Întrebare: Oamenii care apelează la psihoterapeuți în cea mai mare parte cred că își pierd sensul vieții. Prin urmare, în psihoterapie există o întreagă ramură de metode în care sunt implicate foarte activ tot felul de dogme religioase, teorii și înțelegeri.

Cunoscutul psihoterapeut Viktor Frankl, un supraviețuitor al Holocaustului care a fost închis într-un lagăr de concentrare, a tratat mulți oameni acolo și le-a dat senzația că viața tuturor are un anumit scop. Redirecționând acest vector în direcția corectă, o persoană prinde brusc viață chiar și în cele mai cumplite condiții.

Care este părerea ta despre terapia cu sensul vieții?

Răspuns: Nu știu ce criterii folosiți pentru a convinge o persoană că are sens viața sa.

Religia vorbește despre sensul suferinței în felul următor: „Aici vei suferi, acolo vei primi o răsplată”.

Cabala spune că omul trebuie să se ridice la un astfel de nivel în timpul vieții sale, iar acest lucru se potrivește fiecărui om, pentru a simți și a înțelege că toată suferințele nu sunt deloc suferințe, aică le transformăm în plăceri. Bineînțeles, acest lucru depinde de punctul nostru de vedere. Înțelegem că toate acestea sunt psihologie și nimic mai mult.

Cabala nu aparține religiilor. Nu numește niște puteri superioare speciale, ci forțe reale ale naturii. El numește cele mai înalte forțe ale naturii Creatorul: Creatorul naturii, coroana naturii etc., dar nimic mai mult, fără a atribui niciun fel de dogme sau altceva. Adică totul este în interiorul omului.

Această atitudine nu depinde de nicio confesiune sau naționalitate. Tot ce este necesar este dorința omului și influența grupului potrivit asupra sa.

În primul rând, trebuie să creați un astfel de mediu și, încet, folosindu-l ca laborator, ca banc de testare, să introduceți oamenii acolo. Și grupul le va procesa corect. Este posibil. Mai mult, este o tehnică foarte rapidă și relativ ușoară.

Știm puterea influenței mediului asupra unei omului. A fost suficient studiat acest lucru și toată lumea îl folosește, de la servicii guvernamentale secrete la toți ceilalți, atât la școală, cât și în alte domenii.

KabTV „Cabala și psihologia”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Indicatorul numit „indicele fericirii” este alcătuit din satisfacția subiectivă a oamenilor privind viața și speranța de viață. Aceasta este așa-numita amprentă ecologică: de cât spațiu fizic avem nevoie pentru a consuma resurse, pentru a folosi spațiu pentru deșeuri etc.

Dacă comparăm acest indicator cu PIB-ul (produsul intern brut) pe țări, atunci unde PIB-ul este ridicat, nivelul fericirii oamenilor este cel mai scăzut. De ce crezi că se întâmplă așa?

Răspuns: Oamenii sunt conduși într-un cadru în care nu se simt liberi și fericiți. Sunt obligați să facă ceea ce este necesar, ca sclavii. În consecință, nici indicele fericirii nu este foarte mare.

Oamenii se mint singuri și se consideră fericiți. Ei nu înțeleg ce este fericirea.

Fericirea nu funcționează 20 de ore pe zi, ca în Japonia, și nu atârnă în mijlocul unei jungle de piatră, ca în New York. Fericirea este o stare interioară a omului. Dar este totuși inseparabilă de conexiunea cu natura, cu societatea.

Totul ar trebui să fie interconectat armonios. Astăzi nu văd acest lucru în niciun colț al lumii, cu excepția, probabil, unor țări foarte mici.

Zbor în Elveția în curând. Cunosc bine această țară, precum și Europa centrală în general. Nu cred că oamenii de acolo sunt atât de fericiți. Dar cel puțin există un echilibru foarte mare între liniște, aer curat, capacitatea de a munci și de a te simți bine.

În același timp, am locuit destul de mult în New York și în suburbiile sale și nu cred că aceasta este limita confortului: atât internă, cât și externă.

KabTV „Conversațiile” 09.06.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Răspuns la o întrebare despre evrei și arabii din Israel”

Unul dintre studenții mei mi-a spus că de la începutul Operațiunii Gardian al Zidurilor (cea mai recentă campanie militară împotriva Hamas în Gaza), zeci de arabi israelieni au lăsat mesaje pozitive pe pagina mea ebraică de Facebook. Nu s-au raportat la conflict, dar și-au exprimat acordul cu mesajul de unitate pe care îl transmit acolo. Studentul m-a întrebat dacă pot explica interesul lor brusc pentru conținutul de pe pagina mea.

În primul rând, cred că este mai ușor pentru israelienii arabi să acceseze conținutul meu decât pentru arabii din alte țări, din simplul motiv că israelienii arabi vorbesc și citesc ebraica. Din conținutul comentariilor lor, care sunt și scrise în ebraică, este clar că sunt de acord cu mesajul din cuvintele mele, iar acesta cred că ar trebui să fie cel mai clar mesaj adresat evreilor cu privire la ceea ce trebuie să facem, dacă vrem cu adevărat pace.

Mesajul, după cum știm, este simplu: lumea nu ne respectă pentru că nu avem respect pentru conexiunea dintre noi. Înțelepții noștri au repetat acest mesaj la urechile strămoșilor noștri. Ei au scris despre asta din abundență, dar noi am refuzat să ascultăm. Și antisemitii ne-au spus în nenumărate feluri că ne disprețuiau ura unuia față de celălalt. Istoria a arătat în repetate rânduri că cele mai grave lovituri pe care le-am suferit de la națiuni au venit după perioade de discordie intensă și lupte între noi, iar cele mai prospere perioade ale noastre au fost în timpul unei puternice unități interne.

Acum, arabii ne spun același mesaj. În ochii mei, ei nu sunt dușmani; sunt mesageri care ne spun că ne vor aprecia, atunci când vom aprecia conexiunea dintre noi. Este același mesaj pe care ni l-au spus națiunile lumii încă de la înființarea noastră ca națiune, dar acum ni-l spun contemporanii noștri. Pentru mine, răspunsul pozitiv al vecinilor noștri arabi la mesajul unității evreiești este o mărturie a necesității supreme de a începe procesul de reconciliere cu vecinii noștri, reconciliere între noi. Cu cât începem mai repede, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea: pentru evreii din Israel, pentru arabii din Israel și pentru restul lumii. De îndată ce vom începe să ne unim, vom descoperi că arabii nu sunt dușmanii noștri, ci sunt partenerii noștri.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, consultați cărțile Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism, fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreiești, şi Ca un mănunchi de trestii: de ce unitatea și garanția reciprocă sunt apelul actual al zilei..

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum îți găsești scopul vieții?“

Putem găsi scopul vieții noastre învățând planul și programul superior al naturii, care ne dezvoltă către scopul vieții în fiecare moment.

Învățând planul naturii, începem să simțim treptat ce putem realiza în încarnarea noastră actuală, care a fost soarta noastră în încarnarea noastră anterioară, cum funcționează natura, de ce am fost creați așa cum suntem și cum să ne dezvoltăm în modul în care o facem sub influența mediului.

Apoi utem înțelege cum să facem clic pe acest sistem și să îl controlăm. Folosind dorințele și intențiile noastre, împreună cu îndrumări bazate pe învățarea planului superior al naturii, putem intra în camera de control a naturii și putem descoperi cum și de ce totul a fost creat așa cum a fost creat.

Întrebarea despre scopul vieții este primul pas către această descoperire. De-a lungul istoriei și al vieții noastre individuale, ne dezvoltăm prin dorințe de hrană, sex, familie, bani, onoare, control și cunoaștere, care sunt toate dorințe care aparțin nivelului nostru actual de percepție și simțire.

Dorința de sens și scop aparține deja unui nivel superior de percepție și simțire, iar întrebarea despre sensul și scopul vieții este sămânța descoperirii sale. Învățând cum să direcționăm această dorință către scopul vieții, care este etern și întreg, învățăm cum să ne ridicăm deasupra nivelului nostru fizic de existență și să ne găsim trăind într-o realitate superioară în care percepem cum și de ce funcționează totul. Mai mult, de la un astfel de nivel de realizare, învățăm cum să ne influențăm chiar și destinul.

Bazat pe Lecția zilnică de cabală cu Cabalistul dr. Michael Laitman din 20 septembrie 2015. Scris / editat de studenții Cabalistuuil dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “O inimă de bunic”

Când am devenit bunic și l-am văzut pe nepotul meu pentru prima dată, inima mi s-a umplut de iubire. L-am ținut în brațe, am vrut să mă joc cu el, să fac ceva pentru el, ca să-l fac să se simtă bine. Nu mai experimentasem o astfel de emoție până atunci.

Iubirea este motivul pentru care suntem aici în această lume; este motivul pentru care lumea a fost creată. Cu toate acestea, spre deosebire de iubirea naturală, cum ar fi iubirea instinctivă a unui bunic față de un nepot, între străini există rezistență naturală, înstrăinare și dușmănie, mai degrabă decât iubire.

Cu toate acestea, viața se formează tocmai prin depășirea acestor emoții. Fiecare ființă vie evoluează depășind rezistența și greutățile. Aceste „obstacole” creează nevoia de creștere și dezvoltare. Dacă nu ar fi fost greutăți și rezistență, nu ar exista nici o evoluție și oamenii nu ar fi ajuns niciodată să existe.

Sentimentele de separare de ceilalți, alienare și dușmănie nu sunt, prin urmare, emoții negative; sunt pârghii pentru creștere. Le vedem ca fiind negative atunci când nu vrem să ne ridicăm deasupra lor și să creștem. Dacă, în loc să le respingem și să ne temem de ele, le-am vedea ca pe niște oportunități de a crește și de a ne dezvolta pe noi înșine, le-am întâmpina și am beneficia enorm de ele. Mai mult, ridicându-ne deasupra lor, am crea o conexiune mai mare și mai strânsă decât cea pe care am avut-o înainte de apariția acelor „piedici”.

De exemplu, gândiți-vă la complexitatea unei creaturi unicelulare în comparație cu complexitatea corpului uman. Sunt incomparabile. Motivul creării unui sistem atât de complex precum corpul uman sunt tocmai obstacolele pe care toate nivelurile de complexitate le-au întâmpinat înainte de a ajunge să facă un organism uman. Prin urmare, într-un anumit sens, ne „datorăm” viețile, existența noastră urii și separării care au apărut la nivelurile premergătoare nouă.

Acest lucru ar trebui să ne învețe că nu ne putem eschiva datoriei noastre de a face față urii care se dezvăluie astăzi printre noi. Ura nu apare pentru alt motiv decât pentru a promova evoluția și o unitate mai mare. Dacă evităm să ne confruntăm cu rezistența și să ne unim deasupra noului și mai durului nivel de ură, vom împiedica evoluția propriei specii și vom plăti mult pentru aceasta.

Atitudinea noastră față de crizele sociale care ne afectează planeta nu ar trebui așadar, să fie la fel de naturală ca în familie, ci mai degrabă conștientă și intenționată. Ar trebui să recunoaștem că nu ne simțim ca în familie şi să folosim relațiile din familie ca exemplu pentru a ne strădui și a încerca împreună să stabilim astfel de relații între noi.

Cuvântul cheie aici este „împreună”. Depășirea înstrăinării reciproce trebuie să fie un efort reciproc la care participă toate părțile populației. În caz contrar, o parte o va exploata pe cealaltă și toată construcţia se va prăbuşi ca un pachet de cărți. Trebuie să instalăm conștientizarea a cât de importantă este formarea unităţii deasupra respingerii noastre, până când ne simțim cu adevărat ca o singură familie. Astăzi, viața noastră și a celor dragi depinde de asta.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi ne confruntăm cu viața în orașele mari, mega orașe. Există vreo modalitate de a ajuta locuitorii orașului să-și îmbunătățească indicele de fericire?

Răspuns: În primul rând, depinde în continuare de atitudinea dintre o persoană față de alta. Dar este mult mai ușor să implementați acest lucru atunci când creați condiții naturale pentru oameni.

Mi-am vizitat adesea prietenii și studenții în orașe mici din America, unde este nevoie de o jumătate de oră pentru a ajunge de la o casă la alta cu mașina, deoarece aceste case sunt înconjurate de o mulțime de pământ. Dar, deoarece toată lumea are o mașină, nu este dificil să socializezi.

Și, deși este un drum lung de parcurs la muncă, este totuși mult mai confortabil să trăiești așa. Oamenii se obișnuiesc cu asta.

Cred că orașele, așa cum sunt astăzi – beton armat cu mai multe etaje sau cutii de cărămidă – nu sunt absolut ecologice și neproductive.

Acestea pot fi benefice pentru cei care le construiesc, deoarece puteți aduce cu ușurință toate comunicațiile într-un singur loc și puteți popula o clădire cu câteva mii de oameni. Dar nu aș merge la o casă ca asta. Deși, pe de altă parte, am trăit în astfel de case toată viața.

Sunt încrezător că viitorul va sta într-un pământ mai populat.

KabTV „Conversațiile” 09.06.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Povestea despre Avraam din Geneza începe cu faptul că în Babilonul Antic, oamenii trăiau ca o singură națiune și vorbeau aceeași limbă. Nimeni nu conducea pe nimeni. Cum poate fi așa ceva? La urma urmei, înainte de asta, zeci de mii de triburi diferite s-au luptat între ele.

Răspuns: A existat o perioadă în Mesopotamia, între Tigru și Eufrat, când nu au existat contradicții în locul în care au trăit babilonienii, deoarece totul era din abundență. În râuri erau pești, pământul fertil era recoltat bine și oamenii nu aveau nevoie de nimic. Nici măcar nu se invidiau reciproc și nu erau în competiție.

Totul a fost foarte bine. Nimeni nu domnea asupra celorlalți, toată lumea era egală. Oamenii trăiau într-o stare calmă, parcă păstrată. Aceasta indică un grad zero (rădăcină) de egoism. În acel moment, egoismul abia începea să se dezvolte în umanitate.

În principiu, considerăm Babilonul antic ca starea inițială a umanității atunci când oamenii nu simțeau încă egoism, lăcomie, invidie și așa mai departe în interiorul lor.

Gradul de rădăcină este egoismul mort. Nu are nevoie de mai mult decât are. Reprezintă starea de nivel animal, inițială, a umanității.

KabTV „Stări spirituale” 11.06.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce moment începem să trecem instrucția spirituală, Tora, prin noi înșine?

Răspuns: Tora este sistemul de interacțiune corectă a tuturor părților creației (mineral, vegetal, animal și uman) și le aduce la o anumită conexiune reciprocă. Adică, Tora este implementarea corecției sistemului de interacțiune între părțile sparte ale creației, dorințele sparte, sufletele sparte.

Întrebare: Încep să studiez Tora în momentul în care se trezește în mine dorința de a ieși din starea spartă, către starea de unitate?

Răspuns: Da, și înainte de asta nu este absolut necesar. De multe mii de ani omenirea a existat într-o astfel de stare în care Tora a fost complet inutilă și până în prezent mulți nu au nevoie de ea.

Perioada de la primirea Torei până la intrarea în țara Israelului este o perioadă de corectare inconștientă, ca un copil care se târăște mai întâi pe patru picioare și apoi învață să meargă, toată omenirea a învățat să mănânce, să bea, să construiască și să se dezvolte.

Dorința egoistă care există într-un individ în mod natural îl mișcă automat și nu are nevoie de nici o Tora, un sistem de cunoaștere și acțiuni artificiale, deoarece va primi fie recompensă, fie pedeapsă direct de la natură ca răspuns la acțiunile sale. Îl vor învăța într-un mod atât de simplu și concis.

Dar când ajungem la starea în care trebuie să intrăm în mod conștient în legătură cu legile naturii, atunci trebuie să le cunoaștem pentru a le îndeplini în mod conștient. Începem să simțim că, dacă le realizăm egoist, ca și înainte, atunci vom suferi foarte mult.

În vremea noastră, umanitatea își dezvăluie depravarea, care ne poate duce la o astfel de suferință în care ne mâncăm reciproc. De aceea este dezvăluită Tora.

KabTV  „Secretele cărții eterne” 19.05.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă pentru noi intrarea pe pământul Israelului?

Răspuns: Omul este creația comună, Adam. Cu toții suntem parte a sufletului său. Aceasta este o imagine spirituală colectivă, care în sine nu constă din ființe separate așa cum ne vedem noi oamenii, de obicei.

Reprezintă totalitatea tuturor proprietăților noastre, în special a celor spirituale. În principiu, tot ceea ce este în fiecare dintre noi constituie, ca să spunem așa, o figură spirituală numită „Adam”.

Bineînțeles, din generație în generație, toate părțile acestei figuri, sau mai bine zis proprietățile sale individuale, sunt supuse treptat corecțiilor lor în asemănarea cu Creatorul.

Și când această asemănare este completă, atunci vom ajunge la starea de corectare și Creatorul va apărea și va umple imaginea lui Adam, sufletul nostru comun, care se va aduna în această stare, începând de la lumea noastră, de la nivelul pământesc, până la cea mai înaltă.

Acest suflet va sta în toate lumile, dar nu în sens corporal. Acesta va include umplerea tuturor lumilor, ceea ce înseamnă că va ajunge la starea de corectare generală (Gmar Tikkun).

În prezent, începem să intrăm în ultima parte a acestei stări. Prin urmare, generația noastră este numită ultima generație, care corectează spargerea sufletului comun care a avut loc înaintea noastră și care stă la baza existenței noastre ca indivizi.

Trebuie să ne unim în interior ca un singur om cu o singură inimă, cât mai multe miliarde de suflete într-un singur suflet, într-o singură structură spirituală.

KabTV „Secretele cărții eterne”, 19.05.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce a fost special în timpul lui Baal HaSulam că el a fost primul care a simțit nevoia internă acută de a disemina înțelepciunea Cabalei, chiar dacă a trăit acum aproximativ o sută de ani?

Răspuns: Lumea a devenit mai egoistă și o revoluție a dus la schimbări drastice tehnologice, culturale. Regimurile din multe țări s-au schimbat, fermierii au început să se mute în marile orașe, iar lumea a devenit mai concentrată și mai exigentă.

Prin urmare, a fost posibil să se înceapă diseminarea înțelepciunii Cabalei într-un mod practic. Oamenii au început să se întrebe: „Care este sensul vieții?” Și nu doar trăind ca o vacă care pășește pe câmp.

Au ales să se conecteze și să se alăture lumii, culturii și tehnologiei. Erau mașini, avioane și comunicații între oameni. Omenirea a devenit total diferită. Secolul al XX-lea ne-a dezvoltat ca niciun alt secol înainte și acesta este motivul pentru care înțelepciunea Cabalei a fost dezvăluită.

KabTV „Fundamentele Cabalei” 10.03.19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→