Întrebare: De obicei, lumina creează o dorință și apoi pleacă. Prin urmare, atunci când încercăm să ne bucurăm a doua oară în același loc, lucrul acesta provoacă un “scurtcircuit”. Cum putem formula o dorință care anticipează coborârea luminii?

Răspuns: Cred că aceasta nu este o problemă atât de mare. Ideea este că, dacă dorim să fim conectați unul cu celălalt, și în același timp să stabilim o conexiune cu Creatorul, pentru a o dărui Creatorului, atunci totul va funcționa.

Încercați să vă uniți într-un mod în care dorința voastră comună să se alinieze cu dorința Creatorului față de voi și veți realiza ceea ce se numește “Eu sunt pentru Creator, iar Creatorul este pentru mine”.

Încercaţi și veţi vedea că nu este greu.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Anularea în fața unui prieten înseamnă urmărirea oricărei cereri din partea unui prieten din mediul meu?

Răspuns: Dacă acest mediu se îndreaptă în mod clar cu tine spre scop și ai fost de acord cu acest lucru, trebuie să te anulezi complet în fața prietenilor tăi, ceea ce înseamnă că trebuie să fii conectat intern cu ei. Nu contează prin ce stări exterioare treci: ascensiuni, coborâri, certuri, tensiuni, toate fac parte din mersul înainte.

Este ca și cum te-ai afla pe o barcă cu pânze care se îndreaptă spre țintă cu vântul care se mișcă constant și te urci pe tachelaj și reglezi pânzele pentru a continua să mergi înainte. La urma urmei, tot ce se întâmplă în tine, odată ce te-ai angajat serios în atingerea scopului, fie că este o adiere, o furtună sau un uragan, este stârnit în mod intenționat de către Creator pentru a se asigura că, în ciuda tuturor acestor lucruri, rămâneți uniți și vă îndreptați pânzele într-o singură direcție.

Comentariu: Întotdeauna subliniaţi concentrarea interioară a mediului în care mă aflu. Dar există situații, de exemplu, în care abordez pe cineva și spun: “Să încercăm să facem un anumit proiect”. Ei sunt de acord fără măcar să întrebe ce este, iar asta duce la un rezultat bun.

Răspunsul meu: Ce legătură are asta cu progresul spiritual? Poate că are legătură cu o muncă comună în diseminare. Vă propuneți în primul rând să conectați sufletele pentru a obține adeziunea cu Creatorul? Sau pregătești o acțiune doar pentru diseminare? Trebuie să înțelegi natura acțiunilor tale.

Comentariu: Dar în orice caz, deocamdată, inevitabil, simțim interacțiuni fizice.

Răspunsul meu: Desigur! Prin urmare, trebuie să interacționați și să faceți tot posibilul. Dar anularea în fața unui prieten înseamnă în primul rând că mă mișc pe deplin împreună cu ei, știind că nu pot atinge scopul fără ei, iar ei nu pot fără mine.

Întrebare: Mai putem avansa în acest fel, chiar și fără comunicare directă cu cineva?

Răspuns: Da, desigur. În acest fel, în esență ne includem unul pe altul în grupul nostru mondial comun.

Din KabTV “Am primit un apel. Component interior” 4/6/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se simte conexiunea dintre suflete?

Răspuns: Conexiunea dintre suflete se simte în unificarea tuturor aspirațiilor în sus, spre un scop care poate fi atins doar prin conexiunea noastră, nu individual.

Singur, voi rămâne mereu cu un singur punct în inimă care mi se dă la începutul călătoriei. Este ca o picătură de material seminal; rămâne ca temelia unui om, iar orice altceva este doar “carne” care trebuie adăugată la ea. Dar în această picătură se află toate informațiile despre om.

Acest punct din inimă există deasupra egoului meu, pe care sunt disperat să-l împlinesc în această lume. Mă trage în sus, dar va rămâne întotdeauna doar un punct.

Nu poate crește; în schimb îl conectez cu celelalte astfel de puncte din inimile prietenilor mei. Când aceste puncte se reunesc pentru a forma un singur vas al sufletului, încep să simt lumina superioară în interiorul lui – nu în fiecare dintre noi individual, ci în conexiunea dintre noi, în relațiile noastre, în unitate.

Fiecare dintre noi este o dorință. Dacă acționez cu dorința de a dărui altora și ei acționează cu dorința de a-mi dărui mie, conexiunea dintre noi dezvăluie o lumină interioară. Este asemănător cu legăturile intra-atomice.

Există două dorințe. Pe de o parte, egoismul îi îndepărtează pe oameni și îi face să nu fie dispuși să se unească unul cu celălalt.

Pe de altă parte, deasupra egoismului, ei se apropie și se străduiesc să-și conecteze punctele din inimă. Forța de respingere a egoismului este negativă, în timp ce forța de atragere a punctelor din inimă este pozitivă.

Dacă forța pozitivă o depășește pe cea negativă, are loc conexiunea. Puterea acestei conexiuni este determinată de imensa putere a egoismului reciproc, care acționează ca un minus.

Totuși, transformându-l într-un plus prin unirea deasupra lui, îl folosim ca rezistență, ca rezistor, un loc în care forța dăruirii, Creatorul, poate fi revelată.

Și atunci El se dezvăluie între noi în cadrul fostului egoism care acum este guvernat de intenția de a se uni! Este ca un câmp care înconjoară o particulă încărcată.

Astfel, Creatorul este revelat creației – în conexiunea dintre suflete, nu în interiorul unui suflet individual.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/9/09, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.71 – “Sufletul meu va plânge în taină”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să simtă omul când primește un dar binemeritat de la Creator?

Răspuns: Când omul primește de la Creator ceea ce are dreptul în conformitate cu linia de conexiune pe care a construit-o între el însuși și Creator, el va simți îndrumarea în această linie despre cum să acționeze corect pentru a extinde conexiunea dintre ei, pentru a o lărgi. În acest fel, omul intră într-o stare de participare comună la influența Creatorului asupra lui.

Întrebare: Este această conexiune iubire reciprocă?

Răspuns: Nu este încă iubire reciprocă, dar este începutul conexiunii interioare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 13/1/25, Scrierile lui Baal HaSulam, Articole – “Matan Tora [Dăruirea Torei]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne-ați spus că atunci când are loc contactul cu Creatorul, trebuie să-I dau tot ceea ce am pregătit. Cu ce ar trebui să mă pregătesc pentru dăruirea către Creator?

Răspuns: Aveți cereri, dorințe sau rugăminți pentru El?

Comentariu: Da.

Răspunsul meu: Acestea sunt ceea ce ar trebui să pregătiți. Apoi începeţi să-L întrebaţi pe Creator tocmai despre împlinirea acestor dorințe.

Întrebare: Putem noi, grupul de zece să acumulăm și să construim acest set de rugăminți?

Răspuns: Desigur că puteți. Apoi puteți urmări cum se schimbă cererile voastre, cum se transformă grupul de zece cu asta etc.

Întrebare: Este posibil să simțim că Creatorul ne-a răspuns?

Răspuns: Nu, nu fiţi confuzi. Deocamdată doar întrebați și cereți un răspuns de la El.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate pregăti omul pentru a primi darul de la Creator de a atinge Lişma?

Răspuns: Pur și simplu aspirați să intrați într-o stare de conexiune cu Creatorul, care se va numi Lişma.

Întrebare: Putem neutraliza rușinea pentru darurile Creatorului prin recunoștință față de El?

Răspuns: Da, absolut. Exprimați recunoștința cât de mult posibil.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 13/1/25, Scrierile lui Baal HaSulam, Artricole –“Matan Tora [Dăruirea Torei]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ați descris două modalități de a interacționa cu Creatorul: eu să-L apropii de mine sau să mă îndrept spre El. Care este diferența și am eu de ales în asta?

Răspuns: Acționează cu intenţia de a te apropia de Creator. Cum se realizează exact această apropiere depinde de El; El te alege și îţi permite.

Întrebare: Ar trebui să caut această conexiune bidirecțională?

Răspuns: Nu este nevoie să cauți nimic; doar rămâi cu noi în toate exercițiile noastre spiritual, și inevitabil, asta te va conduce la conexiunea cu noi.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 13/1/25, Scrierile lui Baal HaSulam –Articole – “Matan Tora [Dăruirea Torei]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: A fost identificat un nou tip de depresie numită “depresie zâmbitoare”. Presupune afişarea unui aspect fericit și ascunderea simptomelor depresive. Acest lucru devine din ce în ce mai răspândit.

Oamenii sunt ocupați în viață, au o meserie, copii, familie, hobby-uri, și în același timp, sunt într-o depresie constantă. În exterior ei zâmbesc și prezintă o înfățișare fericită, dar în interior sunt într-o adevărată tulburare.

Răspunsul meu: Mi se pare că afectează părți uriașe ale umanității de astăzi – masele.

Trăim într-o lume în care egoismul nostru se dezvoltă constant. Și ceea ce ne convenea și ne satisfacea acum 1.000 de ani, a încetat să ne mulțumească acum 500 de ani. Și astăzi nu ne mai mulțumește deloc.

La începutul secolului al XX-lea, când omul avea ceva de mâncare, ceva de îmbrăcat și un loc unde să doarmă, omul obișnuit era fericit, dar astăzi acesta nu este un indicator că el ar fi într-o stare confortabilă. Acest lucru se întâmplă pentru că egoismul nostru crește și cere o împlinire mult mai mare de la om, chiar și una despre care omul însuși nu știe.

Pur și simplu mă simt rău și sunt gol! Am mâncat? Cred că am mâncat. Am dormit? Am dormit. Am unde să dorm? Da. Am ceva de mâncare? Da. Ceva de purtat? Am si asta. Am o slujbă și orice altceva. Ce îmi lipseşte? Eu însumi nu știu.

Întrebare: Și ce îi lipsește unui om?

Răspuns: Sentimentul de împlinire, sentimentul de fericire. Asta este ceea ce lipsește. Poate am totul, dar mă simt gol.

“Ce îți lipsește? Spune-mi ce este. O voi nota și promit să îţi ofer asta.”

“Nu poți să-mi oferi asta. Trebuie să mă umplu cu ceva. Există un gol în interiorul meu pe care nu îl pot umple în niciun fel – nici bând, mâncând sau orice altceva. Poți să mă gâdili și nu voi râde. Nu am această împlinire!”

Întrebare: Cum poate omul să o găsească?

Răspuns: Nu există nicio cale. Există un sentiment de lipsă în interiorul lui, un sentiment de gol interior care nu poate fi umplut cu nimic în lumea noastră.

Poți să-l iei, ca pe un copil, în carusel, la plimbări, în excursii, învârti niște filme în fața lui, orice, el va rămâne același. O parte din el va urmări, îi va distrage puțin atenția, dar va simți totuși că aceasta este doar o evadare din gol. Adică este gol, iar el se ridică puțin deasupra lui, dar nu-l părăsește.

Întrebare: Celebrul psihiatru și neurolog austriac Viktor Frankl a scris că piatra de temelie a unei bune sănătăți mintale este un scop în viață. Este necesară găsirea sensului vieții?

Răspuns:: Pe vremea noastră, da. În trecut, sensul vieții era doar acela de a supraviețui.

Am locuit la un moment dat în Lituania. Oamenii care locuiau acolo înainte de regimul sovietic mi-au spus cum a fost aranjat totul.

Dimineața te duceai undeva la muncă. Munca de regulă, nu era permanentă, pentru că este o țară mică. Dacă aveai noroc, aveai de lucru, erai plătit pentru ziua respectivă, veneai acasă, aveai ceva de mâncare — pentru tine, pentru familia ta și așa mai departe. Și așa era și pentru oamenii obișnuiți care nu erau bogați. Așa trăiau oamenii. Adică, dacă omul câștiga niște bani în acea zi și avea cu ce să se hrănească pe sine și familia sa, era fericit.

Au trecut 50 de ani. Poate un astfel de mod de viață să fie considerat de succes pentru o persoană modernă de astăzi – că dimineața nu știe de unde va câștiga bani, iar seara nu știe cum se va hrăni pe sine și familia lui? Nu, omul are nevoie de multe lucruri.

Egoismul lui a devenit mult mai larg și mult mai profund. Trebuie să știe cât câștigă, când își va primi salariul, ce va cumpăra cu el, unde va pleca în vacanță pentru a se distra, unde vor studia copiii, care va fi pensia lui, și în general, cu adevărat tot!

Întrebare: Deci acum trebuie să se ocupe singur de asta?

Răspuns: Nevoile lui au crescut atât de mult și nu poate face nimic în privința asta; egoismul său interior s-a dezvoltat atât de mult, nu că el este răsfățat încât nu poate fi fericit astăzi primind o mică parte din împlinirea necesară.

Nici măcar nu știe ce fel de împlinire, chiar dacă are de toate. La urma urmei, această depresie afectează practic toate rândurile societății.

Întrebare: Unde este calea de ieșire din acest labirint al vieții?

Răspuns: Nu știu. Dar îmi amintesc că așa eram în generația mea și mi-a fost greu. De-a lungul copilăriei și tinereții mele, am fost într-o stare atât de semi-depresivă până mi-am găsit ocupația mea serioasă – Cabala.

Nu știam cum să mă umplu și de ce exist. Tot ce era oarecum exagerat, că trebuia să suport această povară a vieții prin toate mijloacele. De ce?! Pentru ce?! Acesta este cel mai groaznic lucru! Adică atunci când te trezești dimineața și te întrebi: „De ce m-am trezit? De ce m-am trezit?”

Și aceste stări sunt constante la oamenii care sunt înălțați spiritual sau trebuie să fie înălțați spiritual, chiar și la un cabalist, pentru că în ei apar noi cerințe, pe care le realizează și ridică treptele spirituale în atingerea celei superioare.

Dar când acest gol care necesită umplere se dezvăluie în tine și nu știi încă ce fel de umplere, atunci te afli într-o stare care în general, este definită ca depresie, deși nu este depresie.

Pentru cabaliști, aceasta nu este depresie; ei iubesc aceste stări pentru că știu dinainte că le vor umple, că în acest gol vor atinge simţirea lumii superioare.

Suntem într-o nouă generație, când oamenii moderni manifestă acest gol, aceste cerințe și aceste dorințe uriașe. Dar în lumea noastră nu putem găsi nicio umplere pentru ele. Ei trebuie să primească această umplere de la nivelul următor.

Întrebare: Nu vorbim despre depresia clinică, aceasta fiind o boală psihică. Care este rețeta fericirii sau o cale de ieșire din această depresie zâmbitoare, sau doar stare de spirit joasă?

Răspuns: Un incendiu îl alungă pe altul. Nu există altă cale. Trebuie neapărat să găsim o umplere pentru această cerere internă de gol. Și aceasta este în sensul vieții.

Oamenii în principiu, întreabă asta. Dar chiar dacă nu întreabă, această întrebare există în ei. Aceasta este o întrebare care îi roade și le este frică să o pună. Omului îi este frică să recunoască în sinea lui că nu știe pentru ce trăiește și tocmai asta nu îi dă energia de a trăi.

Întrebare: De ce îi este frică?

Răspuns:  Pentru că nu există niciun răspuns. Și să te regăsești în fața golului.

Comentariu: Este înfricoșător.

Răspunsul meu: Nu este că ar fi înfricoșător; practic mă distruge ca ființă rațională care există rațional și știe de ce există. Dacă îmi spun că nu știu de ce exist, atunci sunt, în principiu, nimic. Și asta mă face să mă simt și mai rău. Din această cauză mă voi culca și nu mă voi mia ridica.

Întrebare: Deci, care este sensul vieții pentru om?

Răspuns: Sensul vieții este să ne dezvăluim rădăcina spirituală în care existăm veșnic și să ne cufundăm temporar în lumea noastră pământească pentru a ne ridica și mai sus cu ajutorul rădăcinii. Adică, trebuie să vedeți întregul sistem și să participați la el.

Apoi omul începe să lucreze spiritual asupra sa. El dezvăluie lumea superioară, sistemul de control, sistemul universului și vede ce trebuie să facă pentru a simți că realizează un plan uriaș în fiecare minut!

Întrebare: Ce câștigă omul dezvăluind această lume?

Răspuns: El dezvăluie și vede cu toate simțurile sale, cu toată fibra lui, absoarbe întregul univers, se simte direct parte a lui și interacționează cu el. El afectează lumea, iar lumea îl afectează pe el.

Și atunci începe marele lui joc, ca un copil cu jucăriile lui. Îl captivează. Desigur, nu este ușor și nu imediat, dar în principiu, dacă începe deja să înțeleagă că acest lucru îi este destinat, aceasta este deja o mare dezvoltare.

Cel mai important este să te simți în fața ușii, să te apropii de ea și apoi ea se va deschide.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/6/19

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Oamenii de știință spun că digitalizarea se accelerează, dar problema este că nu știm exact încotro se îndreaptă acest tren expres. Înțelegem că multe procese vor merge mai repede și asta ne va schimba viața. Nu știm nimic, în afară de viteza cu care ne mișcăm.

Răspunsul meu: Ne-am dezvoltat întotdeauna în acest fel. A comandat vreodată omenirea un program pentru dezvoltarea sa? Bolșevicii au vrut să construiască comunismul. Ce a venit din asta? Socialiștii cu socialismul și capitaliștii cu capitalismul. Ce a venit din asta?

Omenirea nu și-a făcut niciodată planuri proprii și apoi să le implementeze atunci când votează și apoi să pună totul la punct. Nu s-a întâmplat niciodată în viața mea sau de-a lungul istoriei. Și acum facem același lucru. Numai timpul se accelerează, nimic altceva.

Comentariu: Dacă omul ar avea întregul arsenal de instrumente și ar ști calea, ar exista întotdeauna un fel de eroare la sfârșit?

Răspunsul meu: Ce eroare? Dimpotrivă, totul ar merge bine! Eroarea este exact invers.

Întrebare: De ce acest lucru nu duce la și mai multe distrugeri?

Răspuns: Există forțe protectoare ale naturii care ne împiedică pe noi, cei proști, și redirecționează trenul expres al istoriei la timp. Ne-au pus pe o altă cale, astfel încât să nu ne cădem cu totul în abis.

Întrebare: Deci inițial mergem pe calea greșită?

Răspuns: Încă urmăm calea pe care ne conduce natura. Faptul că suntem sau nu de acord cu ea vorbește doar despre confortul acestei călătorii. Călătorești într-o trăsură cu perne sau mergi pe tampoane între mașini sau mergi pe acoperiș.

Comentariu: La un moment dat soarta te va întoarce într-o anumită direcție?

Răspunsul meu: Nu te va întoarce nicăieri. Te conduce acolo unde trebuie să mergi.

Comentariu: Cercetătorii spun că mulți se tem că-și vor pierde locurile de muncă în această lume haotică, atunci când odată cu dezvoltarea tehnologiei, profesiile lor nu vor mai fi solicitate.

Răspunsul meu: Acest lucru se va întâmpla oricum.

Comentariu: Această frică generează tendințe periculoase în societate și nu pot fi înăbușite cu forța. Unii experți spun că oamenii nu ar trebui doar recalificați și să li se acorde o altă profesie care să o înlocuiască pe cea învechită; ei ar trebui să fie integrati într-un sistem de educaţie continuă pe tot parcursul vieții.

Răspunsul meu: Așa este. Aceasta este ceea ce știința Cabala spune de mulți ani. Trebuie să educăm oamenii și să creăm întreprinderi uriașe pentru a reeduca masele. Vor fi cursuri de arte aplicate, muzica, dans, tot felul de jocuri, psihologie, tot.

Cel mai important, toți vor urma un singur principiu: conexiune între oameni, o conexiune pozitivă. Asta este tot și nu mai e nevoie de nimic.

Comentariu: Oamenii de știință spun că dorința interioară a fiecărei persoane de a se schimba depinde dacă putem oferi oamenilor un fel de perspectivă.

Răspunsul meu: Aceasta este perspectiva. Când suntem conectați între noi, în această conexiune vom începe să simțim noi fenomene ale vieții noastre, noi etape ale vieții noastre, o viață cu totul nouă, o viață care ne va ridica deasupra timpului, deasupra stărilor noastre fiziologice. Vom intra într-o arenă complet diferită.

Comentariu: Ei spun de asemenea, că trebuie să arătăm o anumită perspectivă, dar nu știm care este.

Răspunsul meu: Eternitatea, perfecţiunea, bunătatea, marile realizări, împlinirile și intrarea într-un spațiu nou — toate acestea trebuie date oamenilor. Trebuie să li se arate acest lucru: pentru ce a fost creat omul, ce ar trebui să realizeze, ce ar trebui să înceapă să simtă, de ce se află acest lucru în fața lui și cum îl poate realiza – tocmai prin conexiunea corectă între oameni.

În conexiunea dintre oameni, în “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, când începi să exişti în contact bun, corect cu ceilalți, în cadrul acestui contact, găsești intrarea în lumea următoare.

Comentariu: Deci lumea se prăbușește pur și simplu din toate părțile.

Răspunsul meu: Nimic nu se prăbușește! Dimpotrivă, intrăm în gradul următor. Nu distrugem nimic.

Întrebare: Alexander Asmolov, directorul politicii umanitare la o mare universitate rusă, spune: “Problema noastră este că îi învățăm pe oameni să se adapteze. Nu pentru a se schimba cu lumea, ci doar pentru a se adapta la condițiile actuale. Acest lucru ne împiedică pregătirea de a face față provocărilor care nu au apărut încă.”

Cum putem ajuta omul mai degrabă să se schimbe, decât să se adapteze?

Răspuns: Nu avem la ce să ne adaptăm. Lumea noastră devine astfel încât, adaptându-ne constant la ea, ajungem într-o fundătură. Apoi cădem cu lumea. Dar trebuie să ne despărțim, trebuie să începem să creștem. Depinde doar de conexiunea noastră bună unul cu celălalt. Asta este tot.

Prin urmare, rezultatul corect al angajării noastre în societate, cu această generație, ar trebui să fie că ei vor putea să se unească între ei și să înceapă să simtă următorul nivel al universului în această conexiune.

Comentariu: Oamenii de știință spun de asemenea, că psihicul nostru este capabil să lucreze în condiții în continuă schimbare, că fiecare persoană are oportunități unice de reflecție, înțelegere critică a lumii și stereotipuri în schimbare. Ei spun că cel mai important este că avem o toleranță la incertitudine. Deci, se pare că oamenii sunt pregătiți interior pentru această nouă stare. Ce o va declanșa?

Răspunsul meu: Calea de ieșire este să dezvălui lumii știința Cabala. Nimic altceva, pentru că nu există altă metodă care să fie măcar aproape de ea. Asta e primul. În al doilea rând, oamenii trebuie să ajungă la un punct în care sunt dispuși să asculte.

Comentariu: Ce putem dori unui om, care are pregătită întreaga sa structură interioară, are potențial și are nevoie doar să facă un pas înainte?

Răspuns: El ar trebui să urmărească în mod clar întrebarea: “Care este sensul vieții mele?”

Sensul vieții este în înțelegerea scopului ei. Și scopul nu este în viața însăși. Sensul vieții este deasupra acestui corp. Aceasta este ceea ce trebuie să atingem.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 2/4/19

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi menționat că mult timp nu aţi putut accepta Cartea Zohar.

Răspuns: Da, îmi repugna. O consideram inutilă. Apoi lumina m-a influenţat în așa fel încât a avut loc o transformare în mine. Folosesc întotdeauna acest exemplu cu studenții mei.

Întrebare: Dar dacă cineva pur și simplu ia un citat din Zohar și îl citește, va avea un efect asupra lui?

Răspuns: Nu, va avea efect doar în măsura în care omul dorește să se corecteze prin această carte și se străduiește într-un fel, să extragă ceva din ea. Dar dacă de exemplu, un lingvist dorește să o studieze și o citește fără nici un impuls sau cerere interioară, el va primi foarte puțină influență.

Întrebare: Deci dacă vrem să ne influențeze, ar trebui să o citim cu această intenţie?

Răspuns: Da, este suficient. Cu toate acestea, este și mai bine dacă se întâmplă prin intermediul prietenilor, când studiați cu toții Zoharul împreună, astfel încât să vă influențeze și să vă unească într-o singură dorință împotriva egoismului care vă separă.

Întrebare: Să presupunem că stau la o lecţie și vreau ca Zoharul să mă influențeze. Cum pot construi o intenție care să-i influențeze pe toți ceilalți?

Răspuns: Vrei să fie așa.

Întrebare: Chiar dacă nu pot aduna toate acestea în mintea mea?

Răspuns: Încearcă. Această încercare este intenția ta, munca ta interioară. Orice altceva nu contează.

Din KabTV “Am primit un apel. Urăsc Zoharul” 19.04.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→