Întrebare: Care este înţelesul cabalistic al Roş HaŞana, anul nou?

Răspuns: Roş HaŞana este un nou început, iar înţelepciunea Cabala este înţelepciunea vieţii care include înţelepciunea universului, a creaţiei.

De fapt, ea vorbeşte despre toată natura, despre totalitatea naturii, nu numai lumea noastră ci despre toate lumile superioare care se găsesc deasupra ei. Între timp, umanitatea nu ştie nimic de ceea ce există dincolo de limitele acestei lumi, dar totuşi se apropie de această realizare.

Roş HaŞana este ziua în care Adam HaRişon (Primul bărbat), Adam, a fost creat. Acest moment îl sărbătorim noi astăzi, crearea lui Adam.

Dar se poate pune o întrebare: Cum a fost creat Adam acum 5775 de ani, dacă se ştie că oamenii trăiau deja de mii de ani înaintea lui? Iar asta este dovedit prin excavaţiile arheologice şi inscripţiile antice pe piatră, care au supravieţuit până în zilele noastre. Am găsit destul dovezi ale existenţei umanităţii în epoca de piatră, epoca bronzului şi a fierului.

În lumea noastră, există trei tipuri de creaturi: neanimate, vegetale şi animate. Omul aparţine şi el lumii animate.

Adevărul este că are simţuri şi raţiunea mai dezvoltată. Îşi construieşte case mai confortabile decât o fac animalele, a dezvoltat comerţul şi industria şi a explorat lumea care îl înconjoară, dar asta nu înseamnă că viaţa lui este mai fericită decât viaţa animalelor. Conform cu toate indicaţiile, omul este doar o parte din lumea animală.

Înţelepciunea Cabala spune că Adam a fost un om, ca şi noi, care a trăit acum 5775 de ani. El este totuşi considerat Primul Bărbat pentru că a fost primul care a descoperit secretul vieţii, pentru ce trăim, de ce am fost creaţi şi ce există dincolo de limitele acestei lumi. A fost primul care a spart limitele lumii noastre, către lumea superioară. După ce a intrat în lumea superioară, Adam le-a spus altora despre ea. Adam le-a transmis studenţilor săi înţelepciunea pe care a descoperit-o, despre lumea superioară şi cum ne conduce ea pe noi. Le-a vorbit despre secretul vieţii, de faptul că viaţa are o menire şi un scop.

Viaţa noastră are o valoare înaltă pentru că prin ea ne este posibil, prin activităţi speciale, să ieşim din această lume şi să intrăm în lumea superioară. Această viaţă fizică ne-a fost dată pentru a obţine lumea superioară în timpul vieţii noastre şi să devenim oameni, după Adam, adică să devenim „copiii lui Adam”.

Adam este numit Adam HaRişon pentru că a fost primul care s-a ridicat la următorul nivel, lumea superioară, unde a devenit „la fel ca” (Domeh) Creatorul, puterea superioară care operează acolo.

Din programul de radio Israelian 103 FM din 06.09.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Un comentariu →

Întrebare: Dacă am fost creați din start egoiști, de ce trebuie să exprimăm regrete, pocăință pentru păcatele noastre și, de ce să cerem iertare?

Răspuns: Rugăciunea face o judecată a caracteristicilor noastre interioare obținute din exterior. Cea mai înaltă forță a naturii a creat înclinația nostră egoistă, de aceea nouă ni se cere doar să o descoperim și să-i recunoaștem răul.

Este rea fiindcă nu ne permite să ne conectăm cu ceilalți și să recreăm Kli-ul (vasul) sufletului nostru comun prin care să simțim Lumea Superioară.

Un om este complet determinat și definit de caracteristicile cu care a fost născut, de locul în care s-a născut și de educația pe care a primit-o. Așa că noi înșine nu prea am păcătuit și, chiar dacă ni se pare că am comis niște păcate, nu am făcut nimic rău. Asta pentru că, nu depinde nimic de noi!

Dar dacă ne clarificăm faptul că tot răul se datorează naturii noastre egoiste și vrem să o corectăm, avem posibilitatea să facem acest lucru. Deci, haideți să ne conectăm pentru acest scop, fiindcă este imposibil să te corectezi de unul singur. Fac deci apel la toți: veniți și vă corectați și vă veți simți într-o lume cu totul diferită!

Toate regretele și pocăințele noastre sunt conștientizarea faptului cât de mult nu dorim  să ne conectăm cu alții. Începem să înțelegem că este posibil să trăim bine numai prin conexiune și unitate dar, înclinația noastră rea ne oprește să obținem acest lucru. Cerem deci forței înalte din natură să ne conecteze și să ne unească, după cum este scris „Cel care a făcut pace în ceruri, să facă pace pentru noi și pentru tot Israel” (Kadiș).

Întrebare: Dar dacă îmi e frică să relaționez cu ceilalți și, dacă mă tem că mă vor exploata?

Răspuns: Pur și simplu nu înțelegem cum beneficiem din conexiune și unitate. E ca și cum am primi cadou un sac cu un milion de dolari. Dacă recompensa ne-ar fi fost dezvăluită, toți am fi vrut să ne conectăm. Totul depinde numai de relaționarea dintre rezultate și recompensă, iar Înțelepciunea Cabalei ne spune cât de mare este recompensa.

Întrebare: Sunt familiar cu mulți oameni buni care încearcă să relaționeze cu ceilalți, dar ei nu au primit un premiu de un milion de dolari.

Răspuns: Ideea este că nu știm ce este o conexiune bună. De aceea Cabala a fost numită știință. Cere studiu și cercetare. Un om poate investi mult efort în van. Mulți oameni din lumea noastră încearcă să facă bine fără rezultate. Ei pur și simplu nu cunosc legile naturii și de aceea fac greșeli.

Este știut că fără să cunoști legile fizice ale naturii este imposibil să faci ceva bine. Din contră, faci numai rău. Dacă nu înțeleg legea gravitației, sunt în stare să cad de pe acoperiș.

La fel se întâmplă și cu sufletul. Trebuie să cunoaștem legile naturii noastre interioare sau ale sufletului și, atunci, le vom folosi corect și vom obține cu ușurință o viață liniștită și armonioasă și profit mult mai mare decât un milion de dolari.

În luna lui Elul intrăm într-o perioadă unică. Avem oportunitatea să profităm mult numai dacă vom înțelege că scopul nostru este conectarea și unitatea dintre noi și că tot ceea ce ne deranjează este egoul nostru, înclinația rea.

Dacă încercăm să devenim eliberați de el cu ajutorul Înțelepciunii Cabala, ne vom aproviziona atunci cu toate mijloacele necesare obținerii corectării. Atunci vom obține abundența și toată prosperitatea. Vom descoperi între noi Lumea Superioară și vom începe să trăim o viață fabuloasă, ca și cum până atunci am fi fost într-un un nor.

Din Programul Radio 103 FM 30/08/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Luna Elul este timpul pentru autoexaminare. Ai îndeplinit instrucțiunea dată pe Muntele Sinai și, chiar înainte de asta, pe timpul lui Avraam, înseamnând obținerea conexiunii?

Lumina Superioară va fi îmbrăcată pe noi și, ca urmare, când începem să ne unim, ne va dezvălui Lumea Superioară și vom simți că trăim într-o lume corectată, rotundă, superioară și armonioasă.

De aceea, un păcat sau o fărădelege este ceea ce ne stă în drumul obținerii unității dintre noi. Fiecare se poate examina pe sine din această perspectivă și să se găsească plin de păcate, de calități egoiste și de dorințe care să-l facă să-i respingă pe ceilalți.

Luna Elul este numită timpul pocăinței, ceea ce înseamnă întoarcerea creaturii către Creator, pentru a fi asemănătoare și egală în formă cu calitățile Lui de iubire și dăruire.

Dezvăluirea păcatelor și fărădeligilor noastre este deja corectare. Tot ceea ce trebuie să facem este să recunoaștem corupția noastră. Oamenii încearcă să acopere răul lor și să-l ascundă, în timp ce Înțelepciunea Cabalei ne spune să dezvăluim răul fiindcă suntem complet egoiști. În momentul în care aceste păcate și fărădelegi sunt dezvăluite, imediat vor fi corectate.

Suntem dezbinați și scufundați în egourile noastre, dar trebuie să ne conectăm ca părți ale sufletului unic al lui Adam. Rolul nostru este să găsim calea spre conexiune și unitate. Acesta este de fapt singurul nostru păcat și simpla dezvăluire a acestui lucru reprezintă întreaga corectare.

Rugăciune este propria ta judecare, să vrei să descoperi și să scoți toate păcatele și fărădelegile tale, astfel ca ele să poată fi corectate și să dispară. Regretul și pocăința nu înseamnă lacrimi, ci recunoașterea nevoii de unitate. Vedem că lumea începe să înțeleagă că fără conexiune și unitate nu vom fi în stare să supraviețuim.

De fiecare dată descoperim în noi diferite păcate împotriva conexiunii și unității, ele vor fi corectate datorită revelării lor. Nu putem corecta nimic noi înșine și e de datoria noastră să descoperim răul din noi și să punctăm calitățile egoiste ale caracterului nostru. Asta se cheamă rugăciune, judecarea de sine.

Întrebare: De ce este de ajuns simpla descoperire și scoaterea la lumină a calităților noastre egoiste, ceea ce este deja corectare?

Răspuns: Când descoperim și scoatem răul la lumină înțelegem în ce măsură avem nevoie de corectare. Corectarea în sine este făcută de Lumina Reformatoare.

Când ne descoperim egoul și păcatele, atragem Lumina Corectoare. Este scris „Am creat înclinația rea, Am creat Tora drept condiment….fiindcă Lumina din ea întoarce la bine (reformează)”.

Tora este Lumina generală care este în jurul nostru, dar ea acționează asupra noastră numai dacă descoperim calitățile din noi care stau în calea conexiunii și a unității, adică păcatele noastre.

Lucrul principal este să determinăm diagnosticul, fiindcă remediul deja există! În momentul în care descoperim egoul din noi care nu ne permite să ne conectăm, Lumina Reformatoare numită Tora, acționează imediat asupra lui și corectează acea dorință.

Corectarea ne permite să ne conectăm cu ceilalți, dar în măsura în care ne conectăm intern și începem să ne simțim aproape unul de celălalt, Lumina Superioară poate să ne fie revelată și să ne lase să simțim Lumea Superioară.

Munca noastră în luna Elul se reduce la dezvăluirea răului care nu ne lasă să ne unim cu ceilalți. În această perioadă, răul doar se revelează, dar este corectat când începe anul nou, de Roș HaȘana.

Din Programul Radio 103 FM 30/08/2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Numeri” 14:4-14:7: Și ei au spus unii către alții „Hai să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”. Atunci Moise și Aaron au căzut cu fețele la pământ în fața întregii adunări a obștii fiilor lui Israel. Și Ioșua, fiul lui Nun și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au rupt hainele. Și ei au vorbit obștii fiilor lui Israel zicând „Pământul pe care l-am trecut noi spionând este foarte, foarte bun”.

Spionii care au fost trimiși să spioneze în țara lui Israel au străbătut-o în lung și lat. Au explorat țara la toate nivelurile, adică toate vasele (kelim-urile), toate nivelurile de NRNHY și, au descoperit că e bună.

Tora, „Numeri” 14:8-14:9: Dacă Domnul va fi bun cu noi, ne va duce în țara aceea și ne-o va da nouă, în pământul acela izvorăște lapte și miere. Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul acelui pământ fiindcă el va fi mâncare pentru noi; ei nu au apărare și cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!

Neamurile care trăiau în țara lui Israel erau uriașele noastre dorințe egoiste. Când omul înțelege că nu poate să-și depășească impulsurile și vede rivalul egoist din el, se predă pur și simplu și lasă egoul să facă cu el ce vrea sau, poate să încerce să facă ceva, dar nu poate să depășească egoul, nu are nicio putere să o facă. Numai dacă se conectează la un grup, la un mediu, el poate primi forțe de la ei și, atunci, va fi în stare să depășească acest obstacol, la fel cum, de exemplu, 20 de oameni scunzi pot să învingă un uriaș.

De aceea, când Caleb și Ioșua spun că timpul dorințelor egoiste a trecut și că, dacă neamul lui Israel merge cu Creatorul, adică puterea Lui este cea prin care ei vor putea să învingă egoul, să-l sfărâme sub ei. Atunci, toate obstacolele egoiste pe care ei le văd sub formă de uriași, vor funcționa corect.

Întrebare: Ce înseamnă că „și-au rupt hainele”?

Răspuns: Înseamnă că toate Masah-urile (ecranele) anterioare, Lumina Reflectată (Or Hozer), toate hainele pe care le-au avut, nu sunt potrivite pentru noul nivel. Acum ei trebuie să fie îmbrăcați într-o Lumină Reflectată complet diferită. Asta înseamnă că trebuie să-și schimbe hainele. În lumea noastră există obiceiul ca atunci când moare cineva, rudele lui să-și rupă hainele la înmormântarea lui. Asta înseamnă că sunt gata să obțină un nou nivel. Nu omul este cel care moare, ci egoul lui și de aceea îl îngropăm. Din acest motiv jelim morții șapte zile, îi părăsim treptat și când suntem complet eliberați de nivelul anterior, ne schimbăm hainele și începem o nouă viață.

Perioada de doliu, cele șapte zile, cele 30 de zile și anul, simbolizează reîncarnările, când aceleași Reșimot (gene spirituale) se întorc și tu te ridici treptat peste ele, până la sfârșitul corectării.

Din seria Kab TV „Secretele Cărții Eterne” 15/04/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Înainte de Roș HaȘana (Anul Nou evreiesc) când oamenii spun Slihot (rugăciuni de iertare) înseamnă ceva special? Ce reprezintă faptul că spun Slihot?

Răspuns: Cuvântul „slihot” deja spune că trebuie să cerem iertare în timpul acesta pentru păcatele și fărădelegile pe care le-am făcut. Dar ce înseamnă asta?

Pe parcursul Torei am primit o singură poruncă „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este cea mai mare lege a Torei”.

Dacă ținem această poruncă obținem iubirea pentru Creator. Acesta este tot scopul vieții și al omenirii, un scop datorită căruia ne ridicăm peste această lume până la nivelul Forței Superioare. Omul trebuie să obțină toate acestea în timpul vieții lui, în această lume, în realitatea obișnuită.

Un om se corectează constant până începe să-i iubească pe ceilalți ca pe sine și, de la iubirea pentru creatură, ajunge la iubirea pentru Creator. Această iubire se numește dăruire. Dacă urc peste egoul meu și mă conectez cu ceilalți pot să fac orice de dragul lor.

Pe de altă parte, dacă rămân în natura mea egoistă, nu-mi voi permite niciodată să fac vreo acțiune altruistă oricât de greu aș încerca. Este imposibil de imaginat că voi începe dintr-o dată să iubesc pe altcineva și să fiu gata să-i dau tot ce am ca și cum ar fi copilul meu.

Egoul nostru ne împiedică, ne duce în confuzie, ne distrage de la direcția dăruirii, ne conduce în direcția opusă, opusă unității, conexiunii și dăruirii către ceilalți. În același timp, lumea este forțată să devină din ce în ce mai integrală și, asistăm astfel la probleme din ce în ce mai multe și viața noastră care devine din ce în ce mai dificilă.

Natura în întregime, lumea minerală, vegetală și animală este atrasă într-o unitate integrală. Natura ne împinge spre unitate și noi nu vrem. Suntem ca niște copii închiși într-o cameră și care se luptă continuu între noi.

Astfel înaintează lumea spre recunoașterea răului, a naturii egoiste care nu ne lasă să obținem scopul Creației despre care ne vorbește Tora: unitate, conexiune și iubire.

Tora ne vorbește despre o lege majoră a existenței lumii deoarece natura generală care înconjoară lumea noastră este bazată pe iubire și dăruire. Este opusul la ceea ce se întâmplă cu noi aici, pe această planetă, în această sferă închisă.

Când poporulIsrael a primit pe Muntele Sinai Tora, a acceptat condiția ca ei să își concentreze totdeauna forțele pentru obținerea iubirii pentru ceilalți. Aceasta este legea majoră a Torei și, prin ținerea ei avansam împreună cu toată Natura spre scop.

Dar pentru că natura noastră este opusă acestei iubiri, avem nevoie de ajutor de Sus. Avem nevoie de Lumina Reformatoare. Dacă cerem ajutor invocăm forța care ne corectează natura și ne ajută să construim conexiunea corectă dintre noi.

Omul a fost creat inițial cu natură egoistă și nu acceptă unitatea și iubirea pentru ceilalți dar, în același timp, există un mijloc de corectare a acestui ego și el este Tora, Lumina Reformatoare.

Cu alte cuvinte, există o forță specială numită Lumea Superioară, care influențează un om și îi schimbă natura lui în una opusă, ceea ce înseamnă că îl reformează și îi schimbă natura din una rea în una bună, prin corectarea înclinației sale rele în înclinație bună.

Astfel, scopul este clar: trebuie să obținem îndeplinirea legii iubirii aproapelui ca pe noi înșine și prin asta să obținem iubirea pentru Creator. Acesta este mersul general al Naturii. Dar, noi nu vom fi capabili să ne încorporăm în direcția corectă și să avansăm  cu viteza corectă spre corectare, dacă nu vom cere Lumina Reformatoare și nu vom folosi Creatorul în felul în care trebuie. Deci trebuie să ne auto-analizăm pentru a înțelege ceea ce ni se întâmplă.

Apoi vom descoperi că nu avansăm pe calea corectă. Fiecare pas pe calea corectării este numit Mițva (poruncă), ceea ce înseamnă îndeplinirea instrucțiunii „iubește aproapele ca pe tine”. Toată această cale spre iubire este împărțită în 613 pași, 613 acțiuni numite Mițvot.

Asta înseamnă că noi trebuie să continuăm constant să ne corectăm până obținem iubirea pentru ceilalți. Corectându-ne prin 612 acțiuni obținem a 613 -a Mițva – iubirea.

De aceea, înainte de Roș HaȘana spunem Slihot. În acest timp ne autoexaminăm: „Ce am făcut în ultimul an; cât de aproape am ajuns de iubirea pentru ceilalți, de conexiunea cu toată nația lui Israel?

Așa vom vedea că n-am făcut nimic și, chiar dacă am făcut a fost foarte puțin. De aceea cerem iertare! Trebuie să ne examinăm acțiunile pentru a vedea în ce măsură sunt ele opuse direcției corecte și, în funcție de asta să recunoaștem greșelile noastre și fărădelegile din starea pe care am parcurs-o. În acest caz vine iertarea.

Din KabTV „Slihot” 17/08/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă încă nu am obţinut revelarea spirituală şi numai studiem, facem sau nu muncă spirituală?

Răspuns: Faceţi muncă spirituală pentru că vreţi să obţineţi spiritualitatea, cu toate că încă nu sunteţi în ea. Este la fel cum cineva vrea să îşi construiască o casă. Este posibil să facă asta în decurs de 20 de ani, dar în timpul acesta se ocupă cu construcţia casei. Aveţi un scop, de a obţine spiritualitate şi progresaţi şi vă apropiaţi de el până intraţi în el. Chiar dacă asta v-ar lua 20 de ani, care este problema?

Întrebare: Ce este mai important: să studiezi şi să te pregăteşti pentru spiritualitate sau să fii în spiritualitate? Odată ai spus că Creatorul ne iubeşte mai mult atunci când ne pregătim şi nu când suntem în spiritualitate?

Răspuns: Într-adevăr, atâta timp cât te pregăteşti, faci eforturi aşa cum face un bebeluş, un mic copil care încă nu ştie câtre ce se îndreaptă. Exact în locul ascunderii ai mai multe oportunităţii pentru a activa şi descoperi atitudinea ta către Creator, „forţa credinţei”. La fel ca în lumea noastră, eşti mai impresionat şi te bucuri mai mult pentru un copil mic.

În spiritualitate nu este aşa, şi totuşi există şarm şi naivitate, din această tânjire loială, conform legăturii între rădăcină şi ramură. Cea mai mare recompensă vine şi este revelată omului ca rezultat al efortului din timpul perioadei de ascundere, în aceşti 20 de ani.

Credem că această perioadă de pregătire este timp pierdut şi am vrea să îl evităm pentru a intra în spiritualitate cât mai repede posibil şi să începem să muncim cu adevărat, în înţelegere. Dar noi nu înţelegem că exact aceşti ani sunt atât de valoroşi. Şi aici este problema, pentru că numai cel care are cu adevărat o dorinţă reală de a sta, va rămâne, iar ceilalţi vor disparea.

Întrebare: Ce este o dorinţă adevărată?

Răspuns: O dorinţă adevărată se numeşte Reşimo care este destinat pentru corectare, funcţie de rădăcina sufletului.

Întrebare: Dar noi toţi vrem să trecem Mahsom-ul?

Răspuns: Desigur că toţi vor asta. Dar cineva vine să studieze de două ori pe săptămână, ca tine, iar alţii vin în fiecare zi. Sunt cei care se uită la un meci de fotbal seara, şi sunt cei care ies să disemineze.

Întrebare: Cum pot face să apără în mine această dorinţă reală de care spui?
Răspuns: Cu ajutorul mediului.

Întrebare: Dar sunt deja într-un asemenea mediu minunat! Ce altceva pot să fac?

Răspuns: Trebuie să te integrezi cu el astfel încât să deveniţi un singur întreg, fără nicio diferenţă. Asta se numeşte un singur om cu o singură inimă. Şi aici se află dificultatea. Îţi promiţi tot timpul să o faci, dar atunci când apare oportunitatea de a o face, te strecori brusc pe lângă ea. Dar dacă pur şi simplu stai şi studiezi, atunci timpul îşi va face treaba.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala din 0.03.2014 Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mai mulți cercetători moderni ai anti-semitismului se referă la faptul că Tora numește națiunea Israel ca fiind națiune aleasă și sfântă, lucru greu de înghițit de aceia care caută corectare prin egalitate…

Răspuns: Nu numai că Tora spune astfel de lucruri, mai mult este că națiunea Israel nu le afișează și nu le proclamă ca fiind fundamentul ei. Mulți nu știu despre asta dar, acest lucru nu le diminuează intensitatea sentimentelor.

Avem de fapt de a face cu o forță aflată în natură, în dorințele noastre omenești. Chiar și poporul care nu simte nimic față de neamul lui Israel și care nu știe nimic despre rădăcinile lui, tot simte această ură. Provine din însăși natura lor și nu putem face nimic în legătură cu asta. Vasele dorinței de primire urăsc în mod natural dăruirea și adevărata conexiune despre care vorbește Tora.

Noi nu simțim față de aceste lucruri ură, ci rezistență. Dăruirea ne aparține totuși nouă și nu altora. Cei care nu se simt parte din asta, o urăsc în așa măsură că sunt gata să o distrugă, să o omoare, să o elimine.

Nimic mai natural ca acest lucru. Acesta este de fapt motivul pentru care Esav a vrut să-l omoare pe Iacov dar nu a putut să o facă fiindcă, pe om, îl oprește imaginea subconștientă a lui Esav care știe că fără Iacov, el nu va supraviețui. Vedem în Tora că este imposibil să gestionăm lumea fără o sursă a dăruirii. Dar dorința de a distruge și de a supune, de a îngenunchia calitatea dăruirii încă arde în om, în special acum.

Poate ne mirăm cum de e posibil așa ceva în secolul 21. Oamenii nu înțeleg că începe o nouă eră care cere de fapt neamului lui Israel să acționeze efectiv. Înainte nu a fost așa. În ciuda urii celorlalte nații, el nu a fost obligat cu adevărat să îndeplinească corectarea dar, a suferit totuși suferințe teribile.

Numai în ultimul timp, pentru o scurtă perioadă, noi nu am suferit pentru că, Creatorul ne-a permis să ne reîntoarcem în țara lui Israel și să stabilim că suntem aici pentru a începe corectarea. Dar perioada inițială a întoarcerii noastre în această țară s-a terminat. Baal HaSulam vorbește despre asta în „Discurs de completare a Zohar-ului”. El spune că ne-a fost dată șansa iar acum, dacă națiunea Israel nu-și îndeplinește corectarea, toate suferințele prin care am trecut ne vor părea nimic comparativ cu noile suferințe care vor veni.

Este așa fiindcă noi nu am fost niciodată în starea în care să trebuiască să îndeplinim corectarea după exilul națiunii Israel și, de aceea, socoteala cu această nație va fi foarte grea. Toate loviturile pe care le-am primit înainte au fost numai pentru a ne feri de conectarea cu națiunile lumii, pentru ca noi să nu uităm. Ele ne-au ajutat să rămânem separați și să ne păzim, astfel ca noi să ne putem întoarce la corectarea care va veni mai târziu. Și acelea au fost însă lovituri teribile.

Acum însă, ele vor veni din cu totul alte surse. Trebuie să înțelegem că este de datoria noastră să aducem lumii mesajul corectării. Până la urmă, noi suntem cei care suntem de vină. Ceilalți încă nu știu despre asta, dar noi știm și nouă ni se cere să o îndeplinim. Dacă noi vom cădea în adormire, toate loviturile lumii vor fi pe conștiința noastră.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 2/03/2014 „Scrierile lui Baal HaSulam”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cineva care simte iubire și bunătate pentru ceilalți, este un cabalist?

Răspuns: Dacă este cu adevărat iubire și dăruire pentru ceilalți, atunci este cabalist. Problema este că noi greșim și, doar ni se pare că avem iubire și dăruire pentru cei din jur. Nu există iubire în lumea noastră.

Comentariu: Mulți oameni cred că sunt buni și iubitori.

Răspuns: Asta este o greșeală. Un cabalist dezvoltă un atribut special de iubire și dăruire, ceva ce nu este primire deghizată, adică un ego mai dezvoltat și mai sofisticat.

Atributul iubirii și dăruirii este construit peste ego, peste natura noastră. Atunci putem să simțim ce este în afara noastră, o singură forță numită Creator. Revelarea iubiri și dăruirii Lui pentru noi este numită Lumea Superioară. Cabalist este cineva care îndeplinește principiul „iubește aproapele ca pe tine însuți” și asta îi permite să simtă Lumea Superioară.

Întrebare: Ce este Lumea Superioară?

Răspuns: Lumea Superioară este suma forțelor, a influențelor și a acțiunilor Forței Superioare asupara noastră. Un cabalist vede forțe pe care alți oameni nu le pot vedea. El începe să coopereze cu Forța Superioară, cu toate componentele individuale ale aceste Forțe Unice care descinde de la Creator. Începem astfel să răspundem la chemarea Lui, să acționăm ca răspuns la ea și să devenim partenerii Creatorului.

Un cabalist cooperează cu Forța Superioară și, asta schimbă realitatea. Printr-o schimbare constantă de sine, el poate face lumea și viețile oamenilor mai bune.

Întrebare: Poate un cabalist să-și folosească super-puterile pentru a face rău oamenilor?

Răspuns: Este imposibil, până la urmă, să începem cu începutul, ceea ce obține el este forța dăruirii și a iubirii.

Comentariu: Dar auzim des la TV că un om care este angajat în Tora a fost implicat de asemenea și în acțiuni înterzise.

Răspuns: Un cabalist nu poate face niciun fel de rău. Înțelepciunea Cabalei schimbă natura omului în una altruistă. Întâi de toate el își restricționează egoul.

Tora conține Lumina Reformatoare care poate schimba înclinația noastră egoistă în înclinație bună. Un cabalist folosește Lumina Superioară și își corectează natura de la rea la bună. Acesta este primul semn. Dacă un om produce altora rău, el nu este cabalist.

Din Programul Radio 103 FM 16/08/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Porţiunea Şelach vorbeşte despre ce se întâmplă cu omul înainte să intre în pământul lui Israel, adică înainte să urce la următorul nivel. Aici, de exemplu, se spune clar faptul că este necesar să mergi în credinţă deasupra raţiunii.

Următorul nivel spiritual care i se revelează omului este o lume minunată, cu un pământ plin de lapte şi miere, dar în care este imposibil să intri.

A fost o vreme când locuitorii din Uniunea Sovietică visau, „Va fi o viaţă bună! Putem să ne împlinim toate dorinţele şi nevoile, visele şi speranţele!” Dar atunci când au înţeles că împreună cu asta vine şi egalitatea, grija pentru alţii şi necesitate de a munci pentru toată lumea şi a fi fericit cu asta, imediat şi-au pierdut interesul. Aceasta este fericirea communistă? Ia-o înapoi!

Deci, atunci când vorbim despre un pământ plin cu lapte şi miere, este necesar să înţelege că nu este vorba de laptele şi mierea de azi şi de valori complet diferite pentru care trebuie să îmi creez o dorinţă.

Acestea trebuie să devină cele mai importante pentru mine şi apoi voi intra cu adevărat într-o stare care mă va umple cu lapte şi miere.

Acum, aceste valori mi se pare teribile: să muncesc pentru alţii, să mă îngrijorez pentru alţii, să mă gândesc la ei, să mă gândesc la toată lumea. Prin asta, îmi voi umple viaţa?
Astăzi, acest lucru mi se pare iadul! Deci, trebuie să mă schimb pentru ca aceste noi valori să îmi pară grădina raiului şi apoi, pentru mine, acest pământ va deveni pământul promis.

Întrebare: De ce oamenii sunt împotriva acestui lucru? Ce este rău în a trăi pentru alţii, a te gândi la ei şi a-i iubi?

Răspuns: Nu este nimic rău în asta. Teoretic, este baza unui sistem minunat, o stare minunată, dar atunci când se pune cu adevărat în practică, ce s-a întâmplat în regimul sovietic, în chibuţuri şi în alte comunităţi similare, nimic nu mai devine concret, pentru că ego-ul nostru este împotriva acestor lucruri.

În momentul în care omul începe să lucreze la asta, aspectul romantic se termină imediat. Revoluţia îşi devorează copiii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” din 29.04.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Un comentariu →

Baal HaSulam scrie în articolul „Esenţa înţelepciunii Cabala”, faptul că înţelepciunea Cabala este de fapt revelarea Creatorului către creaturile din această lume.

Asta înseamnă că toţi oamenii care există în lumea noastră pot să îl descopere pe Creator, adică forţa superioară care cuprinde totul, conduce totul, ţine totul, este responsabilă pentru toate activităţile ale fiecărui atom, moleculă,  a naturii minerale, vegetale, animale şi umane, coprinde şi umple totul şi nu există nimeni în afară de El.

Este unica şi singura forţa superioară şi o putem descoperi cu ajutorul metodei numită înţelepciunea Cabala.

De-a lungul istoriei, au fost mulţi oameni care au descoperit această forţă. Ei sunt numiţi Cabalişti, de la cuvântul „Cabala” (primire în ebraică), deoarece au lucrat la această descoperire şi au primit această revelare.

În măsura în care ei descoperă forţa superioară, devine clar pentru ei ceea ce se întâmplă: de ce trăim, pentru ce trăim, cum să trăim corect, ce trebuie să obţină omul ca rezultat al vieţii, cu ce este conectat zi de zi, ce ne ghidează, cum trebuie să răspundem corect la lumea care ne înconjoară, în fiecare moment al vieţii, de ce au loc în lume schimbări şi unde duc toate acestea.

Omul începe să simtă că există într-un univers unic, umplut cu forţe şi obţine scopul creaţiei. Asta îi umple viaţa. Ştie de ce trăieşte, de ce se trezeşte dimineaţa şi cu ce este umplută ziua lui.

Nu avansează către sfârşitul vieţii, ci descoperă forţa superioară din ce în ce mai mult, zi de zi, până când începe să o simtă ca forţa care animează şi ghidează totul. Obţine asta atât intelectual cât şi emoţional.

Fiecare om din lume poate obţine asta, aşa cum este scris „… pentru că Mă vor cunoaşte cu toţi, de la cel mai mic la cel mai mare…” (Ieremia 31:33) şi „… casa Mea va i o casă de rugăciune pentru toţi oamenii” (Isaia 56:7). Dar mai întâi poporul Israel va obţine asta, iar după aceea întreaga lume.

A fost odată când Avraam a vrut să îi aducă pe toţi babilonienii la această metodă, pentru a înfăptui cu adevărat revoluţia spirituală, dar numai un mic număr de locuitorii ai vechiului Babilon i s-au alăturat. I-a dus în pământul Canaan şi a construit din ei poporului lui Israel. Totuşi, la început, a vrut să aducă pe toţi oamenii la acest nivel spiritual, pentru că înţelepciunea Cabala este pentru toată lumea, în mod egal.

Din programul de radio 103 FM din 09.08.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→