Category Archives: Munca interioara

Arhitectul sufletului

Tora, Leveticul, 20.13: De se va culca cineva cu bărbat ca şi cu femeie, amândoi au făcut nelegiuire şi cu siguranţă să se omoare; sângele lor asupra lor este.

Omul se omoară singur folosind dorinţa, partea bărbătească, în mod incorect, atunci când cel care dăruie devine cel care primeşte.

Asta se referă la dorinţa care poate fi folosită pentru dăruire dare este folosită pentru primire. Nu creăm doar un contact greşit între părţile bărbăteşti şi femeieşti ale dorinţei, ci de fapt îi coborâm nivelul.

La asta se referă „şi cu siguranţă să se omoare “. Asemenea contacte ne aduc moartea.

Tora, Leveticul, 20.14: Dacă îşi va lua cineva femeie şi se va desfrâna cu mama ei, nelegiuire face; pe foc să se ardă şi el şi ea, ca să nu fie nelegiuiri între voi. A ici este vorba despre un scurtcircuit, o conexiune greşită între nivelele superioare şi inferioare. Acest lucru este imposibil.

Tora, Leveticul, 20.14: Cel ce se va culca cu dobitoc să se omoare cu siguranţă şi să ucideţi dobitocul. Nivelul animal al dorinţei nu este pregătit pentru a fi folosit cu intenţia de dăruire. Dorinţa coboară cu un nivel şi începe să crească din nou de la nivelul vegetal la cel animal şi după aceea la cel de vorbitor.

Tora, Leveticul, 20.16: Dacă femeia se va duce la vreun dobitoc, ca să se unească cu el, să ucizi femeia şi dobitocul să se omoare, că sângele lor este asupra lor. Tora vorbeşte numai despre cum poate cineva să îşi sorteze dorinţele din interiorul lui, să le compare în mod corect şi să creeze o reţea corectă folosindu-le.

Există, de exemplu, numeroşi neuroni în creierul nostru, care trebuie să se conecteze în sinapse, de care depinde totul. Daca aceste conexiuni sunt corecte, omul este normal, dar dacă contactul dintre neuroni este greşit şi sunt, de exemplu, 500 000 de neuroni în loc de un milion, copilul se naşte nedezvoltat.

De aceea, Tora ne spune cum să creăm forma exactă a sistemului corect înăuntrul nostru, deoarece acesta ni s-a dat când era în totalitate destrămat. Dar atunci când noi îl punem la loc, începem să realizăm principiul său interior, principiu pe care este imposibil să îl obţinem altfel. Eşti ca un mic copil care începe să crească şi să devină mai înţelept jucându-se cu diferite jucării, înţelegând cum sun făcute. Şi aici, ne sunt date instrucţiunile corecte pentru a înţelege proiectul Creatorului. Numai prin acest tip de muncă ajungem să Îl cunoaştem pe El.

Din emisiunea Kab Tv „Secretele cărţii eterne” 23.04.2014

Un peşte ciudat

Întrebare: Cum pot să îmi dezvolt o nouă percepţie, care să îmi permită să ies din acvariul acestei lumi?

Răspuns: Mai întâi, trebuie să investighez cum trăiesc. Îmi doresc să ies din acest acvariu, dar toate simţurile mele operează înăuntrul lui.

Aspir să evadez, dar este doar o nevoie interioară care mă face să simt asta. Atunci, ce urmează? Cum pot ieşi din acvariu pentru a simţi lumea externă?

Vreau să las corpul de peşte în acvariu şi să scap ca un spirit fără corp, astfel încât sufletul meu să evadeze din peşte, din apă, din acvariu şi să înceapă să trăiască în afară! Aceasta este dorinţa pe care o simt! Dorinţa provine din acelaşi suflet care doreşte să iasă din corpul meu.

Iar în aceste caz am nevoie de un ghid care să îmi spună ce să fac dacă sun peşte aşa de nebun. Poate este ceva în neregulă cu mine sau poate am început deja să mă dezvolt către următorul nivel.

Această tânjire pare anormală, deoarece 99% dintre oameni trăiesc în pace în acvariu şi se simt bine, în timp ce eu simt dintr-odată că a trăi într-un acvariu închis este mai rău decât moartea şi că trebuie să ies din el. Trebuie să descopăr realitatea exterioară, să cunoască forţa superioară, să cunosc lumea care este dincolo de pereţii acvariului, care a devenit pentru mine o închisoare.

Apoi încep să caut o modalitate de a executa această revoluţie în interiorul meu şi descopăr înţelepciunea Cabala. Înţelepciunea Cabala nu îl învaţă pe începător ce este extern lui, pentru că la început nu este nimeni să fie învăţat. La început nu am nimic decât dorinţa de a ieşi din corpul de peşte. Înţelepciunea Cabala mă învaţă cum să ies afară.

Atunci când sunt în afara acvariului, încep să mă dezvolt în noua lume. Principalul lucru este să ies afară! Acvariul rămâne, la fel şi peştele din el, cu corpul fizic şi cu toate simţurile în apă, dar o dorinţă specială care s-a trezit în peşte, care se numeşte punctul din inimă, iese afară din acvariu şi se dezvoltă noi simţuri din el, un corp spiritual nou.

Nu mă mai identific cu peştele şi el îmi devine nesemnificativ. Trăieşte iar eu sunt gata să îi furnizez tot ce are nevoie, atât timp cât mă lasă în pace. De fapt, peştele nu are nevoie decât de cele necesare existenţei: mâncare, sex, familie, bani, respect şi cunoaştere. Îi pot furniza toate astea, atâta timp cât nu interferează cu dezvoltarea noului meu simţ.

Acest nou corp are şi el cinci tipuri de senzaţii: „văz, auz, gust, miros şi tactil”, dar au nume diferite: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin şi Malcut. Prin ele primesc cinci tipuri de impresii care ca îmi pictează imaginea lumii spirituale. Această lume este numită spirituală (Ruhani) deoarece la început eu mă dezvolt în ea la nivel mineral şi apoi la nivel vegetal (Ruach – spirit), care este primul nivel care depinde de mine.

Astfel, încep să mă dezvolt în afara acvariului. Peştele rămâne în acvariu şi poate trăi şi muri în el. Este conectat într-o oarecare măsură cu noua mea parte care trăieşte în afara acvariului, numită suflet, dar principalul lucru este că mi-am eliberat deja punctul meu din inimă, care a vrut aşa de mult să evadeze.

L-am luat din dorinţele mele corporale care erau absolut egoiste şi am început să îl dezvolt în afara lor. Acum încep să simt realitatea din afara acvariului, pe care nimeni din lume nu o simte şi nu nici măcar nu îşi imaginează că există.

Sunt oameni care se gândesc la ce a fost înainte de naştere sau ce este după moarte. Înainte de naştere, materia noastră a existat într-o formă diferită, iar după moarte se transformă din nou, dar naşterea, viaţa sau moartea noastră, nu au nimic de a face cu lumea spirituală, pentru că sunt exprimate în materia dorinţei egoiste de a primi. Pe de altă parte, materia lumii superioare este dorinţa de dăruire.

Din emisiune Kab Tv „întălnirea lumilor” 12.0.2014

Regi şi bufoni

Întrebare: În mediul meu, se obişnuieşte să se spună glume pentru a crea o atmosferă relaxată. Dar ce ar trebui să fac, dacă prin natura mea nu îmi plac glumele?

Răspuns: Glumele promovează încorporarea reciprocă unul în altul. Numai că trebuie să fie glume inteligente, pline de umor subtil.

De exemplu, la curtea fiecărui rege exist un bufon. I se permitea să facă orice, chiar să glumească pe seama regelui. Oricine altcineva care ar fi făcut asta, ar fi avut capul tăiat, dar nu şi bufonul. Şi cu toate că regii erau oameni foarte serioşi, determinaţi, ei continua să ţină la curte bufoni. De ce aveau nevoie de bufon?

Problema este că oamenii care erau încoronaţi să fie regi, erau deasupra tuturor celorlalţi din jurul lor. Aşadar, cine putea să îi influenţeze? În acele zile, de fapt bufonul era cel care putea să îi ridice spiritul regelui şi astfel să îl ajute în multe probleme.

Dacă ceva neplăcut se întâmpla sau apăreau anumite probleme, bufonul începea să îl amuze pe rege şi regele se relaxa şi începea să gândească diferit despre ceea ce se întâmpla. Acestea erau subiecte foarte adânci şi importante.

Din emisiune Kab TV „O nouă viaţă” 21.10.2014

Anicipând remediul pentru o boală

Întrebare: Este adevărat că o persoană este deschisă mai mult la o influenţă negativă decât la una pozitivă? Cât de uşor este să intri în panică şi să îţi faci griji, decât să fii relaxat?

Răspuns: Pur şi simplu nu am fost învăţaţi să ne opunem panici datorită înclinaţiei rele, egoului, care este cel care întotdeauna ne motivează: o sete pentru control, respect şi faimă, invidie, etc.

Dar dacă întoarcem aceste caracteristici într-o direcţie pozitivă, ele ne vor influenţă în aceaşi măsură ca şi în direcţia negativă, poate chiar mai mult.

În fiecare situaţie, noi facem un fel de calcul. Îmi aduc aminte că atunci când fiul meu a fost student, a avut oportunitatea să călătorească în Europa. Iar eu l-am lăsat. Nu a fost acasă două luni. Cu siguranţă am fost îngrijorat. Asta a fost acum mai mult de 20 de ani, nu existau telefoane mobile pe atunci.

Mai târziu, a călătorit în Estul îndepărtat, în locuri chiar mai periculoase, în America de Sud. Cum puteam să nu îl las? M-am pus în locul lui. Cum altfel ar fi putut descoperi viaţa la o vârstă atât de tânără? A trebuit să îl las, chiar daca am fost îngrijorat.

Întrebare: Dar sunt sigur că alţi oameni care ar permite aceleaşi lucruri pentru copiii lor nu ar putea să doarmă de griji.

Răspuns. Asta se numeşte sensibilitate dureroasă. Este foarte dificil să o depăşeşti singur. Este cu siguranţă posibil să te programezi pentru un alt comportament. De exemplu, pune-te sub influenţa mediului.

Întrebare: Să ne imaginăm o anumită stare de panică. Noaptea trecută, fiica mea a întârziat să vină. Am sunat un prieten al iei, după care am sunat la poliţie, spital, şi nu am primit niciun răspuns. Nu mai ştiam unde să merg. Am sunat-o pe soţia mea şi doar m-am supărat, pentru că ea a primit informaţia într-o manieră absolut relaxată. Eu eram panicat. Aşadar, influenţează-mă cumva ca sa nu mai fiu aşa de panicat.

Răspuns: Este necesar să părăseşti acea stare complet şi să o consideri complet neutră, fără să atingi punctul problemei. Porneşte ceva muzică, serveşte-te cu o prăjitură şi cafea. Din acest moment ne comportăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca şi cum pur şi simplul stăm într-o cafenea şi vorbim de viaţa de zi cu zi.

Şi aşa, gradual, ne mutăm la subiectul care provoacă frică şi griji, în condiţiile în care la început am vorbit despre atitudinea noastră pozitivă în situaţii similare. În alte cuvinte, remediul trebuie să anticipeze boala. După asta este necesar să vorbim despre cât de bine este să fii încrezător şi calm. Încercăm să ne relaxăm, de exemplu imaginează-ţi că eşti pe o plajă.

Iar după asta începem să ne gândim cum să rămânem în această stare de calm şi în viaţa obişnuită.

De fapt, copiii au propria lor viaţă. Şi ce va fi peste încă cinci sau şase ani, când fiica ta va merge la armată? Va deveni mai matura şi mai deşteaptă sau eu voi înceta să îmi mai fac griji pentru ea? Trebuie să înţeleg că toate grijile mele nu aduc niciun beneficiu.

Întrebare: Şi dacă văd că cineva se referă cu dispreţ la situaţia dată?

Răspuns: Asta nu este important pentru că „Oricine condamnă, o face prin propriile defecte” (Kiduşin 70a). Dacă încep să compar iresponsabilitatea lui cu înclinaţia mea către o îngrijorare exagerată, voi rămâne fără nimic. ŞI chiar dacă cineva nu ştie cum să se comporte frumos, în orice caz, sunt inclus în starea lui.

Întrebare: Dar nu vreau să plonjez în altă extremă…

Răspuns: Nu îţi face griji. Înainte să atingi un echilibru, va fi necesar pentru tine să te „arunci” în direcţia opusă. În final, totul va reveni la normal.

Din emisiunea Kab TV „O nouă viaţă” 21.10.2012

În lanţul către Lumea Infinitului

Tora, “Leviticul”, 20.20: Iar un bărbat care se culcă cu mătuşa lui, a descoperit goliciunea unchiului său; ei vor purta acest păcat; vor muri fără să facă copii.

Toate conexiunile care duc la un contact greşit între nivelul inferior şi cel superior sunt interzise de Tora, pentru că acestea taie scara ascensiunii.

Reshimot trebuie să se ridice de-a lungul aceluiaşi lanţ pe care au coborât prin toate lumile din Ein Sof în lumea noastră. De aceea, nu putem face nimic cu natura decât să urmăm cu grijă instrucţiunile care ne-au fost date.

Aşadar, de ce este neclar ce Reshimot putem folosi şi care nu? Acest lucru este făcut în mod intenţionat pentru ca noi să clarificăm cele mai corecte acţiuni, în ciuda impulsurilor noastre, a gândurilor şi dorinţelor.

Pe de altă parte, acţiunile greşite mă ajută să penetrez mai adânc în sistem şi să văd de ce este construit totul în acest fel. De aceea, această confuzie este necesară pentru ca noi să ne organizăm creierul şi să vedem cum este aranjat totul intern. Asta ne furnizează nouă adâncimea realizării.

Lanţul care duce către Ein Sof este foarte rigid şi acurat. Poţi urca numai pe acelaşi lanţ prin care genele tale spirituale au coborât. De aceea, ceea ce a dat naştere la următorul nivel nu este pur şi simplu tăiat, ci este mai întâi explorat şi studiat.

Acest lucru este esenţial pentru a obţine mecanismul interior al sistemului. Fără asta, ai fi un înger, adică un animal care este condus de natură şi care execută instinctiv numai acţiuni corecte.

Dar atunci când există o mare varietate de opţiuni şi tu te gândeşti ce este permis şi ce este interzis, adâncindu-te în tentaţii şi dificultăţi şi astfel alegi gândurile şi intenţiile corecte, îţi este revelat sistemul fără margini, infinit, numit Creator.

Îţi este adaptat ţie şi tu devii proprietarul lui. Este la fel ca un embrion, o fiinţă umană, care se dezvoltă de la un mugur genetic. Acelaşi lucru se întâmplă şi aici.

Ai de fapt doar un singur punct, mic, care poate fi întors în orice direcţie, deoarece el nu are o direcţiei proprie. Dar atunci când începi să munceşti conform instrucţiunilor date de Tora şi începi să explorezi unde, ce şi cum, începi să vezi conexiunea dintre punctul tău din inimă şi întregul imens sistem. În cele din urmă, el devine baza acestui sistem.

Oricum, trebuie să treci prin toate aceste căi şi să le explorezi. Ţi se dau de Sus conform rădăcinii sufletului tău, conform cu Reshimo general care este ascuns în tine, orice ai face. Trebuie să trecem prin asta, fiecare conform propriului stil, în felul său. Altfel, nu vei deveni proprietarul sistemului.

Comentariu: Dar toate aceste aşa numite păcate din lumea noastră au loc ca o consecinţă a rădăcinilor spirituale, la fel ca uniunea a doi bărbaţi, sau incestul, etc.

Răspuns: Este rezultatul spargerii sistemului care a trebuit să coboare în acest fel în mod intenţionat, distrugându-se şi revelându-se nouă în totalitate, pentru ca noi să începem să îl refacem din nou şi să urcăm.

Tora, Leveticul, 20:22: Şi să păziţi şi toate poruncile şi legile mele, şi să le împliniţi, pentru ca Ţara în care vă duc să locuiţi să nu vă verse din ea. Aceasta este condiţia necesară intrării în pământul Israel, unde totul este curat şi nu există prohibiţii. Atunci eşti la un nivel unde toate legile îţi devin legi naturale şi nu le poţi încălca pentru că de fapt nu vei simţii că este posibil să le ţii sau să le încalci. Aceste opţiuni nu vor mai exista.

 

Din emisiunea Kab TV „Secretele cărţii eterne” 23.04.2014

O activitate necesară controlată de destin

Întrebare: Anumite persoane și-au tatuat numele sacru de trei litere pentru că ei presupun că fiecare nume are propria sa putere. Este eficace? A scris persoana ”o rețetă” de succes?

Răspuns: Cum poate ajuta viața voastră dacă scrieți o rețetă cu trei ingrediente asupra voastră, de exemplu: zece grame de sare, cinci grame de piper, și un litru de apă? Trebuie să gătiți prăjitura și nu doar să scrieți rețeta. Această rețetă trebuie să fie făcută luând forțe de la suflet, descoperind ceea ce sunt apa, sarea, condimentele, făina și drojdia – toate ingredientele necesare pentru a pregăti o prăjitură. Ele trebuie să fie în interior, să se alăture corect și să fie amestecate cu grijă.

Și, în timp ce pregătiți acest amestec, nu vedeți nimic bun în el, deoarece trebuie să-l puneți în cuptor și nu este un procedeu simplu! Doar după ce ați pus acest amestec fără pretenții în cuptor, începe să crească o frumoasă prăjitură. Și apoi, puteți să o acoperiți cu miere sau frișcă.

Întrebare: Dacă înțeleg, nu este vorba doar despre un tatuaj, ci de asemenea, despre ornamente rituale și imagini pe un zid? Dacă nu pregătesc prăjitura eu singur, atunci niciuna dintre diversele accesorii magice nu mă va ajuta? Dar nu vin de la înțelepciunea Cabala?

Răspuns: Este astfel construit în percepția oamenilor. Ca și cum ai cumpăra o diplomă a altcuiva. Un prieten termină școala, obține o diplomă și tu o fotografiezi, scrii acolo numele tău și o agăți de perete. Asta te ajută?

Nu ai fost la universitate și nu ai devenit un expert cu această diplomă. Doar te înșeli pe tine că ești altcineva.

Întrebare: Cum mă poate ajuta Cabala cu adevărat să schimb destinul meu?

Răspuns: În primul rând, dacă dorești să-ți schimbi destinul, depinde de tine să înveți. Nici o pregătire nu este necesară pentru asta. Este scris: ”Nu este înțeleptul care învață”. Este adevărat pentru toată lumea. Dacă este destinul său, trebuie să învețe Cabala!

Am ajuns la o situație în această generație când toată lumea trebuie să învețe să-și schimbe destinul său. Este imposibil a scăpa din asta. Dacă fugi, atunci te vor trage de urechi, cu ajutorul poliției și tribunalului, și te vor așeza la o masă de studiu.

Din ”o viață nouă”, 21.12.2014

 

Dacă am ști pentru cine muncim!

Tora, Exodul, 02:23: ”S-a întâmplat, în această perioadă lungă de timp, că regele Egiptului a murit.” Ar trebui să înțelegem că trebuie să privim în interior, nu în exterior, în afara noastră. Este Faraon al meu și Egiptul meu și totul se află în interiorul meu. Este Faraon al meu și Egiptul meu și totul se găsește în interiorul meu. Totuși, vreau să construiesc un nou eu în interiorul meu și pentru asta, trebuie să muncesc dur și să ucid anumite dorințe în interiorul meu și să le fac să intre în coliziune unele cu altele.

Imaginați-vă starea Moise, o mică scânteie de dăruire care a crescut în imensul ego numit palatul lui Faraon. Vine timpul când regele Egiptului moare și sunt în starea în care ego-ul meu moare în final. Înțeleg că nu există nici un folos și vreau să fiu liber de asta dar, în același timp, nu pot. Văd că acest ego este mort. Vreau să scap de asta dar nu știu cum să mă eliberez de el.

”Că regele a murit” înseamnă că ego-ul a încetat să existe, la fel cum oamenii mor în această lume. Încetează să existe în ochii mei, în estimarea mea, și el își pierde controlul asupra mea. Nu mai vreau să fiu sclavul său! El mă domină mereu dar este deja împotriva voinței mele. În ceea ce mă privește, el moare așa cum mari lideri o fac și nu mai țin cont de el.

Nu pot să fiu încă liber de controlul său, dar nu mai consider că este mare și nu mai accept să-l respect și să-i fac capriciile. Nu mai sunt sclavul lui fidel.

Priviți lumea și cum încearcă oamenii și fac totul pentru ego-ul lor. Dacă ar ști că este un străin pentru ei. Dacă ar înțelege și ar vedea că ei muncesc pentru un mincinos care ia de obicei tot ceea ce ei câștigă seara prin munca lor grea. O persoană încearcă și face eforturi, dar 99% din fructul muncii sale îi este furat de Faraon care nu îi lasă decât firimituri mizere astfel încât să nu moară și să continue să muncească zi după zi.

Totul este aranjat și organizat în jurul unei persoane. Televiziune, publicitate, presă și alegeri funcționează pentru ca să o facă un sclav care nu are nici un mijloc să scape. Dar, puțin câte puțin, o persoană începe să înțeleagă că este un sclav și asta este ceea ce se întâmplă națiunii israeliene. O persoană își dă seama că trebuie să se elibereze și să scape din acest cerc vicios, dar ea nu știe cum.

Asta este asemănător situației noastre actuale; realizăm că, dacă vom lăsa lucrurile așa cum sunt, ne vom îngropa în ego-ul nostru, dar nu știm cum să scăpăm. Avem nevoie de forța lui Moise!

Din kab.tv, ”Capitolele Torei cu Shmuel Vilozny”, 15.12.2014

 

Să trecem peste spargere

Întrebare: Cum trebuie să percepem Talmud Eser Sefirot, atunci când citim despre un anumit fenomen, concept, nume ale unor Partzufim, lumi?

Răspuns: Talmud Eser Sefirot descrie sistemul care se îngrijește și ne conduce din lumea Ein Sof. În lumea Ein Sof se găsește întregul plan al creației, de la început și până la sfârșit iar sistemul lumilor îl divide în etape, care corespund ordinii de desfășurare a acțiunilor ulterioare prin care ne dezvoltăm.

Întrebare: Cum acționează acesta asupra noastră, cum ne purifică pentru a fi tot mai conectați în grup?

Răspuns: Sistemul suprem acționează asupra noastră cu condiția să fim de acord să lucreze în scopul aducerii nostre la unitatea cu Creatorul, adică să alegem calea Torei, a Luminii sau pe aceea a suferinței, una din cele două.

În acest sistem însă nu există două căi; ci doar o secvență de forțe care acționează într-o formă precisă, determinată, de la începutul și până la sfârșitul corecției. Totul depinde de modul în care primești influența acestor lumini care ajung până la tine trecând prin toți Partzufim-ii.

Sistemul lumilor dăruiește creaturilor într-o manieră clar organizată. Creaturile sunt acelea care pot primi acest dar într-o formă corectă și astfel să progreseze plăcut și ușor, aducând astfel mulțumire Creatorului, sau nu, și atunci se plasează pe calea suferinței. Sistemul prezintă întotdeauna aranjamente care vin obligatoriu din interiorul său.

Întrebare: Ce înseamnă a primi într-o formă corectă acest dar?

Răspuns: Forma corectă înseamnă în scopul conectării. În fond, avem nevoie doar să ne conectăm sub forma unui vas general, care va trece peste spargere luând în interiorul său toată această spargere. La început a existat o singură dorință; mai târziu lumina a venit și a divizat-o în două părți, insinuându-se între noi. Acum, între dorințele noastre există Lumina sau Creatorul, dar cu minus, într-o formă negativă.

Avem o creatură și încă una iar între ele este Creatorul într-o formă negativă, adică Faraonul, Lumina cu semnul minus. Noi trebuie să o inversăm în plus, în același timp recunoscând și stabilind în fiecare acțiune care ne este revelată că nu există nimeni altcineva în afara Lui și că El este binele care face bine.

Între tine și mine se revelează un mare “minus” iar noi îl inversăm în ”plus,” schimbând întunericul în lumină. În final, Lumina va fi revelată în acest sistem integral, între noi. Aceasta înseamnă că noi ne îmbrăcăm în Creator, că ne găsim în adeziune cu El.

Principalul lucru este să nu uităm că tot acest rău este de fapt Creatorul care este revelat însă într-o formă inversată. Prin spargere, Lumina a intrat în interiorul vasului și dacă noi acum o vom inversa din rău în bine, atunci vom realiza adeziunea dintre Lumină și vas, despre care este scris: “El și numele Lui sunt unul.”

From the 3rd part of the Daily Kabbalah Lesson 12/8/14, The Study of the Ten Sefirot

 

Rugăciunea, încununarea tuturor eforturilor noastre

Din scrisoarea nr. 57 a lui Rabaș: “V-am spus acest adevăr doar pentru ca voi să nu disperați și să nu vă depărtați de iertare. Și deși nu vedeți nimic, nici măcar în momentul în care măsura eforturilor este plină, tocmai acela este timpul pentru rugăciune.”

Întrebare: Este oare rugăciunea parte a efortului sau ea vine separat?

Răspuns: Rugaciunea este rezultatul tuturor eforturilor. Când depui un efort total și măsura este completă, atunci se naște rugăciunea. Trebuie să faci tot ceea ce îți este la îndemână și în puterile tale, abia după aceea vei înțelege că doar Creatorul este capabil să-Și implementeze propriul plan. Atunci te vei adresa Lui!

Întrebare: Ce înseamnă a-ți face până la capăt partea ta de muncă?

Răspuns: Înseamnă să finalizezi toate modurile de conectare cu prietenii în scopul de a dărui Creatorului. Disperarea vine din faptul că nu ajungi la adevărata calitate a dăruirii și atunci izbucnești rugându-te.

Mai întâi doar auzi ce bine este să ajungi la dăruire, dar trebuie să ajungi la o stare în care să vrei să devii tu acela care dăruiește; te rogi fierbinte pentru dăruire, ca și cum nu poți fără aceasta.

Nu ai cum să-ți măsori vasul și, judecând după faptul că este gol, decizi că ți-ai terminat partea de trudă. Dintr-o stare care îți este impusă izbucnește o rugăciune, la care primești imediat răspuns și atunci se petrece schimbarea. Tocmai în urma acestor schimbări vei înțelege că ți-ai îndeplinit partea ta de trudă.

Rugăciunea vine după ce omul s-a analizat dându-și seama că îi este imposibil să schimbe singur ceva; mai degrabă, totul se află în mâinile Creatorului. Și această realizare îl aduce pe om la alipirea de Creator.

Nu ți se cere să creezi artificial această rugăciune. Ci natural, din interior va ieși la lumină plânsul tău, care va fi rugăciunea ta. Rugăciunea este munca inimii.
From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 11/26/14, Writings of Baal HaSulam

O soluție strălucită la tot soiul de probleme

Întrebare: Să presupunem că este impusă o sarcină într-un grup de trei persoane. Fiecare are propriile sale calcule, cuoștințe, sarcini și experiență. Ei pot efectua munca indiferent unde va merge asta, dar ei pot, de asemenea, să formeze inteligența grupului. Tot timpul, crescând conexiunea emoțională, ei cresc capacitatea lor de a gândi. Există o limită la acest proces?

Răspuns: Da. Și aici, este foarte important să se verifice care sunt obstacolele deasupra cărora oamenii se conectează. Dacă este dificil pentru ei să se apropie unul de altul datorită unui comportament neplăcut printre membrii grupului, conflicte interne și respingeri, dar, în ciuda a toate astea, ei reușesc să se conecteze deasupra, atunci diferența dintre nivelul în care ego-ul este în control și înălțimea la care ei se ridică deasupra pentru a atinge unitatea lor aduce o conexiune emoțională intensă.

Întrebare: Deci, pentru a obține o soluție strălucită, trebuie să adun muncitorii cei mai egoiști într-un singur colectiv. Ce trebuie să facă pentru a se uni?

Răspuns: Să dorească arzător o unică senzație reciprocă. Asta înseamnă că, fiecare gând pozitiv cu privire la ceilalți se adună și se contractă, se ridică deasupra sentimentelor personale și începe să-l iubească pe celălalt ca și cum ar fi persoana cea mai apropiată de el. El vede persoana cea mai minunată și ideală în celălalt, și vrea să facă bine pentru ea în orice mod posibil. În același timp,  nu șterge sentimentul de ură; construiește mai degrabă, conștient, o conexiune de iubire deasupra.

Pentru asta, vom efectua o serie de întâlniri speciale, în care vom clarifica cum fiecare trebuie să se ridice deasupra lui, contractând ego-ul său fără a-l desființa, ci doar a contracta activitatea sa. Este modul în care trebuie să ne anulăm pentru a fi inclus cu ceilalți și pentru a-i simți cum sunt și nu cum mi se pare că sunt. Vreau să fiu inclus cu o altă persoană ca și cum nu aș simți nimic cu privire la ea, nici iubire, nici ură. Ce vrea ea? Ce-i place, ce detestă, de ce este atrasă? Care sunt tendințele ei, preferințele, planurile? Vreau să o apreciez; acesta este lucrul principal.

Întrebare: A învăța asta cu un coleg sau doi în muncă nu este dificil. Dar dacă suntem zece, asta înseamnă că trebuie să apreciez pe fiecare dintre ei?

Răspuns: Este adevărat. Fiecare se anulează pentru a simți pe celălalt. Și, în următorul exercițiu, nu am nevoie să mă anulez, mai degrabă mă simt mai mare decât voi toți, pregătit să împlinesc pe fiecare dintre voi.

De acolo, rezultă că, pentru a verifica ceea ce lipsește celuilalt, trebuie să mă reduc și să fiu inclus cu el fără ego-ul meu. Trebuie să fiu ca un senzor nedetectabil, fără să creez nici o interferență. Și, pentru a-l împlini, trebuie să folosesc toate capacitățile mele. Asta înseamnă că, în capacitatea mea de a împlini, sunt deja mai mare decât toți. Nu sunt cel mai mic într-un grup, mai degrabă cel mai mare. Și astfel, am o influență pozitivă asupra lor.

Întrebare: Cum se face că, grație atmosferei de atitudine corectă între noi, vom realiza cele mai bune soluții?

Răspuns: Ideea nu este în atmosferă. Capacitatea de a construi o nouă senzație integrală și o nouă inteligență integrală deasupra naturii care ne separă pe fiecare dintre noi, asta este important! Să se creeze ceva similar cu natura colectivă, care-mi permite să se găsească o soluție la un nivel mai ridicat decât nivelul în care fiecare dintre noi se găsește, chiar dacă este Einstein.

Din kab.tv, ”O Nouă Viață”, 26.01.2014