Intrebari primite cu privire la destin, senzatii din timpul lecturii, Adam HaRishon si conexe:

Intrebare: Cum ne dam seama de scopul real al destinului nostru? Exista o cale de a descoperi daca actiunile unei persoane sunt indreptate corect inspre implinirea scopului pentru care exista in aceasta lume?

Raspuns: Aceasta e sarcina muncii perseverente a unei persoane pe parcursul intregii vieti, aceea de a clarifica scopul-Creatorul, calitatea daruirii si iubirii, si obtinerea acestei calitati in asa masura incat sa fie continuu aproape de ea.

Intrebare: Citesc cartile dvs. de mult timp si imi ofera o senzatie de implinire. Am o puternica senzatie de speranta si atasament. Simt ca exist, ca sunt aici, iar cand ma concentrez asupra acestei senzatii, ma simt linistit si implinit. E aceasta senzatie a existentei, ego-ul meu personal sau e universal, comun?

Raspuns: Aceasta e ridicarea dvs. la starea atingerii intregului univers comun.

Intrebare: Carui organ din AdamHaRishon apartine sufletul meu?

Raspunsul meu: Doar dvs. puteti dezvalui asta, asa cum il dezvaluiti pe Creator, intrucat aceasta revelatie apare de obicei in sufletul comun si in particular in sufletul dvs.

Intrebare: Cand spuneti ca “e nevoie de o conectare intre oameni”, la ce fel de conectare va referiti?

Raspuns: Ma refer la nevoia de relatii pozitive, cu participarea tuturor la problemele tuturor celorlalti, asa cum o necesita conectarea intr-un singur mecanism.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce sunt pietatea si faptele de bunatate?

Raspunsul: Bunatatea este cea care umple lumea, ceea ce este revelat in dorintele mele corectate. Chiar in acest moment, sunt inconjurat de lumea umpluta cu bunatatea absoluta, infinita, dar nu am capacitatea de a o simti.

Pietatea(cucernicia, credinta) este ceea ce eu descopar ca simt azi, in loc de Rau.  Egoismul meu este in crestere si imi arata ca totul este rau. Imi arata doua contrarii: Lumina si, aceeasi lumina in forma de intuneric. Astfel simtim Lumina in lumea aceasta, de vreme ce simtirea noastra este opusa daruirii.

Cu cat mai puternic functioneaza Lumina asupra mea, cu atat mi se pare viata mai in intuneric si mai grea. Acest lucru se intampla deoarece eu sunt opusul Luminii acesteia. Lumina imi evidentiaza faptul ca, in raport cu toate sufletele – si nu, numai fata de mine – tot ceea ce se intampla cu mine, depinde de intreaga lume.

Acesta este motivul pentru care lumea nu intelege de ce, dintr-odata experimenteaza o stagnare si inactivitate. In subconstient, persoana simte ca depinde de toti ceilalti. Deci, cum ar trebui sa acţioneze? Trebuie sa aiba posibilitatea de a se auto-observa: cand este momentul in care Daruieste si cand este, cel in care Primeste. Dar perceptia conexiunii noastre globale este voalata, dereglata de dorinta de a primi si ne face neputinciosi. Daca mi se spune ca trebuie sa execut o munca si ca voi primi o rasplata pentru asta, acest lucru il inteleg. Dar nu pot funcţiona fara o recompensa!

Dificultatea aici consta in faptul ca in legatura dintre noi apare Lumina, care imi reveleaza din ce in ce mai mult sinele meu. II vom simti influenţa, in aceasta crestere a intunericului si crizei. Dar daca vom incepe sa jucam jocul Daruirii cu ceilalti, ne vom corecta. Stiinta Kabbalah este chiar acest ‘joc’, ea va uni umanitatea intr-un tot comun de incredere reciproca, cu sursa care ne corecteaza pe noi. Ca rezultat, ne vom regasi pe noi insine, intr-adevar, intr-o stare corectata.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Sa spunem ca am avut parte de o lovitura. Am fost concediat – ma simt groaznic. Mai are rost sa aspir la Creator?

Raspuns: Exact acest lucru se intampla acum cu lumea – ea primeste lovituri, si vor mai fi inca multe lovituri din acestea. Toate sunt necesare pentru ca omul sa ajunga la starea in care va fi de acord sa isi respinga egoismul.

Anulandu-si egoismul, o persoana descopera ca are nevoie sa primeasca doar putin de la Creator – si anume numai ceea ce e necesar pentru viata. E asemenea celulelor si celorlalte parti ale corpului care exista de dragul intregului organism si prin urmare perceptiei intregii existente, per ansamblu. In acelasi fel, noi simtim si percepem viata eterna si perfecta a Universului infinit si nemarginit.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Kabbalah e metoda revelarii Creatorului in fata unei persoane (vezi articolul lui Baal HaSulam “Esenta Intelepciunii Kabbalei”)

In ciuda faptului ca stiinta Kabbalei a fost ascunsa omenirii atatea mii de ani, ea a reusit, manifestandu-se in stiinte si relatii sociale in forma opusa, egoista, sa pregateasca omenirea pentru perceperea ei (Kabbalah) ca metoda necesara fiecaruia pentru a avea o existenta perfecta.

Oricum, in functie de dorintele sale si mintea sa nativa o persoana ar trebui sa isi dea intai seama de evolutia eronata a dezvoltarii sale independente. Tocmai pentru ca trece prin stagiile evolutiei tehnologice, stiintifice, religioase si sociale, fiind dezamagit apoi de ele, o persoana devine capabila sa inteleaga intelepciunea si mintea Superioara (superioare celor mostenite nativ). Parcurgand toate metodele si dandu-si seama de limitarile acestora, incapacitatea lor de a corecta lumea, o persoana ajunge sa le respinga si sa aleaga Kabbalah ca singura metoda adevarata a dezvoltarii sale.

Motivul acestei cai de evolutie este legat de faptul ca Creatorul este ascuns individului pentru a-i oferi acestuia posibilitatea de a evolua pe cont propriu si a-si da seama singur de adevar. La fel cum Creatorul este ascuns in tot ce ne inconjoara, tot asa si Kabbalah, metoda revelarii Lui, este ascunsa in stiintele lumii noastre.

Similar evolutiei stiintelor care conduc la revelarea stiintei Kabbalah ascunsa in interiorul lor, evolutia umana din lumea noastra conduce la revelarea Creatorului. O persoana dezvaluie lumea prin stiinta, apoi, cu ajutorul Kabbalei, il dezvaluie pe Creator.

Prin urmare, tot asa cum tainuirea Creatorului este cauza ghinioanelor si suferintelor noastre, tot asa tainuirea Kabbalei este cauza intregii noastre suferinte.

Stiinta Kabbalei este metoda revelarii Luminii Superioare, Lumina Hochma(Intelepciune), revelata in Lumina Chasadim (Lumina Credintei-calitatea daruirii), in dorintele egoiste corectate. In orice caz, patrunderea unei emanatii considerabil diminuate din Hochma direct in dorintele egoiste, fara a fi anterior invaluita in Lumina Chasadim, da nastere stiintelor din lumea noastra.

Din moment ce Lumina Hochma care coboara in lumea noastra (o anume revelare a Creatorului in stiintele lumii noastre, in dorintele egoiste) provine din revelarea Creatorului in lumea Superioara (invaluirea Luminii Hochma de catre Lumina Chasadim), e evident ca toate descoperirile Naturii, care se fac in lumea noastra, nu sunt decat o revelare a Creatorului in stiinta Kabalei in lumea Superioara.

Cu alte cuvinte, o doza vadit nesemnificativa de adevar provine din stiintele lumii noastre din Kabbalah, care este radacina Superioara a stiintelor corporale, in acelasi fel in care intregul nostru univers primeste doar “Ner Dakik” (o scanteie de Lumina) din Lumina Superioara.

In fine, mai ales de jos in sus, adica pornind de la stiintele lumii noastre, putem ajunge la stiinta Kabbalah. Acesta e motivul revigorarii tuturor stiintelor si, in consecinta, pregatirea lumii pentru revelarea Creatorului.

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→