Întrebare: Există o recompensă care corespunde efortului depus?

Răspuns: În spiritualitate, eforturile sunt răsplătite, dar nu în același mod cum este obișnuit în lumea noastră, unde cer mai mult pentru mai puțin efort, iar șeful oferă o plată mai mică pentru mai mult efort. Și astfel ne tocmim, negociem și ne înțelegem asupra a ceva.

În spiritualitate, muncesc pentru lumina superioară. În măsura în care devin similar cu lumina, aceasta intră în mine, iar aceasta este recompensa. Aici nu există negociere și nu pot exista decizii, acțiuni sau consecințe corecte sau incorecte. Totul este în ordine în cadrul legilor naturii.

Întrebare:: Atunci cum pot înțelege contradicția „eforturi depuse și găsite”?

Răspuns: Înseamnă că în avans nu știu exact lumina pe care o voi primi, pentru că nu am simțit-o niciodată. Realizarea pe care o voi dezvălui este un secret pentru mine acum. Știu ce va fi, dar nu pot spune exact ce sau cum, pentru că nu sunt încă pregătit. Nu am niciun „mijloc” cu care să pot primi această informație, această simțire și să spun „spre asta mă îndrept!”

Știu că mă îndrept spre următoarea mea treaptă superioară de dăruire, conexiunea întregului sistem, care se numește iubire. Iubirea este dependență în cadrul sistemului.

Dacă orice sistem pe care îl creăm (de exemplu, condensatoare, rezistențe, bobine etc.) funcționează corect, atunci spunem că există în iubire unul cu altul, adică în înțelegerea completă a programului reciproc, a conexiunii. Este același lucru și aici.

Întrebare: Înseamnă că fac eforturi să mă anulez și să mă gândesc la ceilalți?

Răspuns: Autoanularea este necesară; altfel, nu voi fi inclus în sistem.

Comentariu: Dar nu știu când voi primi o recompensă pentru asta.

Răspunsul meu: Includerea în sistem este recompensa. Imaginați-vă că există un sistem complet interconectat în care totul se întâmplă într-un mod analogic viu. Dacă mă includ în el, voi exista în el. Existența mea în el este recompensa mea.

Dacă nu exist încă în el, trebuie să lucrez la mine pentru a mă conecta la el și a deveni integral conectat cu el. Aceasta este munca mea.

Întrebare: Să presupunem că am depus un efort. Când mă voi conecta la sistem, va rămâne un secret pentru mine?

Răspuns: Este imposibil de spus, pentru că nici măcar nu știu ce altceva trebuie să completez pentru a mă integra total în acest sistem. Dintre toți condensatorii, rezistențele, bobinele și miile de alte elemente, nu știu exact ce trebuie să iau în schimb pentru a mă conecta la ele. Pur și simplu trebuie să mă anulez pentru ca ele să mă poată formata pentru a mă potrivi lor.

În esență, sarcina noastră se reduce la anularea „egoului” meu. Las restul schemei, fie ea electronică sau umană, nu contează care, să mă adapteze la ea însăși. Pur și simplu mă dăruiesc ei. Aceasta este condiția primei restricții (Țimţum Alef).

Dintr-o lecție de Cabala în limba rusă 22.04.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tot ceea ce ni se întâmplă este făcut de la început de Creator, dar noi nu putem vedea acest lucru. Baal HaSulam scrie că știința Cabala este o metodă de „revelare a Dumnezeirii Sale [a Creatorului] creaturilor Sale din această lume”.

Eu nu efectuez nicio acțiune aici, prin care aș putea schimba realitatea, guvernarea Creatorului, influența Sa asupra mea. Eu nu efectuez nicio acțiune care ar schimba ceva în mine sau în jurul meu; pur și simplu dezvălui ceea ce se întâmplă.

Descopăr treptat ce se întâmplă de fapt în realitatea existentă atunci când oamenii din jurul meu, apoi Creatorul împreună cu mediul, mai târziu eu și Creatorul, și în cele din urmă, numai Creatorul, devin un factor în împlinirea Torei și a poruncilor.

Faptul că oamenii din exterior facilitează împlinirea Torei și a poruncilor nu înseamnă că ei sunt factorul de influență. În realitate este Creatorul, dar într-o formă ascunsă, iar dorința Lui este să fie revelată.

Trebuie să fim atenți la acest lucru, pentru că ne abatem de la scop crezând că vom schimba realitatea. Vom dezvălui realitatea! Diferența constă în percepția noastră, în revelarea raportată la noi, și numai atât. Aici, există o linie foarte fină, un punct abia perceptibil. Dacă îl înțelegem corect, dobândim atitudinea corectă față de ceea ce vom face, față de ceea ce se va întâmpla.

Eu nu voi schimba lumea; vreau să schimb percepția mea, nimic mai mult! Asta este tot ce am nevoie, pentru că totul este creat perfect și doar percepția mea este deteriorată; acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l repar. Atunci voi putea să mă simt într-o lume luminoasă plină de abundență și bunătate, simțurile mele vor percepe totul așa cum este cu adevărat!

A te acorda la abordarea corectă este 90% din muncă. Pe baza acestui fapt, este necesar să înțelegem că direcția corectă este să te acordezi în dăruire.

Din Daily Kabbalah Lesson 27/01/26, Rabaș – Art.29, 1986-Lișma și LoLișma

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Prin urmare, rezultă că ar trebui să facem mai multe discernăminte în Tora:

1) omul care învață Tora pentru a cunoaște regulile, pentru a ști cum să respecte Mițvot ale Torei (Rabaş, „Ce sunt Tora şi munca pe calea Creatorului?”).

Adică, de ce studiază omul? Pentru a ști ce trebuie făcut în lumea materială. Și apoi el studiază și împlinește poruncile.

2) cel care învață Tora pentru a respecta Mițva a învățării Torei, așa cum este scris (Iosua 1): „Această carte a Torei nu se va mișca de la gura ta și vei contempla-o zi și noapte”. RAŞI interpretează „contempla-o” ca „privind în ea”, fiecare gând din Tora este în inimă, așa cum a spus: „Contemplația inimii mele este înaintea Ta” (Ibid.).

Aici se vorbește despre „studierea Torei pentru a cunoaște legile, cum să respectăm poruncile Torei”, adică există ceva mai mult în ea decât simpla împlinire a poruncilor. Studiul în sine are valoare atunci când trebuie să-i atașezi inima. Există corectări pe care Tora le face în inimă. Acestea sunt corectări menite să ne facă mai buni, atunci când Creatorul dorește ca Tora să ne susțină, și prin ea, să fim întăriți.

3) Omul învață Tora pentru a fi răsplătit cu lumina Torei, așa cum este scris: „Am creat înclinația rea; (ibid.)

Acesta este nivelul la care omul știe deja că Tora nu a fost dată doar pentru a-și corecta inima animalică, astfel încât să devină pur și simplu mai bun și astfel să împlinească porunca studiului Torei, ci că există ceva special în Tora – lumina.

Am creat Tora drept condiment, deoarece lumina din ea îl reformează.” Prin aceasta, omul va fi răsplătit cu credință și cu adeziunea la Creator, iar apoi el va deveni „Israel”, căci crede în Creator cu credință deplină (ibid.)

Adică, omul se consideră deja rău, iar Tora îl corectează astfel încât să devină mai bun.

4) Odată ce a fost răsplătit cu credință, omull este răsplătit cu „Tora, ca în numele Creatorului” (ibid.).

Cu alte cuvinte, el primește deja lumina Hochma în lumina Hasadim. Această lumină de Hochma, pe care o primește în funcție de nivelul corectării sale, este numită numele Creatorului.

În Zohar, aceasta se numește „Tora, Israel și Creatorul sunt una”. În acel moment, omul este răsplătit cu scopul creației, care este de a face bine creațiilor Sale, atunci când creaturile primesc ceea ce Creatorul vrea să le dea creaturilor (ibid.).

Din Lecţia zilnică de Cabala 20/01/26, Rabas – Art.12, 1988-Ce sunt Tora și munca pe calea Creatorului

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→

 „În mulțimea de oameni stă slava Regelui”, cu cât este mai mare numărul oamenilor, cu atât puterea colectivului este mai eficientă. Cu alte cuvinte, ei creează o atmosferă mai puternică de măreție și importanță a Creatorului. În acel moment, corpul fiecărui om simte că toate acțiunile pe care dorește să le facă pentru sfințenie –  în sensul de a dărui Creatorului – sunt ca o mare avere (Rabaş, „Agenda Adunării – 2”).

Totul depinde de cât de mult exprimăm noi în grup, importanța scopului nostru, importanța dezvăluirii Creatorului și importanța creării condițiilor pentru revelarea Sa. Principalul lucru este să nu uităm asta, și să trezim constant în noi înșine faptul că Creatorul este lumina care umple totul și că El este revelat doar în măsura asemănării noastre cu El. Dacă atingem chiar și 1% de asemănare, în acea măsură Îl vom revela. Și dacă există 2% de asemănare, în aceeași măsură Îl vom revela.

Prin urmare, pe de o parte fiecare om trebuie să simtă că există în grupul de zece ca o zecime din acesta. Pe de altă parte, el trebuie să simtă că este Malchut al acestui grup de zece și este responsabil pentru dorința întregului grup de zece.

Treptat, vom studia toate rolurile noastre în aceste zece părți, fiecare dintre acestea urmând să modeleze sufletul comun, adică să dezvolte calități suplimentare în cadrul acestuia, și apoi vom începe să-L simțim mai mult pe Creator.

Cât de mult simte lumea un embrion, sau chiar un copil mic? Îi lipsesc simțurile, calitățile, pentru aceasta. În același mod, trebuie să dobândim treptat calitatea fiecărei Sfire, și astfel, să-L simțim pe Creator din ce în ce mai puternic. Adică, fiecare dintre noi trebuie să se poziționeze ca fiecare Sfira.

Și astfel, în diferite combinații, în diferite configurații, ne vom asambla și îl vom „roti” pe Creator dintr-o stare, în alta, într-o a treia, ca un Cub Rubik. În acest fel, ne vom roti unul față de celălalt și îl vom dezvălui pe Creator în schimbări din ce în ce mai ample.

Astfel, ce este un grup de zece? De fapt, se dovedește a fi o posibilitate infinită de combinații ale tuturor calităților și dorințelor, atât ale inimii, cât și ale minții.

Din Congresul Internațional de Cabala din Moldova, 05.09. 2019, Lecția 0

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când un om intră sub impactul luminii superioare, apare puțin ciudat, ca și cum ar fi consumat un drog: pupile dilatate, activitate crescută, un sentiment de iubire față de toată lumea. Ce se întâmplă cu omul în acel moment?

Răspuns: Nu cred că poate avea simptome externe atât de puternic exprimate. Totuși, cine știe?

În principiu, acesta este tot efectul luminii superioare. În spatele fiziologiei noastre, nu se ascunde nimic în afară de lumină și vase. Prin urmare, influența luminii asupra vaselor, chiar și sub forma luminii înconjurătoare, provoacă în orice caz, tot felul de excitații, similare excitației din partea substanțelor chimice.

Așadar, dacă măsurăm reacția din influența luminii și reacția de la sedative sau efectele stimulatoare ale anumitor medicamente, vom vedea o reacție externă identică.

Întrebare: Dar din ce cauză se întâmplă acest lucru? Influențează lumina punctul din inimă sau fiziologia unui om? În general, există un concept precum „lumina influențează fiziologia”?

Răspuns: Desigur! Ce înseamnă „influențe”? Puls crescut, desigur! Excitație interioară, desigur! Creșterea tensiunii arteriale, desigur! Adică, aceasta este o consecință naturală a excitației, indiferent de cauza acesteia.

Un medicament este aceeași lumină, doar că în înțelegerea noastră apare într-o formă materială, în niște elemente chimice. Și ce dacă? Aceasta este de asemenea, influența luminii, doar că îmbrăcată într-un astfel de purtător.

Să presupunem că beau cafea. Credeți că materia este în cafea, în acest lichid maro pe care îl beau acum? Nu. Aceasta este legată de o mică influență a microluminii care mă afectează în acest fel. Asta este tot!

De fapt, materia nu există. Dacă ați șterge acum această imagine, ați vedea un ecran mai interior pe care o forță, o dorință, folosește o a doua forță, o a doua dorință și așa mai departe.

Nu ați vedea nimic altceva decât vectori nesfârșiți și cum se schimbă aceștia sub influența unuia altuia. Vectorul numit „cafea” schimbă toate sumele de vectori care sunt în mine la un anumit nivel numit „corp”.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Cel mai puternic drog”, 30.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce loc ocupă respectarea fizică a poruncilor, în munca spirituală?

Răspuns: Toate poruncile sunt doar expresii ale legilor spirituale din lumea noastră. Din păcate, respectarea lor fizică nu dă niciun rezultat. Acest lucru este confirmat de faptul că, în ciuda a două secole de respectare a poruncilor de către evrei, situația noastră nu a făcut decât să se înrăutățească.

În codul de legi, Şulhan Aruch, există multe reguli care vorbesc despre iubirea față de semeni, despre relații corecte și amabile dintre oameni. Dar le trecem cu vederea ca și cum ar fi fost scrise pentru copii mici și nu pentru noi.

Considerăm de exemplu, că cel mai important lucru este să îndeplinim ritualul spălării mâinilor. Totuși, acest ritual vorbește despre curățarea mâinilor de egoism, de dorința de a lua întreaga lume pentru noi înșine. Același lucru este valabil și pentru toate celelalte porunci.

Se spune că „o poruncă fără intenția corectă este moartă”. Prin urmare, dacă le respectăm doar într-o formă fizică, atunci din păcate, nu vom obține niciun rezultat pozitiv, cu excepția unui egoism în continuă creștere care divizează din ce în ce mai mult întreaga națiune, inclusiv pe oamenii religioși.

Am ajuns într-o stare în care revenirea la condiția de conexiune dintre noi devine obligatorie; fără ea, omenirea se va îndrepta spre distrugere. Și dacă luăm cărțile înțelepților noștri, vom vedea că ei vorbesc exact despre asta.

Dintr-o conferință publică din New York, 20.07.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui un om obișnuit, care nu tinde spre conexiunea cu Creatorul, ci vrea să trăiască calm și simplu pe acest pământ, să se raporteze la ceea ce îl aduce la rugăciune, la acele nenorociri, la acele necazuri?

Răspuns: Firește, omul nu își dorește suferință, rugăciune sau altceva.

Întrebare: Și cum ar trebui să mă raportez la asta? Ar trebui să fug de ele, să le ţin la distanță?

Răspuns: Desigur. Cel mai bine este să fug de ele; asta face toată lumea.

Întrebare: Adică, dacă nu tind spre nimic și vreau doar să trăiesc această viață bine pe acest pământ?

Răspuns: În acest caz, „lo em ve lo s’kharam” – „fără suferință și fără recompensă”.

Întrebare: Și care este sfatul dumneavoastră pentru astfel de oameni?

Răspuns: Încercați să trăiți pașnic. Chiar mai jos, chiar mai liniștit, chiar mai calm. Și să trăiți așa.

Întrebare: Pentru ca valurile să treacă peste noi?

Răspuns: Da. Dar aceasta este soarta. Există oameni care își doresc asta. Există oameni care nu sunt de acord cu asta. Și există oameni care nu sunt de acord, dar după câteva lovituri, sunt de acord.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, aceste lovituri pun omul la locul lui dacă este aici și vrea să-și trăiască viața aici?

Răspuns: Depinde de rădăcina sufletului.

Întrebare: Care este sfatul pentru cei care se străduiesc spre Creator, spre conexiune?

Răspuns: Pentru ei, cel mai important lucru este apropierea de Creator și nu contează care este calea, dacă încă primesc câteva lovituri pe parcurs sau altceva.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, se vor raporta și trebuie să se raporteze la aceste lovituri ca la un ajutor?

Răspuns: Da. Dacă ne străduim să obținem conexiunea cu Creatorul, atunci diverse obstacole și condiții ni se pun în față, și vedem inevitabil că nu putem îndeplini aceste condiții în niciun fel, decât dacă primim ajutor serios de sus.

Întrebare: Adică, dacă ne străduim spre conexiunea cu Creatorul, atunci putem fi recunoscători pentru tot felul de obstacole?

Răspuns: Desigur. Pentru băț – da.

Întrebare: Bățul? Deci, când, așa cum spuneţi întotdeauna, „sărută bățul care te bate”, atunci îl sărutăm?

Răspuns: Da.

Comentariu: Iar altfel, va trebui să…

Răspuns: Altfel ne mișcăm cu egoismul nostru pe căi sinuoase, ca niște peștișori care înoată.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 19.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Faptul că mă țin de grup nu este alegerea mea. Faptul că stau aici, ascult, citesc și discut nu este de asemenea, alegerea mea. Deci, unde este libertatea de alegere?

Răspuns: Voi nu ați venit aici din proprie voință. Fiecare dintre noi vede deja că nu a apărut aici din întâmplare; adică, ne-a adus Creatorul. În general, gândul de a veni, a asculta și a sta nu vine de la mine. Totul s-a întâmplat cumva, brusc, aproape inconștient. Este clar că în primele luni am venit și am stat aici, funcționând pe combustibilul primit de la Creator.

Eforturile încep cu coborâri. Așa cum Creatorul mi-a dat un impuls și m-a adus în acest loc, atrăgându-mă cu „bomboane” pentru a mă face să simt că îmi pot îndulci viața aici, așa că acum El mi le ia. Iar eu, pentru a rămâne, a mă menține și a mă întări și mai mult, trebuie să depun eforturi mari.

Legea spirituală neschimbată spune: „Ați împrumutat de la Mine, iar eu colectez.” Creatorul îți dă putere, îți oferă direcție și îți oferă o oportunitate, dar mai târziu va trebui să plătești pentru asta.

Altfel, este imposibil. Cum voi putea să mă ridic la un grad superior dacă nu sunt familiarizat cu el, dacă nu am suficientă putere pentru asta și dacă nu am nicio legătură cu el?

Credem că în spiritualitate totul este ca în această lume: am putere, am dorințe, pot vedea ce voi dobândi, fac calcule, analizez, clarific, verific, cercetez. Nu este deloc aşa; totul este diferit în spiritualitate. Aici, gradul superior este detașat de tine, nu este simțit de tine, este de neînțeles pentru tine. Și chiar dacă dezvălui ceva din el, descoperi că este absolut opus ție și îl respingi.

Așadar, legea este simplă: „Ai împrumutat de la Mine, iar Eu colectez.” Adică, ți se dă oportunitatea, totul îți este dat de sus, iar mai târziu va trebui să-l returnezi. Prin urmare, eforturile constau în întărirea în direcția pe care ne-o arată Creatorul.

Din Lecţia zilnică de Cabala 27/01/26, Rabaș – Art.29, 1986-Lișma și LoLișma

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ne-am adunat aici ca să punem bazele unei societăţi pentru toţi cei care doresc să urmeze calea şi metoda lui Baal HaSulam [care ne-a descris întreaga cale], prin care putem urca la nivelul de om, ca să nu rămânem la nivelul animal (Rabaş, „Scopul Societăţii – 1”).

În lumea noastră există niveluri ale naturii minerale, vegetale, animale și umane. Dacă vrem să ne ridicăm deasupra nivelului uman, trebuie să ne unim unii cu alții.

Dacă, deasupra tuturor obstacolelor, respingerilor, urii și refuzului de a ne uni, realizăm conexiunea între noi, nu avem nevoie de nimic altceva. Știința Cabala  nu ne învață nicio altă acțiune în afară de unificarea reciprocă.

Dacă în orice grup, în orice punct al lumii, oamenii sunt capabili să se ridice deasupra respingerii lor reciproce și să se conecteze unii cu alții, ei Îl vor revela pe Creator, Forța superioară, lumea superioară, imaginea lor eternă, numită „suflet”, deoarece vor crea condiția pentru revelarea Forței superioare în conexiunea dintre ei.

Prin urmare, știința Cabala este universală; ea nu are nicio limitare, cu excepția uneia: deasupra egoismului tău, conectează-te cu oameni ca tine, care vor să se unească pentru a-L revela pe Creator. Nu există alte condiții în afară de aceasta.

Baal HaSulam adaugă la aceasta: nu are rost să sperăm că va veni momentul în care vom putea atinge scopul dezvoltării noastre în vreun alt mod. Fără îndoială, îl vom realiza doar prin conexiunea dintre noi. Atunci vom vedea că Forța superioară împinge pe toată lumea spre conexiune: nivelurile mineral, vegetal, animal și uman.

Vedem felul în care toată lumea se conectează din ce în ce mai mult, fie că vrea sau nu, sub presiunea a tot felul de probleme și suferințe. Lumea devine din ce în ce mai interconectată, tehnologia și mijloacele de comunicare se dezvoltă în această direcție. Așa se face că Forța superioară, singura care operează în univers, împinge întreaga lume spre unitate prin mari presiuni și suferințe.

Cu toate acestea, ni s-a deschis o cale nouă, diferită: putem avansa spre unificare noi înșine, putem crește viteza unificării noastre și putem lucra între noi înșine ca într-un laborator, conectându-ne constant mai mult și văzând ce realizăm în acest proces.

Prin urmare, conform sfaturilor cabaliștilor ne unim în grupuri mici de zece, pentru a ne fi mai convenabil și mai ușor, și pentru a ne putea conecta din ce în ce mai mult într-un mod mai flexibil și mai ușor de gestionat, și pentru a vedea cum dezvăluim Forța superioară într-o formă sau alta de conexiune. O dezvăluim în funcție de tipul unității noastre, deoarece vasul nostru determină revelarea luminii în el.

Așadar, nu trebuie să avansăm fără tragere de inimă spre scopul final, unde toate părțile naturii se vor uni într-o formă integrală, globală, ca un singur întreg. Putem realiza această muncă nu sub presiunea suferinței, ci cu înțelegere, conștientizare și autocontrol; putem alege viteza de avansare, putem vedea cum o facem, și de asemenea putem atrage întreaga umanitate să ne urmeze.

La urma urmei, dacă îi tragem după noi, devenim mai puternici, iar atunci Forța superioară se dezvăluie cu o putere mai mare, pentru că nu mai sunt mii de oameni care se unesc ca în grupul nostru mondial, ci milioane și chiar mai mulți.

Prin urmare, dezvăluim puterea Forței superioare în toată profunzimea sa, în toată sfera sa de aplicare, în toate sistemele sale, înțelegem modul în care domnește asupra tuturor lucrurilor și guvernează totul, cum funcționează întregul sistem. Aceasta se numește revelarea Șchina.

Nu există o plăcere mai mare decât să vezi această armonie, cum toate părțile creației – diferite, împrăștiate, urându-se reciproc, îndepărtate unele de altele – ajung să se conecteze unele cu altele și între ele se dezvăluie nu doar conexiunea, ci iubirea reciprocă. Acest lucru ne împlineşte și ne oferă simțirea vieții veșnice.

Din Congresul Internațional de Cabala din 17.07.2015, Guadalajara, Lecția 1

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Stiinta - Niciun comentariu→

Comentariu: În 1938, un om de știință elvețian a dezvoltat accidental LSD, un drog care se presupune că arată omului o realitate diferită. Cei care l-au încercat au început să privească lumea diferit și se presupune că au simțit o stare „dincolo de timp”.

Răspunsul meu: Nu pot fi expert în această întrebare, deoarece nu am luat niciodată droguri. Întotdeauna am crezut că sunt false, o deconectare de la realitate. Cu astfel de mijloace este imposibil să ieșim din lumea noastră, să ne ridicăm deasupra timpului, spațiului și mișcării într-o dimensiune diferită. Sunt pur și simplu diverse senzații psihosomatice. Perturbăm buna funcționare a creierului, și prin urmare, se presupune că ne înălțăm într-un alt spațiu.

Este clar că acest lucru nu are nicio legătură cu Cabala, deoarece omul nu dobândește calitatea dăruirii și iubirii pentru lumea înconjurătoare. Omul poate fi cumva acordat la acest lucru cu ajutorul drogurilor și poate fi convins că va începe ca să spunem așa, să-i iubească pe ceilalți, să fie vesel, fericit și înclinat să comunice cu ceilalți. Dar toate acestea se întâmplă doar pentru că l-am acordat în acest fel și i-am dat mijloace care suprimă sentimentul de egoism din om.

Este ca și cum omul ar primi o rană emoțională, sau dimpotrivă, un mare dar al destinului, dar el nu s-ar schimba și nu ar dobândi noi calități.

Este clar că acei oameni care consumă droguri nu devin evident altruiști și nu văd lumea ca fiind blândă, bună și cu un scop. Ei văd tot felul de imagini distorsionate în interiorul lor.

Prin urmare, acest lucru nu are nicio legătură cu lumea pe care o dezvăluie un cabalist, în măsura în care egoismul său este transformat în dăruire și iubire, într-o calitate opusă naturii cu care s-a născut.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Cabala și LSD”, 01.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→