cu luminile înconjurătoare, atunci acestea strălucesc imediat pentru el în prezentul său, iar omul este în adeziune cu Creatorul chiar și în cele mai grave stări. Astfel, în fiecare stare, avem oportunitatea de a fi conectați cu luminile, cu dăruitorul, și nu cu vasele, cu deficiențele.

Prin urmare, în orice stare m-aș afla, fie că este o stare de lipsă de perfecțiune și lipsă de împlinire, fie, dimpotrivă, împlinire și muncă în linia dreaptă, fiecare stare este determinată de un singur criteriu. Acesta trebuie să fie cât mai înalt posibil și să-mi permită să fiu în adeziune cu Creatorul. Și dacă în ciuda tuturor plăcerilor cu care sunt plin, pot rămâne și în adeziune cu Creatorul, nu există niciun motiv ca aceste plăceri să dispară.

Din Lecția Zilnică de Cabala 31.01.2026, Rabaş – Art.24, 1985-Cele trei timpuri în muncă

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce numește Rabaş măsura judecății „Elokim” în articolul „Ce este, Călăuzirea Lui este ascunsă și revelată?

Răspuns: Creatorul, în guvernarea Sa, ne apare în mai multe forme, dar nu ca Aţmuto; mai degrabă, așa cum se spune, „Prin acțiunile Tale Te cunoaștem”. Acțiunile Sale față de noi sunt cele nouă Sfirot relative la Malchut.

Malchut, prin crearea unei restricții, a unui ecran și a unei lumini reflectate asupra sa, preia primele nouă calități și dorește să se asemene lor. Apoi se dovedește că ecranul și lumina reflectată sunt Kli-ul lui Malchut, atitudinea ei față de superior, conform principiului „așa cum El este milostiv, așa fii și tu milostiv”. Adică, în măsura în care dezvălui cum se raportează El la mine, în aceeași măsură o accept și mă raportez la El în mod similar, și nimic mai mult.

Una dintre atitudinile Creatorului față de noi se numește „Elokim”. Se spune că este măsura judecății. Cum poate exista o măsură a judecății în primele nouă Sfirot?

Judecata este o limitare din partea creației, atunci când aceasta nu poate accepta întotdeauna guvernarea Creatorului ca fiind bună și făcând binele, nu o poate percepe ca atare, și prin urmare, această dăruire apare creației ca fiind categoria judecății. Aceasta este ceea ce se înțelege atunci când spunem că lumina construiește întunericul. Dacă Creatorul este revelat lui Malchut într-o stare în care nu-L poate accepta, Îl simte ca întuneric.

Ce este Elokim? Când Malchut se ridică la Bina, ea își aduce limitarea în Bina, și conform acestei limitări, dăruirea lui Bina este împărțită raportat la Malchut în „Mi” și „Eleh” – „Elokim”.

Când Malchut se ridică la Bina, pe de o parte, ea ridică măsura judecății acolo, și pe de altă parte, dorința de a dobândi calitățile lui Bina. Apoi, Malchut însăși începe să îndepărteze măsura judecății, și în măsura în care dobândește calitățile dăruirii de la Bina, le poate realiza.

Atunci acest nume Elokim operează pe deplin. „Mi” și „Eleh” se unesc: „Mi” este Galgalta ve Eynaim, „Eleh” este AHAP. Astfel, este revelat numele Elokim.

Din Lecţia zilnică de Cabala 25/01/26, Rabaș – Art.28, 1988-Ce este, Călăuzirea Lui este ascunsă și revelată

Filed under: Creatorul, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: V-aţi săturat vreodată de presiunea egoismului, atunci când oamenii vă pun întrebări? Aveţi vreo limită?

Răspuns: De îndată ce relevanța întrebărilor dispare, încetez imediat să mai răspund.

Întrebare: Să presupunem că o seară durează cinci ore. Nu puteți răspunde la întrebări timp de cinci ore încontinuu, nu-i așa? Aveţii vreo limită de resurse?

Răspuns: Nu! De obicei, întrebările se termină de la sine. Există o anumită limită a cât de mult pot fi umpluți ascultătorii și atunci nu are rost să continui.

La fel este și cu lecţiile. Lecțiile noastre se desfășoară în funcție de timp: trei părți de câte 45 de minute fiecare. Dar uneori sparg această barieră și dau, în loc de 45 de minute pentru o parte, două blocuri consecutive de 45 de minute, pentru că văd că există un gol serios care poate fi umplut.

La congresele noastre, mai întâi țin o prelegere de 40 până la 50 de minute, apoi alte 40 până la 50 de minute răspund la întrebări. După aceea, ascultătorii nu mai sunt capabili să absoarbă materialul. Chiar și atât este deja prea mult pentru ei. Cu alte cuvinte, dacă aș ține o prelegere de o oră și jumătate, nu ar absorbi-o.

Numai dacă suntem antrenați să studiem trei ore încontinuu (este posibil să studiem cinci sau șase ore, așa cum am studiat odată cu Rabaş opt sau nouă ore încontinuu, aceasta este o altă chestiune), atunci nu există probleme.

Când intri în propria ta lume și în interiorul ei îți dezvolți propriile calități și simţiri, trăiești în ea și comunici cu ea din unghiuri diferite, aceasta este o cu totul altă chestiune. Cabaliștii pot rămâne în ea fără limită: zile întregi, o viață întreagă, o eternitate.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Limita egoismului”, 12.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Cum știe omul că mediul pe care îl creează este cel corect?

Răspuns: Omul nu știe nimic. Aceasta este munca pe care trebuie să o facă: să se încurce și să verifice, să investigheze și să se încurce din nou, să înțeleagă câte ceva și să se îndrepte către cărți, către profesor și către prieteni.

Așa ajunge omul să cunoască treptat sistemul numit guvernarea Creatorului asupra sa și începe să-l folosească prin propria decizie. Aceasta înseamnă că începe să guverneze lumea.

Întrebare: Există vreun fel de verificare pe această cale?

Răspuns: Verificarea este necesară în fiecare secundă. Trebuie efectuată în paralel cu munca. Fără ea, este imposibil să reușești.

Dacă omul nu efectuează verificarea, încetează să mai fie om. Nu simte unde toarnă apa care i-a fost dată pe tot parcursul anului. „Apa” înseamnă calitatea lui Bina, Forța superioară, cu care te corectezi, dar o torni degeaba, chiar dacă este măsurată cu precizie.

Adică, chiar acum, ți se oferă toate oportunitățile de a ajunge la corectarea finală. Chiar în această secundă, sosește Roș HaŞana al tău personal; asta trebuie să-și spună omul și nu contează când se întâmplă. Poate fi în mijlocul iernii sau al verii.

Ce înseamnă Roș HaŞana al tău? Înseamnă că în interiorul tău se află toate forțele, toate datele, toate sistemele, toate sursele și oportunitățile pentru a ajunge la corectarea finală. Trebuie doar să execuți un anumit număr de acțiuni în interiorul tău pentru a pune întregul sistem în ordine; aceasta este libera ta alegere.

Trebuie să iei aceste date și să le folosești corect.

Dacă faci asta, înseamnă că ești similar Creatorului. Ai învățat sistemul de guvernare de la El, atât verificarea, cât și execuția.

Aceasta înseamnă că ești contopit cu El: „Din acțiunile Tale Te vom cunoaște.”

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/02/26, Rabaș – Art.883-Căci omul este pomul câmpului – 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul oferă inspirație unui om, datorită căreia acesta vine în comunitatea noastră, se așează, ascultă, arde de entuziasm în interior și se uită la ceilalți: „De ce dorm ei? Ce fel de grup este acesta?”

Apoi, dintr-o dată, după un timp – o lună, două sau trei – energia se termină, este epuizată, și în mod neașteptat, omul începe să se vadă imperfect, să simtă că este secuit de puteri și incapabil să se miște într-o asemenea măsură încât stă în pat și nu poate mișca nici măcar un deget. De asemenea, este incapabil să gândească; capul îi este gol; nu există niciun gând în el, nici măcar cel mai mic.

În acest fel, de sus, ți se arată că toată energia, toate motivațiile, literalmente totul îți este luat. Și apoi ți se oferă un loc pentru efort, pentru muncă perseverentă. Aceasta înseamnă că i se arată omului unde începe propria sa muncă, când trebuie să se întărească pe cale, depunând eforturi colosale.

Interpretăm greșit astfel de stări. Creatorul ți-a dat ceva la început; acum trebuie să dai ceva înapoi. Atunci apare întrebarea: „Este omul capabil să dea înapoi sau nu?” Nu suntem capabili să dăm înapoi. Se știe că într-o stare în care ni se ia ceva de sus, nu putem atinge independent lumina care ne înviorează.

O picătură mică care a ieșit din noi este aceeași lumină dătătoare de viață, aceeași lumină de Hochma, dar foarte slabă, doar o mică strălucire, o ușoară iluminare numită „lumânare subțire” (Ner Dakik). Acesta este motivul tuturor dezamăgirilor și depresiilor pe care le observăm astăzi la mulți oameni din lume. Noi nu suntem sursa luminii; sursa luminii este doar Creatorul.

Prin urmare, în mod natural, într-o stare în care El ne ia chiar și o picătură de lumină și noi teoretic, trebuie să depunem eforturi, suntem incapabili să le facem. Cu toate acestea, ca urmare a acestui fapt, se formează un Kli (vas).

Dar după ce ieșim din coborâre și ne ridicăm, posedând Reşimot (înregistrări) rămase după ea, atunci în timpul ascensiunii se face un calcul cu noi. În timpul coborârii, nu există nicio solicitare din partea noastră; ni se arată pur și simplu golurile noastre, golurile care există în noi. Dar în timpul ascensiunii, trebuie să avem deja grijă să ne întărim și mai mult pe această cale, să ne conectăm mai mult cu grupul, să ne conectăm cu toate lucrurile necesare pentru aceasta.

Adică, păstrând amintirea stării în timpul coborârii, sunt obligat să lucrez în timpul ascensiunii. Și aici are loc testul: în timpul ascensiunii, sunt într-un fel de nirvana, când mă simt bine, totul este în regulă, Creatorul este Bun și face Bine pentru mine, nu este nimic de făcut și bunăstarea este garantată? Sau mă raportez la aceste stări bune ca la o oportunitate care mi-a fost dată pentru o avansare ulterioară și apoi folosesc cu adevărat Reşimot din trecut, din coborârile anterioare în mod eficient și productiv, ca și cum le-aș atașa la AHAP de Aliyah. Adică, la ascensiunea pe care Creatorul mi-o trimite acum, la acest spirit al vieții, trebuie să atașez, să adaug din mine însumi stările anterioare.

O astfel de muncă se desfășoară în timpul ascensiunii, iar în timpul coborârii nu am nimic de făcut. În timpul coborârii, ar trebui să mă plasez sub influența grupului în cel mai simplu mod posibil pentru a trece mai repede prin această stare. Depunerea de eforturi, alegerea și toată munca în general au loc în timpul ascensiunii. Baal HaSulam scrie despre acest lucru în cartea Şamati, în articolul care se numește exact așa: „Timpul Ascensiunii”.

Din Lecţia zilnică de Cabala 27/01/26, Rabaș – Art.29, 1986-Lișma și LoLișma

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Trebuie să înțelegem în continuare că la nivel pământesc, în această lume, nu putem face nimic singuri cu aceste mâini sau cu acest cap. Este corect?

Răspuns: Nu, nu putem.

Comentariu: Și toate încercările noastre de acum de a face societatea mai bună, de a face lumea mai bună…

Răspunsul meu: Din nou, aceleași vechi jocuri.

Comentariu: Aceleași jocuri care nu vor duce nicăieri. Și omenirea încă mai caută un lider pământesc care să…

Răspuns: Pur și simplu omenirea nu știe cum să folosească forțele naturii! Asta ne oferă  Cabala, asta ne explică Cabala. Cabala ne spune cum să ajungem la această Forță pozitivă a naturii, cum să o atragem constant asupra noastră și astfel să schimbăm lumea.

Ce înseamnă „lume”? Este ceea ce văd și simt în jurul meu fie cu ochiul meu rău, fie cu ochiul meu bun – asta numesc eu lume.

Așadar, cum îmi schimb atitudinea rea ​​față de lume într-una bună? Aceasta este întreaga știință a Cabalei, știința de a primi, de a percepe corect locul în care te afli – această lume.

Din KabTV emisiunea „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 05.02.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Răul guvernează lumea. Și Doamne ferește, dar totuși putem vedea totul.

Întrebare: Și nicio interdicție nu va ajuta? Niciun acord nu va ajuta? Nimic nu va ajuta absolut deloc?

Răspuns: Nimic

Întrebare: Este imposibilă și eliminarea armelor nucleare?

Răspuns: Este imposibil. Cum le poți elimina? Știi cine le are în lume astăzi?

Întrebare: Adică, lumea este plină de arme de distrugere în masă?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Va fi și mai plină?

Răspuns: Nimeni nu ne ține pe loc. Cine ne poate ține pe loc? Nu poți înfrâna egoismul și asta primești în schimb. Aici, avem nevoie de o speranță serioasă în Forța superioară care să ne trezească treptat.

Întrebare: Ce are să ne spună?

Răspuns: Că nu există altă cale decât să depunem pur și simplu armele jos și să începem să ne angajăm în conexiuni pozitive între noi, în posibilitățile complet noi care se deschid pentru umanitate.

Nu putem continua pe vechile căi, nici cu gândul, nici cu mintea, nici cu simţirile, cu nimic! Tot ce a fost în trecut a fost construit pe egoism absolut. Nu trebuie să-l mai folosim.

Comentariu: Ne-a mai rămas un singur lucru – să vedem egoul ca pe un dușman și să vedem un alt om ca pe un prieten.

Răspuns: Foarte frumos.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 23.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→