Noi trebuie să ne schimbăm atitudinea față de ceea ce ni se întâmplă și să o redefinim conform unor concepte spirituale adevărate, mai degrabă decât conform propriei noastre percepţii. Lumea noastră nu este o lume a acțiunii, ci o lume a consecințelor.

Aceasta înseamnă că tot ceea ce vezi în tine și în jurul tău sunt rezultatele, consecințele a ceea ce se întâmplă Sus. Rădăcinile sunt Sus; ramurile sunt jos. Și dacă așa privești lucrurile, atunci cel puțin vezi imaginea reală. Cum să reacționezi la ea este o altă întrebare.

Dar dacă ceea ce vedem este o consecință, atunci atitudinea ta față de tine și față de ceea ce se întâmplă se schimbă. Situația a fost determinată de Sus și nu se poate face nimic în privința ei. Întrebarea este: ce trebuie să fac eu pentru a aduce o corectare, astfel încât ceva diferit să coboare de Sus?

Ceea ce devine important este planificarea adecvată. Ce trebuie să fac pentru ca o imagine diferită să coboare de Sus? Aceasta este o abordare complet diferită a vieții! Atunci întreaga conexiune este îndreptată în Sus, ca să spunem așa. Privești această lume ca pe un laborator în care se desfășoară diverse experimente.

Așadar, aici vedem doar consecințele și este necesar să ne punem întrebări despre ce trebuie făcut pentru a obține un rezultat diferit. Apoi, în orice: în acțiune, în intenţie și în inimă, există o orientare ascendentă către Creator, căci acesta este singurul loc în care putem exercita cu adevărat influență.

Dar dacă pur și simplu ne agităm în această lume fără a conecta ceea ce se întâmplă cu lumea superioară, atunci este o pierdere de timp. La urma urmei, lumea noastră se numește: o lume iluzorie.

Vezi consecințe, ca imagini pe un ecran de televizor și nimic mai mult. Ai putea crede că, dacă țipi la televizor, ceva din el se va schimba. Pentru ca ceva să se schimbe la televizor, trebuie să ajungi la oameni reali și atunci poate ceva s-ar putea schimba. Așa este și cu noi; este doar o imagine pe un ecran de televizor.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Fara categorie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris că cel care simte întunericul este vrednic să reveleze Tora. Într-unul dintre articolele sale, Rabaş scrie că cei care se simt în rău, fără a-L simți pe Creator, se distanțează de El. Pe de altă parte, omul care aspiră la perfecțiune nu simte nevoia de ea și nu are nimic de care să se agațe. Cum putem conecta una cu cealaltă?

Răspuns: Orice poate fi conectat. Dați-mi două afirmații și le voi conecta exact așa. Nu este o problemă. Întrebarea este, ce înseamnă asta de fapt? Simţirea întunericului este avansare; este o ascensiune, dar pe linia stângă.

Întrebare: Cum poți simți perfecțiunea împreună cu simţirea întunericului?

Răspuns: În timp ce te afli în întuneric, omul nu poate simți perfecțiunea, altfel nu ar simți întunericul. Această stare nu este rea; trebuie să experimentăm întunericul. Întrebarea este, de ce coboară omul în întuneric și ce face el în timp ce se află în el?

În Partea a 12-a din Studiului celor Zece Sfirot (Talmud Eser Sefirot [TES]), am studiat natura corectărilor de seară și de noapte. Când se lasă seara, luăm toate Kelim ale zilei precedente și efectuăm corectări de seară cât timp încă suntem capabili să recităm rugăciunile „Şma” și „Arvit”, apoi efectuăm corectări recitând „Şma” înainte de a merge la culcare, și începând cu miezul nopții, începem să ridicăm Kelim de Aba ve Ima (vasele tatălui și mamei) etc.

Așa trebuie să coborâți în întuneric și să lucrați în el, inclusiv să efectuați corectări în timpul somnului. Nu atingi pur și simplu într-o stare în care doriți să vă lepădați de sufletul vechi și să preluați un nou grad, un suflet nou. Mâine vă va aduce un nou grad și trebuie să fiți pregătiți începând din noapte.

Întrebare: Cum poți să te simțiți în același timp euforic și în întuneric?

Răspuns: Dacă percepeți întunericul ca pe ceva util, veți fi bucuroși de el. Îl veți binecuvânta pe Creator și veți rămâne în adeziune cu El și în întuneric. În același timp, nu vorbesc despre nivelul nostru, ci despre altele unde există corectări, de exemplu, „60 de respirații ale unui cal” etc. Există diverse corectari nocturne pe care omul le face intenționat pentru a trece de la un grad la altul. Vorbim despre lucruri foarte semnificative.

Din întuneric, dezvăluim toate „Avchanot” (definițiile interne ale calităților) și apoi pur și simplu le corectăm adăugând intenție. Noi dorințe sunt dezvăluite din întuneric.

[358628]
Din Lecţia zilnică de Cabala 02/07/26, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 183

Capitolul 18. Rădăcina urii

În această lume este obișnuit ca abținerea de la calomnie să însemne că omul nu ar trebui să vorbească de rău despre prietenul său, că oamenii ar trebui să fie buni unii cu alții și că fiecare om ar trebui să se examineze înainte de a spune ceva critic despre ceilalți. Astăzi, există atât de multe cărți groase pe această temă, încât înainte ca oamenii să facă ceva sau să abordeze pe cineva, verifică mai întâi cărțile de legi despre calomnie pentru a vedea cum este recomandabil să-i abordeze și cum se pot proteja prin ceea ce este scris. Adică, oamenii nu își examinează inimile, ci mai degrabă se uită la „ceea ce este scris în cărți” și acționează conform cu ceea ce este scris. Ceea ce este scris este permis, iar ceea ce nu este scris nu este.

Cu alte cuvinte, se acordă importanță a ceea ce rostește omul cu gura sa, în timp ce nu există nicio discuție despre ceea ce se întâmplă în inimă. Aceasta aparține învățăturii ascunse. Pentru publicul larg, pentru nivelul mineral, aceasta este într-adevăr calea acceptată și potrivită pentru gradul său. Totuși, „calomnia” nu este cu siguranță ceea ce exprimăm cu gura sau chiar ceea ce simțim în inima noastră față de mediul înconjurător, ci doar ceea ce simțim față de Creator. Ceea ce simțim față de Creator este fie calomnie, fie vorbire bună.* Singura intenție este față de Creator.

Întrucât întregul scop este de a ajunge la adeziunea cu Creatorul și singura modalitate de a face acest lucru este să-mi îmbunătățesc calitățile astfel încât acestea să fie în echivalență de formă cu El, tot ceea ce fac este întotdeauna să mă compar cu El: unde sunt eu, unde este Creatorul, cât de mult înțeleg cine este El, ce este El, cum pot face această corectare, cum pot reduce decalajul dintre noi, cât de mult apreciez situația ca fiind benefică pentru progresul pe care El îl construiește în jurul meu și în mine și cât de mult înțeleg starea Lui.

Modul în care omul simte întreaga situație, chiar înainte de a o examina și critica, este în esență atitudinea sa față de lumea pe care Creatorul a modelat-o pentru el, iar dacă nu este mulțumit de aceasta, atitudinea sa față de viața sa se numește „calomnie”.

În înțelepciunea Cabala, învățăm că sufletul nostru include două părți:

GE (Galgalta ve Eynaim) – vase de dăruire, numite „Israel”.

AHP (Ozen, Hotem, Pe) – vase de primire, numite „națiunile lumii”.

Corectarea generală este că până la sfârșitul corectării este imposibil să folosim vasele de primire, ci doar AHP care urcă prin încorporarea lor în vasele de dăruire. Vasele de primire în sine sunt numite „neamuri”, iar încorporarea lor în vasele de dăruire este numită „convertire”.

De aici rezultă corectarea care poate fi făcută acestor două tipuri de vase:

Corectarea pentru Israel, pentru Galgalta ve Eynaim, este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (conform lui Rabi Akiva), deoarece aceştia pot ajunge la adeziune cu Creatorul. „Aproapele tău” este Creatorul.

Corectarea pentru națiuni, pentru AHP, este o restricție numită „Ceea ce tu urăşti, nu-i face prietenului tău” (conform lui Hillel), ceea ce înseamnă să-ți restrângi răul. Este aşa, pentru că vasele de primire în sine nu pot fi corectate până la sfârșitul corectării.

Aceasta este exact diferența dintre Rbbi Akiva și Hillel și aceasta este diferența în relația dintre aceste două corectări. În Galgalta ve Eynaim, vase de dăruire, este permisă utilizarea lor, iar în AHP, vase de primire, este interzisă utilizarea lor.

Din aceasta putem înțelege „limba sfântă” ca o limbă vorbită prin vase de dăruire, ebraica, Panim (anterior), și „limba traducerii” ca ceea ce nu este încă limba sfântă, ci o limbă prin care ne pregătim în AHP pentru a ajunge mai târziu la corectare, astfel încât să fie ca Galgalta ve Eynaim, Ahoraim (posteriorul) limbii sfinte. Prin urmare, Galgalta ve Eynaim vorbesc în limba sfântă, iar AHP vorbesc în limba traducerii. Acesta este și motivul pentru care Cartea Zohar a fost scrisă în limba traducerii, în Ahoraim, deoarece este o carte care încă se ocupă de corectări.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Când se transformă dorința (nevoia) mea într-o rugăciune?

Răspuns: Dorința care sălășluiește în inimă este rugăciunea. Ea nu necesită mijloace suplimentare pentru a deveni una. Nu-mi scot dorința din inimă, nu o pun într-un plic și nu o trimit Creatorului..

Dorința prezentă în inima mea este primită instantaneu de Creator, deoarece Creatorul și cu mine locuim împreună în acea inimă. Fie că vreau eu, fie că nu, Creatorul este prezent în mine.

Cu ajutorul luminii înconjurătoare, în mod conștient, prin propria mea liberă alegere, îmi corectez treptat dorința, astfel încât de fiecare dată când este simțită mai acut, devine mai precis îndreptată către scopul vieții și nu se mai abate către numeroasele obiective false cu care nu doresc să-mi irosesc viața.

Lumina înconjurătoare mă ajută să-mi direcționez dorința către ținta potrivită, către ea însăși. Lumina înconjurătoare este sursa unei frecvențe unice și vreau ca inima mea, ca un radar, să se acorde doar la acel emițător, să primească doar sursa acelor unde și nicio alta.

Există milioane de alte frecvențe în jurul meu care m-ar putea influența, dar vreau să mă acordez doar la această undă specială. Cum se poate face acest lucru? Prin intermediul aceleiași lumini înconjurătoare: vreau ca ea să creeze în mine nevoia de ea însăși.

[359123]
Din Lecţia zilnică de Cabala 14/07/26, Rabaș – Art.30, 1990-Ce înseamnă că ‘lege și ordine’ este numele Creatorului, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De ce ne-a fost dată nouă Tora? Pentru a ne aduce la acțiune.

Ce se înțelege prin „acțiune”? Sufletul unui om este alcătuit din 613 părți, și de la bun început, toate există în noi într-o stare necorectată. Trebuie să le corectăm pe fiecare în parte; aceasta se numește împlinirea celor 613 sfaturi (Eitin în aramaică).

De fiecare dată când corectăm una dintre cele 613 părți ale sufletului, aceasta primește lumina corespunzătoare acelei părți a Kli-ului. Apoi ni se acordă cele 613 porunci sau depozite (Pkudin în aramaică), care sunt depozite de lumină.

Cu alte cuvinte, corectăm vasele și le umplem cu lumini; facem acest lucru pentru toate cele 620 de părți ale sufletului (613 porunci plus cele șapte porunci ale înțelepților). Aceasta se numește acțiune. Tora, studiul și eforturile noastre sunt toate menite să aducă omul la această acțiune.

Ulterior, ni se acordă primirea Torei. Creatorul este lumina atotcuprinzătoare care umple sufletul cu infinit. Prin aceasta, Kli-ul (vasul) ajunge să perceapă ce este Creatorul, deoarece fără un Kli, percepția este imposibilă. Tora este aceeași lumină, care este împărțită în sufletul colectiv în 613 părți sau 600.000 de părți, distincția nefiind esențială. Corectarea fiecărei părți individuale se numește poruncă.

Astfel, Israel, Tora și Creatorul sunt una. Această stare atinge realizarea sa completă la sfârșitul corectării: mai întâi, Kli-ul se aliniază cu lumina particulară care umple fiecare dintre părțile sale individuale; apoi, la atingerea corectării generale, se aliniază cu lumina atotcuprinzătoare. Aceasta este starea finală exprimată în cuvintele: „Israel, Tora și Creatorul sunt una.”

[358577]
Din  Lecţia zilnică de Cabala 02/07/26, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Se poate baza omul pe intuiția sa atunci când își dezvoltă al șaselea simț?

Răspuns: Nu cred că acest simț este suficient de puternic pentru a ne baza pe el. Uitați-vă la intuiția noastră. La ce ajungem cu tot intelectul nostru? La distrugerea completă.

Cu alte cuvinte, nu putem urma intuiția sau chiar ştiinţa noastră dacă vrem să atingem lumea superioară  și să realizăm dezvoltarea spirituală.

Ce înseamnă „spiritual”? Înseamnă să experimentăm eternitatea și perfecțiunea și să fim plini de putere, cunoaștere și potențial. A fi precum Creatorul înseamnă a trăi în eternitate și perfecțiune. Nu putem ajunge la aceasta prin intermediul intuiției noastre. Intuiția noastră constă în senzații și concluzii care nici măcar nu pot fi analizate, sunt doar sentimente vagi.

Toate acestea se bazează pe experiență pur animalică, pe impulsuri animalice și pe intelectul animal care nu poate înțelege nimic dincolo de ceea ce se află la câțiva metri în față. Nu putem găsi calea spirituală pe baza acestui fapt.

Tărâmul spiritual este ceva complet diferit, care implică simțiri diferite de oricare altele pe care le cunoaștem. Al șaselea simț, sufletul și legile sale, precum și realitatea revelată în el, nu au absolut nicio legătură cu intuiția noastră.

Al șaselea simț există în fiecare om, iar dacă omul simte nevoia de a-l dezvolta, simțind o Hisaron (lipsă sau dorință) pentru acesta, atunci există o metodă specifică disponibilă pentru a-l dezvolta.

Din Lecţia zilnică de Cabala 06/07/26, Rabaș – Art.6, 1990-Când trebuie omul să folosească mândria în muncă

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Când omul începe să studieze [Cabala], descoperă brusc de fiecare dată că vede lucruri noi în ceea ce studiază. Și așa va fi întotdeauna.

Să presupunem că stai și citești un articol chiar acum, iar eu stau și citesc articolul, iar apoi mă întrebi: „Ei bine, poți să-mi spui ceva?”

De ce îți spun mai mult decât știi? Pentru că citesc și văd puțin mai profund decât tine. În același timp, nu-ți pot transmite ceea ce simt, și prin urmare, îți spun cu alte cuvinte ceea ce văd.

Pentru tine este deschis până la o anumită profunzime; pentru mine este deschis mult mai profund și există cei pentru care nu este revelat absolut nimic. Ei pot citi același articol, dar nu simt nicio reacție în inimă pentru că nu au un Kli spiritual, în timp ce al tău deja începe să se formeze.

Deci, care este diferența? Diferența este că atunci când îți vorbesc, îți dau puțină lumină din profunzimea în care mă aflu eu și asta te ajută. Pe lângă lumina înconjurătoare pe care o trezești în timpul studiului, eu adaug și din mine însumi.

Dar grupul poate de asemenea, să vă aducă ceva. Fiecare înțelege într-o anumită profunzime, pentru că nimeni de aici nu este un om oarecare de pe stradă. Există oameni care sunt cu adevărat într-o bună înțelegere senzorială.

Prin urmare, atunci când studiem împreună cu intenția de a ne transmite reciproc lumina, aceste lumini înconjurătoare din fiecare dintre noi se unesc și acționează asupra tuturor. Înțelegeți ce fel de amplificator de putere spirituală există aici?

Și nu contează dacă fiecare știe foarte puțin, unii mai mult, alții mai puțin. Chiar dacă eu sunt aici și voi știți mai puțin decât mine, fiecare dintre voi are propria rădăcină a sufletului. Așa că mă bucur de asta. Din includerea unuia în altul, primesc un plus, pentru că există lucruri pe care, fără voi nu le voi înțelege, și fără acesta, și fără acela, chiar dacă ați putea fi un „0,001 față de 1-ul meu urmat de niște zerouri”. Nu contează. Fiecare om este unic.

[358793]
Din Lectia zilnica de Cabala 07/07/26, Rabaș – Art.28, 1991-Ce sunt sfințenia și puritatea, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Discuții despre treptele scării, partea 182

De ce calomnia este numită „un ajutor împotriva Lui”?

În realitate, nu există așa ceva care este pur și simplu „împotrivă”. Prin urmare, în Tora, cuvântul pentru „împotrivă” (Neged) este întotdeauna scris cu un prefix „ca” sau „asemănător” înainte (Keneged) în sensul de „unul împotriva celuilalt” (Zeh Keneged Zeh). Ce implică prefixul „ca” sau „asemănător”? Înseamnă ceva asemănător sau ca și cum ar fi opus altceva. Un lucru îl susține de fapt pe celălalt, și pentru a clarifica un lucru, apare ceva opus lui.

Uneori ni se pare, din cauza lipsei de înțelegere și a absenței unei viziuni cuprinzătoare asupra a ceea ce este în fața ochilor noștri, că există ceva care contrazice și distruge. Într-adevăr, acest lucru s-ar putea întâmpla, dar chiar și cea mai gravă întâmplare are scopul de a servi drept suport, fundație, pentru structură și gradul următor.

Dacă primim Kduşa conform echivalenței noastre de formă cu aceasta, sau conform opoziției noastre de formă față de ea, depinde doar de noi.

Dintr-o discuție despre articolul lui Rabaș – Art.10, 1987-Care este natura denigrării și împotriva cui este ea din 12/06/2002

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce folosește Rabaş cuvinte care ne sunt familiare în articolele sale?

Răspuns: Rabaş nu poate folosi alte cuvinte nefamiliare. Nu este vina lui că tu te încurci. Întreaga Tora constă în numele Creatorului. Lumina este îmbrăcată în Kli (vas), iar Kli-ul primește percepții de la acesta cu privire la ceea ce face El și ce calități are.

De exemplu, ce înseamnă: „Așa cum El este milostiv, așa ar trebui să fii și tu milostiv”? Pe măsură ce îmi îmbunătățesc calitatea milei, voi simți că și El este milostiv. Aceasta înseamnă că am dobândit cunoașterea, revelația numelui sfânt „cel milostiv”.

Astfel, întreaga Tora este formată din numele Creatorului. Luminile se îmbracă în mine și îmi dau o simţire despre cine este Creatorul, deoarece Creatorul este totalitatea luminii, în timp ce eu primesc această totalitate a luminii în porțiuni, în funcție de măsura corectării mele. Drept urmare, odată ce am primit întreaga Tora, Îl simt astfel pe Creator. În totalitatea tuturor luminilor, Îl simt pe deplin. Aceasta este esența poruncilor, Tora și Creatorul. Iar cel care le revelează se numește Israel.

Singurul despre care se spune: „Întreaga Tora sunt numele Creatorului”. Cu alte cuvinte, doar despre asta este scris în toate cărțile sfinte. Cărțile sfinte sunt cele scrise dincolo de Machsom, care înseamnă „sfânt” și se referă la separarea de această lume.

Dacă citești Tora ca pe un roman care îți spune ce s-a întâmplat între bărbați, femei și copii, cine unde s-a dus, cine pe cine a ucis și ce li s-a făcut pentru asta, aceasta este problema ta. Trebuie să citim Tora ca pe numele Creatorului.

Am fost întrebat astăzi pe internet: „Dar scrie că în fiecare săptămână trebuie să citești un capitol săptămânal din Pentateuh cu comentariul lui RAȘI: citește capitolul săptămânal de două ori și comentariul o dată.” Apropo, există mult mai multe comentarii detaliate și le poți include. Toate sunt scrise de mari cabaliști.

Deci ce ar trebui să fac, să citesc sau să nu citesc? Am răspuns că există o interdicție strictă în Tora: „Să nu-ți faci chip cioplit”. Adică, nu-ți imagina ceva material în loc de spiritual. Dacă îți imaginezi un roman istoric în timp ce citești un capitol săptămânal, nu-l citi.

Aceasta este cea mai strictă interdicție din Tora, deoarece face imposibilă atingerea spiritualității. Și nu-ți face griji. Încălcând-o, nu faci nimic greșit și nu dăunezi Creatorului sau lumii. Cu toate acestea, în același timp, rămâi „animalul” care ești astăzi. Prin urmare, trebuie să tratăm Tora ca fiind adevăratele nume ale Creatorului și apoi ea te va conduce către scop.

Moise a scris Tora în această limbă, deoarece nu a putut găsi o altă limbă. În toate celelalte limbi – Hagada, Midraş, Halacha, Cabala – este mult mai dificil să exprime toate punctele și detaliile pe care a vrut să le descrie. Acest lucru este aproape imposibil în alte limbi. De aceea a ales această limbă, limba în care sunt scrise toate poveștile.

Comentariu: Există o contradicție aici. La urma urmei, noi încă respectăm poruncile și facem tot ce este necesar.

Răspunsul meu: Te afli pe Pământ într-un corp pământesc, prin urmare, îndeplinești poruncile: aplici Tfillin, Tallit, faci o binecuvântare, mănânci mâncare Koşer etc. Dacă nu ai fi în corp, nu ai avea ocazia să îndeplinești aceste acțiuni. Dar acestea nu sunt acțiunile prin care dobândești numele sfinte. Dobândești numele sfinte prin corectarea dorinței, prin așezarea unui ecran asupra ei și prin primirea luminii în ea. Lumina care se dezvăluie în dorința corectată este numită numele sfânt.

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/07/26, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate bucura omul de întuneric? La urma urmei, eu experimentez sentimente negative.

Răspuns: Nu pot vorbi cu tine despre sentimente. Astăzi ai un set de sentimente, iar peste un an sau doi vei avea altele. A te bucura de întuneric înseamnă a te bucura de scop. Întunericul este starea în care mă aflu acum, dar asta nu înseamnă că nu mă pot bucura de ceea ce îmi promite.

Poate că sunt într-o stare rea acum, dar în același timp lumina înconjurătoare strălucește pentru mine. Și dacă un viitor bun strălucește pentru mine, atunci deja îndulcește întunericul pentru mine. Asta nu înseamnă că încetez să-l mai simt, dar simt atât întunericul de astăzi, cât și rezultatele bune pe care mi le va aduce în viitor.

Desigur, nu vorbim despre întunericul în care te afli acum, unde te simți confuz, gol, neputincios și neajutorat. Vorbesc despre un întuneric în care există un plus de viitor, de spiritualitate, numit lumina credinței, și cu toate acestea totuși, este întuneric. Când coboară la gradul de „Șimon, de la piață”, Rabi Șimon își definește singur că acum este cu adevărat ca Șimon, negustorul de la piață, iar gradul care stă opus acestuia va fi aparent gradul sfârșitului corectării.

Dar când determină el acest lucru? El determină acest lucru atunci când se află la gradul de „Șimon, de la piață” și nu dintr-o altă stare. Deci a coborât la acest grad sau nu? Da, dar Rabi Șimon este cel care a coborât: el nu a devenit adevăratul Șimon de la piață, ci Rabi Șimon care s-a îmbrăcat în Șimon, negustorul de la piață. Deși se află la un nivel atât de scăzut, el determină din starea sa generală ce trebuie să-i aducă acest grad.

Chiar și înainte de Machsom [barieră] „și voi veți simți astfel de stări diferit și nu vă veți mai teme atât de mult de coborâri. Toate stările pe care le vom avea după Machsom le simțim într-un fel chiar înainte de el, nu pe plan spiritual, ci prin materialul nostru, totuși, într-un fel sau altul, le simțim. Deci, le veți simți.

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/07/26, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→