Michael Laitman, pe Quora: “De ce considerăm că viețile unora merită mai mult decât ale altora?“

Considerăm că unele vieți merită mai mult decât altele, deoarece nu reușim să vedem sistemul general al interdependenței și interconectării noastre globale.

Aparținem unui singur sistem. În esență, suntem cu toții un singur organism. Fiecare dintre noi este ca o celulă dintr-un singur organism, o celulă care trebuie să aibă grijă de bunăstarea întregului organism. Dacă vom vedea că umanitatea este în cele din urmă un organism cu organe și părți diferite, atunci vom înțelege că fiecare persoană este extrem de importantă.

Într-un organism viu, este nevoie ca o singură celulă să devină canceroasă ca să declanșeze dispariția organismului. Natura noastră egoistă funcționează în același mod: prin natură, dorim să „consumăm” pe alții, adică să-i folosim pe alții pentru binele personal. La fel, astăzi cu toții ne comportăm ca celule canceroase. Această situație dezastruoasă ni se arată din ce în ce mai mult în era noastră: cu cât descoperim mai mult interdependența și interconectarea noastră globală, cu atât mai mult vedem cum natura noastră egoistă nu ne lasă să ne bucurăm de conexiunea noastră strânsă, ci dimpotrivă, o simțim în moduri din ce în ce mai negative și amenințătoare.

Dacă recunoaștem tendința conflictuală a dezvoltării noastre actuale, adică cu cât devenim mai conectați la nivel global, tehnologic și economic, atunci cu cât suferim mai mult de ego-urile noastre care se ciocnesc, atunci vom începe să realizăm că trebuie să ne vindecăm în atitudinile noastre unii faţă de alții – să ne respingem egoismul, consumul și exploatarea altora și să trecem într-o stare în care ne conectăm în mod pozitiv unii cu alții deasupra egoismului nostru, dezvoltând noi fire altruiste în conexiunile noastre.

Descoperind criza dezvoltării noastre actuale și direcția pe care trebuie să o urmeze dezvoltarea noastră pentru a progresa către o lume mai bună, vom vedea atunci că viața stă în a ne permite tuturor să contribuim pozitiv la societate. Dacă încurajăm pe toți din societate să contribuie la societate, atunci vom descoperi egalitatea dintre noi. Atunci, viața unei persoane nu va putea fi considerată mai mult sau mai puțin importantă decât viața altei persoane.

Bazat pe emisiunea “ Întrebări și răspunsuri” cu Cabalistul  dr. Michael Laitman la 9 septembrie 2006. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este cel mai bun tip de egalitate?“

Oamenii sunt diferiți prin natură. Ca atare, nu ar trebui să cerem același efort de la oamenii leneși în mod natural, ci doar de la cei foarte muncitori, nici aceleași rezultate de la oameni foarte inteligenți faţă de oameni cu niveluri mai scăzute de inteligență, nici de la oamenii atrași de tehnologie faţă de cei atrași spre educație, cultură și / sau alte domenii.

Oamenii diferă și, prin urmare, este imposibil să ceri în mod egal de la toată lumea.

De asemenea, nu suntem în măsură să recunoaștem și să măsurăm calitățile naturale ale fiecărei persoane după direcție și dimensiune. Cerând aceleași rezultate de la toată lumea, încercăm să-i strângem pe toți într-un pat al lui Procust. Cu alte cuvinte, vrem să „scurtăm” sau să „întindem” fiecare persoană, astfel încât toată lumea să se potrivească exact unei singure dimensiuni. Acest lucru este pur și simplu greșit.

În plus, națiunile diferă prin cultură, educație, religie și dezvoltare. Fiecare națiune are locul său și ar trebui respectată la locul său. La urma urmei, fiecare individ este unic în felul său.

Acesta este motivul pentru care ar trebui să luăm în considerare limitările și caracteristicile distinctive ale fiecărei persoane. Dacă păstrăm o astfel de egalitate, adică egalitatea oportunității fiecărui individ de a se exprima în cel mai eficient mod în raport cu umanitatea, vom elimina apoi relațiile egoiste și le vom produce pe cele altruiste și egale. Procedând astfel, toți vom descoperi individualitatea și unicitatea noastră maximă ca membri benefici ai umanității și vom ajunge apoi într-o stare în care toți vom trăi și ne vom dezvolta în modul cel mai favorabil.

Bazat pe emisiunea “Întrebări și răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman la 9 septembrie 2006. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Potrivit fabulei omului bogat și a fiului său, ce simte tânărul care este în pivniță de douăzeci de ani?

Răspuns: El vrea să iasă de acolo, dar nu poate. Întraga lumea îl presează din toate părțile și nimic bun nu luminează pentru el într-o asemenea măsură încât își dorește să nu se fi născut. Aceasta se numește o pivniță întunecată.

Tot ce și-ar putea dori este chiar lângă el, tot ceea ce cineva își poate imagina: nestemate, pietre prețioase și aur, dar el nu le vede pentru că nu are vederea corectă.

Vederea înseamnă lumina reflectată, atributul dăruirii. În momentul în care îl dobândești, imediat începi să vezi că te afli într-o lume diferită.

Trebuie să fii în pivniță timp de 20 de ani, pentru că există 10 Sefirot de lumină directă de sus în jos și 10 Sefirot de lumină reflectată de jos în sus.

Întrebare: În ce moment începem să numărăm cei 20 de ani?

Răspuns: De fapt, începem să numărăm de la început, dar nu sunt 20 de ani conform timpului nostru. Nu iți face griji. Principalul lucru din partea noastră este să obținem asemănarea cu Creatorul în această viață.

Dci, totul este încă în viitor. Dacă o persoană în vârstă începe să se implice în înțelepciunea Cabala, va avea încă suficient timp pentru a ajunge la sfârșitul corectării și pentru a ieși din pivniță.

KabTV „Fundamentele Cabalei” 31.03.19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: O școală din New York îi învață pe copii un nou limbaj care nu are cuvintele „mamă”, „tată”, „băiat” sau „fată”. Toate aceste cuvinte sunt considerate jignitoare de către administrația școlii. În loc de „mamă” și „tată”, ar trebui să spui „adulți”, „rude” și „familie”; în locul cuvintelor „tată” și „mamă” ar trebui folosiți termeni neutri de gen: „părinte” sau „tutore” și în loc de „soț” și „soție” – „partener”

O nouă limbă intră încet în lume. Va intra sau nu?

Răspunsul meu: Nu o va face. Ceea ce este dat de natură este dat de natură! Asta este!

Nu ai încotro! „Tată”, „mamă”, să le înlocuieşti?!

Întrebare: În principiu, aceste cuvinte – „tată”, „mamă” și în ebraică: „Ima”, „Aba“ – sunt luate dintr-o stare naturală? Deci, buzele bebelușului încep să spună: „tată”, „mamă”, „Ima”, „Aba”?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Și nu există nici o modalitate de a scăpa de asta?

Răspuns: Nu.

Comentariu: Chiar dacă oamenii vor să schimbe această limbă?

Răspunsul meu: Acest lucru merge împotriva gradelor naturii, care ne-au determinat astfel. Şi omului îi sunt date aceste grade pentru totdeauna. Iar animalelor nu, ele dispar. După doi sau trei ani, puii se despart de părinții lor. Sau mai bine zis, de mamă, pentru că tatăl nu definește nimic acolo.

Întrebare: Și dacă puiul își întâlnește mama în trei ani, nici măcar nu o va recunoaște?

Răspuns: Nu este faptul că el nu o recunoaște, ei încep noi descendenți între ei. Adică sunt complet deconectaţi de trecut.

Mama este necesară acolo doar pentru a hrăni și a antrena puiul, să spunem doi sau trei ani, în funcție de specie și atât. Iar apoi nu mai este nimic.

Comentariu: Dar pentru o persoană rămâne pe viață.

Răspunsul meu: Pe viață, din generație în generație. În plus, vrem să știm cine a fost în generațiile noastre trecute. Ne interesează foarte mult acest lucru.

Întrebare: Ce fel de violență se întâmplă acum când soț și soție sunt parteneri, tată și mamă sunt părinți- un gardian?

Răspuns: Toate acestea au mutilat limbajul, relațiile dintre oameni. Toate acestea sunt deformări egoiste care apar tot timpul și care vor să se arate din ce în ce mai mult, acționând. Toate acestea vor trece. Nici măcar nu trebuie să lupți cu ele, totul va dispărea. Acordă-le puțin timp și totul va dispărea.

Întrebare: Și ce se va întâmpla?

Răspuns: Nu se va întâmpla nimic, nu poți șterge cuvintele mamă și tată.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 4/5/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem aduce Cabala cât mai aproape de oameni?

Răspuns: Faptul este că dorinţele noastre de bază sunt pentru mâncare, sex, familie, bani, onoare, faimă, cunoaștere. Ele ocupă oamenii din această lume.

Cabala nu atinge aceste dorințe în niciun fel și nu intenționează să le împlinească.

Întrebare: Dar conceptul de om (Adam) provine din cuvântul „Domeh” – similar cu Creatorul.. Cum poate fi adusă Cabala mai aproape de astfel de oameni?

Răspuns: Aceasta este o altă problemă! Atunci ne referim la oameni complet diferiți, oameni la care începe să se dezvolte ceea ce se numește Adam – similar cu Creatorul.

Adică, imaginea interioară a asemănării cu Creatorul, care se poate manifesta atât la bărbat, cât și la femeie, la orice persoană din lume, trebuie să se dezvolte în cele din urmă în fiecare dintre noi.

Aceasta este misiunea Cabalei: de a ajuta o persoană să devină asemenea Creatorului.

KabTV “Puterea Cărţii  Zohar” #10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mulți oameni cred în puterea unui blestem și se tem de el. Am avut un prieten Vitalik care mi-a spus că blestemele există și cineva acționează în familia sa pe linia masculină de zeci de ani, aproape un secol. Tocmai pe linia masculină. Și chiar a simțit că urmează la rând. A murit la doar o săptămână după conversația noastră.

Ce este asta, un blestem? Există sau nu?

Răspuns: Există ochiul rău, există blesteme, tot felul de vrăji și așa mai departe. Toate acestea există și trebuie să le luăm în considerare.

Întrebare: Dar există o diferență între un ochi rău și un blestem? Ochiul rău poate fi accidental cumva, iar un blestem este o crimă intenţionată.

Răspuns: Există oameni care au un ochi rău, după cum se spune. Există oameni care au energie negativă. Când comunică cu ceilalți într-un fel, indiferent cum, nici măcar tactil, nu aproape, pot distruge mental o persoană și o pot conduce într-o stare dureroasă.

Întrebare: Și dacă acest lucru se face intenționat?

Răspuns: În mod intenționat, în timpul nostru nu există astfel de specialiști, cu excepția „corpurilor speciale”, așa cum se spune. Da, da, nu glumesc. Dar astfel de oameni se găsesc rar astăzi.

Întrebare: Și cum te poți proteja de blestem sau de ochiul rău? Este posibil să te protejezi?

Răspuns: Numai prin conexiunea cu calitatea dăruirii  și iubirii, ceea ce învață Cabala. Să devii așa. Nu există nici o altă cale.

Un blestem nu îl afectează pe cel care se mută la lumină, la iubire. Deși am cunoscut cabaliști care, în general, au ținut cont și de asemenea acțiuni. Oamenii care au fost în sensul forțelor spirituale, au mai ținut cont de faptul că există un ochi rău, că chiar și oameni obișnuiți, nu cabaliști, care nu lucrează la egoismul lor, ci dimpotrivă, lucrează la utilizarea egoismului, ei au putere.

Întrebare: Revine la persoana care, de exemplu, blestemă pe alta?

Răspuns: Acesta este deja un sistem complex. Aș prefera să nu vorbesc despre asta, îți voi spune doar de ce. Pentru că o persoană care folosește forțele întunecate ale naturii şi are un întreg sistem prin care lucrează, de ce o face și așa mai departe, nu poate lucra împotriva Creatorului, așa cum se spune. El nu poate lucra împotriva binelui, împotriva iubirii, deoarece acest sistem este mai înalt, mai puternic.

Dar dacă există disfuncționalități, imperfecțiuni în acest sistem bun, atunci sistemul rău poate să-l întrerupă imediat și să-și facă treaba dăunătoare.

Întrebare: Este necesar să-ţi fie frică de acest lucru?

Răspuns: Nu! Trebuie să ne gândim la bine – numai la bine! În niciun caz nu ar trebui să ne fie frică și să nu facem nimic împotriva acestui presupus rău, ci să înțelegem că acest rău se află și el în mâinile Creatorului și, dacă este cu adevărat necesar, atunci va exista și trebuie să-l suportăm cumva.

Întrebare: Care este sfatul dvs. principal?

Răspuns: Iubirea. Ea corectează totul.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/10/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tora descrie adesea cum un păstor păstorește o turmă de oi. Ce înseamnă asta din punct de vedere spiritual?

Răspuns: Oile reprezintă dorințele animale ale omului, care sunt cele mai apropiate de dorințele spirituale.

Păstrarea oilor în interiorul tău înseamnă că construiești în tine astfel de dorințe, care în final vor fi dorințe de dăruire, iubire și relații bune.

Întrebare: Orașul Sodoma a fost situat în zona Mării Moarte. Când Lot și soția lui fugeau din orașul distrus, soția lui Lot se uită înapoi și se transformă într-un stâlp de sare. Ce înseamnă acest lucru în spiritual?

Răspuns: Soția lui Lot nu a vrut să se despartă de viața ei egoistă din trecut și, prin urmare, sa transformat într-un stâlp de sare, care întruchipează constanța în dorințele ei. Nu pot fi corectate deoarece sunt ca sarea.

Întrebare: Marea Moartă este la 400 de metri sub nivelul mării. În Cabala, „400” înseamnă patru etape ale dezvoltării dorinței?

Răspuns: Da, aceasta este profunzimea deplină a egoismului, Malchut, care trebuie corectată. Dacă corectăm egoismul din interior prin adăugarea calității de dăruire la calitatea de primire, atunci acest lucru se poate manifesta și în exterior: Marea Moartă va fi umplută din interior cu apă curată, peștii vor apărea în ea, deșertul va înflori!

Întrebare: De ce sunt atât de multe povești în Tora legate de Avraam?

Răspuns: Avraam este întemeietorul lumii noastre. Fără el, lumea nu ar putea exista. La urma urmei, datorită lui Avraam au apărut calitățile religioase, principiile sociale și orice altceva. A fost un mare filozof, un mare înțelept.

KabTV „Stări spirituale” din 11.06.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când Creatorul a vrut să distrugă Sodoma și Gomora, Avraam a încercat să le protejeze. Ce este această relație numită regulă sodomită: Ce este al meu este al meu, ce este al tău este al tău?

Răspuns: Al meu este al meu și al tău este al tău, este o relație absolut anti-altruistă, deși nu este o crimă, nu există o calitate a egoismului în forma sa adevărată, vie.

Cu toate acestea, cu o astfel de relație, nu pot corecta nimic. Prin urmare, această calitate este indicată în Tora ca foarte opusă Creatorului și că este necesar să se scape de ea.

Întrebare: Dar pentru egoismul nostru este aceasta cea mai confortabilă stare?

Răspuns: Nu, nu este confortabil pentru egoism pentru că tu nu iei de la celălalt. Spui: „Al tău este al tău, al meu este al meu”. Nu te ating, nu mă atingi pe mine.

Comentariu: Atunci am exista fără războaie, fără conflicte.

Răspunsul meu: Dar tocmai faptului că o astfel de stare este o fundătură completă, nici eu pentru tine și nici tu pentru mine; nu suntem împreună în niciun fel. Astfel, a rămâne în această stare nu înseamnă nicio corectare. Prin urmare, acest instrument nu este pregătit pentru atingerea obiectivului. La urma urmei, scopul creației este de a uni pe toată lumea.

Calitatea Sodomei într-o persoană este opusă planului de creație. Prin urmare, Creatorul a distrus aceste orașe.

KabTV „Stări spirituale” din 11.06.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce lipsește în sistemul nostru educațional?“

Educația este ceea ce primim din mediul nostru.

Ne primim educația și cultura prin exemplul pe care îl primim de la societate și de la părinți. Școlile nu oferă educație, ci doar meserii. Educația, care este cultura noastră interioară, este determinată nu de cunoaștere, ci de dezvoltarea noastră interioară corectă, când ajungem la perfecțiune în atitudinea noastră față de viață și față de lume.

Acesta este motivul pentru care educația cu adevărat pozitivă înseamnă învățarea cunoștințelor despre ceea ce legea generală a naturii ne cere tuturor – să devenim conectați armonios și să avem grijă unul de celălalt, similar cu modul în care celulele și organele unui corp uman funcționează, fiecare în beneficiul întregului corp .

În vremurile noastre actuale, de la o zi la alta, descoperim cum devenim din ce în ce mai interdependenți în întreaga lume. Astfel, societatea ar trebui să ofere tinerei generații exemple de cum să realizăm o astfel de interdependență într-o manieră echilibrată și pozitivă, arătând cât de mult grija pentru umanitate în ansamblu este cea mai mare valoare a vieții. Procedând astfel, ne vom educa în mod fiabil generația pentru a trăi armonios într-o lume a cărei interdependență creşte permanent, iar apoi generațiile viitoare se vor putea bucura cu adevărat de viața lor.

Dacă vom aduce cunoaștere în lume despre faptul că grija reciprocă, responsabilitatea și iubirea vor salva lumea, atunci vom fi fericiți să ne deschidem pentru a deveni părți pozitive ale unui sistem întreg și să ne bucurăm de roadele oferite de acel sistem. Procedând astfel, vom descoperi că nu suntem ca celulele canceroase dintr-un organism, ci ca celulele sănătoase din corpul umanității.

Bazat pe emisiunea “ Întrebări și răspunsuri” cu Cabalistul  dr. Michael Laitman la 9 septembrie 2006. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Un conflict inutil generează victime inutile”

Conflictul palestinian-israelian sau așa cum se știa anterior, conflictul arabo-israelian, este considerat pe scară largă ca sursa tuturor problemelor din Orientul Mijlociu. În ultimul secol sau cam așa, acest conflict a provocat zeci de mii de victime de ambele părți și suferințe imense a nenumărați oameni nevinovați. Lucrul trist este că acest conflict este inutil. Dacă cele două popoare ar acționa conform rădăcinilor lor, nu ar exista niciun conflict, iar zona ar fi un model de prietenie.

În rădăcinile noastre, evreii și arabii nu sunt atât de departe. Amândoi provenim din același tată, Avraam, care ne-a învățat pe toți aceeași lege: legea îndurării și a bunătății. Avraam ne-a învățat că natura constă într-o singură forță care mișcă stelele pe cer și „stăpânește esenţialul”, așa cum a spus Maimonide. Avraam ne-a învățat că acea forță este una, a iubirii și a dăruirii și de aceea și-a învățat ucenicii să iubească și să dăruiască de asemenea, astfel încât să fie precum natura.

Conflictul a început odată ce am abandonat principiul iubirii și al dăruirii și am cedat puterii ego-ului. Odată ce ego-ul s-a instalat, religiile au preluat locul unde a condus odată iubirea simplă. Religiile prosperă prin separare și distincție; ei separă evrei, creștini și arabi și apoi continuă să-i separe în nenumărate secte și facțiuni. Deoarece ego-ul vrea să fie rege, nu poate tolera conexiunea și legătura. Când nu poate fi singurul conducător, găsește „defecte” la alții, care justifică despărțirea de ei. Așa se formează noile religii.

Este adevărat că oamenii au nevoie de tradiții și culturi; este foarte uman și servește roluri pozitive în viața oamenilor. Ca atare, religia nu este deloc negativă. Cu toate acestea, atunci când îi îndepărtează pe oameni unul de celălalt, îi prezintă pe alții ca dușmani pur și simplu pentru că poartă un alt tip de îmbrăcăminte sau pentru că se roagă la aceeași forță într-un mod diferit, atunci religia devine o sursă de conflict și ură și orice lucru care crește ura printre oameni este negativ.

În ciuda aparentului blocaj, eu văd soluția ca fiind ușoară, atât timp cât oamenii nu încearcă să-i anihileze pe alții sau să-i forțeze să preia modul lor de viață. Pentru a stabili pacea, tot ceea ce oamenii au nevoie este să considere că singura forță care ne ghidează lumea este bună și face bine și, dacă vrem să fim aproape de ea, ar trebui să încercăm să fim la fel.

O abordare a iubirii și a dăruirii nu reproșează și nu delegitimează niciodată alte persoane. Fiecare ar trebui să trăiască în conformitate cu propria cultură și tradiție. Tot ce ne trebuie este să adăugăm un alt strat, un strat de iubire peste diversitatea noastră, deasupra diferitelor noastre abordări ale vieții. Dacă ne amintim că toți avem același tată, care a vrut ca toți să avem aceleași lucruri, să realizăm ceea ce a realizat el și să răspândim ceea ce am descoperit în întreaga lume, cred că va fi firesc să ducem o viață armonioasă și în pace aici, în bucata noastră de pământ chinuită și să lăsăm în urmă definitiv istoria noastră sângeroasă.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→