Întrebare: Creatorul este între noi. Trebuie să cer Creatorului să mă corecteze pe mine sau să corecteze întregul grup de zece, întregul grup de zece mondial? Creatorul mă aude oriunde sunt sau doar când sunt în grupul de zece?

Răspuns: Creatorul simte ființa creată doar în măsura în care ea se aseamănă cu El.

Atributul Creatorului este dăruirea în timp ce atributul unei persoane este primirea. În această stare persoana nu simte Creatorul. Noi putem să vedem asta pe noi înșine.

Dacă o dorință de a revela Creatorul apare într-o persoană, ea poate să împlinească această dorință doar dacă ea crează condițiile corecte pentru asta, cum ar fi, să fie într-un grup și să lucreze serios la conexiunea cu prietenii.

Dacă o persoană se unește cu prietenii în grup, ea va începe să simtă Creatorul prin grupul de zece. O persoană simte defapt conexiunea cu Creatorul în măsura în care ea se îmbină cu grupul de zece și nu în alt fel.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei” 12/1/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe Quora: “Cum crezi că Pandemia Coronavirus ar putea schimba definitiv viața în Statele Unite?“

Având în vedere că valorile, dorințele, comportamentele, anxietățile și răspunsurile noastre sunt puternic influențate de societatea noastră înconjurătoare, atunci nu există nici o îndoială că coronavirusul și schimbările pe care le-a introdus în lume au afectat semnificativ viața noastră.

La începutul epidemiei, cei mai mulți au considerat-o ca pe un fenomen temporar, că viața pe care am trăit-o va reveni „la normal” la scurt timp după aceea. Astăzi, însă, vedem deja că va fi pentru mai mult timp în jur nostru și că urmează să apară schimbări permanente.

Care vor fi acele schimbări permanente?

Pandemia ne-a făcut să reevaluăm ce este și ce nu este esențial în viața noastră. Astăzi, chiar dacă avem „privilegiul” în zonele noastre, de a putea totuși să mergem la baruri, restaurante, mall-uri, săli de sport și zboruri, mulți se gândesc de două ori înainte de a merge.

Pentru început, perioada de izolare prin care am trecut ne-a calmat obiceiurile consumiste.

De asemenea, incertitudinea economică cu privire la existența unei alte izolări îi face pe mulți să-și reconsidere modul în care își cheltuie banii.

Este ca și cum coronavirusul ne-a făcut să ieșim de pe banda de alergare materialistă pe care alergam înainte de izbucnirea lui și începem să mergem prin viața noastră într-un ritm mult mai lent.

Am descoperit o nouă interdependență și dependență unul de celălalt, pentru a ne menține sănătatea, întrucât depindem unul de celălalt pentru a menține anumite condiții de micşorare a șanselor de a lua virusul.

Cu cât coronavirusul ne afectează viața într-un asemenea mod, cu atât ne vom da seama că o schimbare permanentă este la îndemână: o trecere de la a ne folosi reciproc și ecologia în numele profitului personal și al succesului individual, la un stil de viață mai echilibrat, ținându-ne mai aproape de casele noastre, de familiile noastre și de a ne regândi influența reciprocă unul asupra celuilalt în societate.

Dacă ne raportăm la coronavirus ca o lecție din partea naturii – o lecție de a deveni mai preocupaţi și mai responsabili unul față de celălalt, eliminând tendințele noastre consumiste excesive care ne distanțează unul de celălalt și de natură – și, în schimb, ne concentrăm sursele de plăcere nu în ceea ce promovează o societate materialistă, ci în dezvoltarea conexiunilor pozitive între noi, atunci am folosi bine această perioadă și am experimenta pozitiv schimbările permanente.

Cu toate acestea, dacă încercăm cu încăpățânare să menținem stilul nostru de viață pre-coronavirus, atunci vom experimenta din ce în ce mai multă suferință. Adică, nu am reuși să învățăm din aluzia naturii cu privire la ceea ce trebuie să schimbăm și, prin urmare, natura ar trebui să ne dea lecții mai dure pentru a ne trezi, pentru a ne raporta pozitiv la noua noastră interdependență mai strânsă.

 

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Beneficiile Diversităţii”

Este scris în Mishnah (Sotah, 9:15) că, la sfârșitul zilelor, ura va crește. Judecând după ce se întâmplă astăzi, ne apropiem de sfârșitul zilelor. Niciodată nu s-a arătat atâta ură pe rețelele de socializare, ȋn ziare și televiziune, iar valul pare să crească din ce în ce mai mult. Nu este ca și cum nu mai există locuri liniștite, dar timpurile sunt pur și simplu toxice. Un singur cuvânt în afara trendului – și este foarte ușor să treceți linia – și veți fi interzis, excomunicat din lume.

Ura rasială și protestele anti-rasiste pe care le-am văzut în ultima vreme fac parte din acel val de rău. Ca toate valurile, revoltele provocate de rasism vor avea vȃrfuri și coborȃri, dar tendința este cu siguranță spre o uriașă furtună.

Ura nu se va opri aici. Pe măsură ce ura se intensifică și se răspândește, fragmente din cadrul fiecărui grup se vor desprinde din corpul principal și vor forma tabere mai mici, care vor lupta una împotriva celeilalte. Societatea se va dezintegra și anarhia va domni. Este scris în Talmud (Sanhedrin 98b) că nici cei mai mari înțelepți nu ar dori să trăiască la sfârșitul zilelor.

În mod clar, încă nu suntem acolo, dar ne îndreptăm spre acolo. Dacă nu oprim cursul, vom ajunge acolo mai devreme decât ne dăm seama.

Rolul urii

Problema este că noi credem că ura este rea și dăunătoare în întregime. Încercăm să nu urâm, dar, făcând acest lucru, ne lipsim de șansa de a o corecta, până când vom face față unei izbucniri de ură mai intense.

Ura este neplăcerea pe care o simt față de orice nu este eu. Sentimentul nostru de unicitate este adânc înrădăcinat în psihicul nostru, dar este acolo pentru un motiv întemeiat: Noi nu percepem decât prin contrarii. Dacă nu am înțelege senzația de întuneric, nu am ști că există lumină. Dacă nu am simți ce este frig, nu am fi în stare să simțim căldura. De asemenea, dacă nu am simți ură, nu am fi capabili să simțim iubirea.

Prin urmare, atunci când ura iese la suprafață, nu ar trebui să încercăm să o înăbușim sau să o negăm. În schimb, ar trebui să facem un efort conștient pentru a crește iubirea pentru obiectul urii noastre, până în punctul în care iubirea devine mai mare decât ura care a ieșit la suprafață. Dacă toate părțile implicate în manifestarea urii participă la efort, rezultatul va fi o iubire mai mare ca niciodată. Dacă nu participă toate părțile, întregul proces este fără speranță.

Dacă toate părțile societății se angajează în acest demers, vom crește iubirea în lumea noastră la niveluri pe care nu le-am văzut niciodată și va fi tocmai datorită nivelului de ură fără precedent care ne-a obligat să forțăm spre un nivel de iubire care să se potrivească. Negând legitimitatea urii, negăm lumea iubirii și condamnăm la manifestări mai intense de ură, care vor urma în curând.

În conformitate cu această paradigmă, tot ceea ce urăsc este de fapt un izvor pentru a experimenta o iubire mai mare. Dacă astăzi, ura cea mai intensă se manifestă între rase, tocmai aici ar trebui să apară noul nivel de iubire. Cu toate acestea, acest lucru se va întâmpla numai dacă ambele părți colaborează pentru creșterea iubirii dintre ele, în măsura urii actuale.

Îmi dau seama că este o idee complet nouă și contrazice aproape tot ce am fost învățați. Pe de altă parte, ceea ce am fost învățați nu mai funcționează, așa că este timpul să încercăm o direcție nouă.

Ideea este simplă: cealaltă persoană este diferită de mine; îmi displace acea persoană și vreau ca ea să fie rănită sau cel puțin să dispară. Această ură este cea care alimentează toată violența pe care am văzut-o în ultimele săptămâni și luni. Dacă o lăsăm aşa, va arunca toată lumea în aer. Deci, în loc să o lăsăm să crească, ar trebui să facem cu toții eforturi conștiente pentru a ne crește iubirea unul față de celălalt, chiar dacă este clar fals. Totuși, în mod surprinzător, eforturile noastre vor da roade și vom descoperi că putem iubi oameni cu care, un moment în urmă, nu puteam sta.

Este o paradigmă foarte practică; cere curaj și angajament și este singura speranță de a evita distrugerea completă.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

Așa cum ne-am așteptat, coronavirusul va rămâne aici un timp îndelungat. 

Mai multe țări, văzând un declin în numărul cazurilor noi, au început relaxarea și au ridicat măsurile de carantină. Dar imediat, și-a făcut apariția un val nou de îmbolnăviri.

Avem multe astfel de exemple: Statele Unite ale Americii, Rusia, Franța, Israel, Argentina, Brazilia, Italia, Germania, Coreea de Sus și multe altele. Oriunde este repornită economia, virusul se întoarce.

Trebuie să ne pregătim să trăim cu coronavirusul ani de zile de acum încolo, de aceea este necesar să ne reconstruim economia. Mai întâi, identificăm industriile absolut necesare vieții, care ne asigură hrana tuturor.

Dar în acest scop este necesar să muncească doar 20% din populația activă. Nu sunt necesare hainele de designer, mașinile scumpe și nici călătorille. Lumea ar trebui să se întoarcă la viața normală, modestă de dinainte de secolul 20, așa cum era înainte de explozia consumului și a creării industriilor excesive. Dacă nu o vom face de bunăvoie, natura, virusul, o va face în numele nostru și noi vom plăti un preț piperat, atât din punct de vedere financiar cât și al pierderii de vieți umane.

80% din locurile de muncă vor înceta să mai existe, într-un mod sau altul, adică printr-un proces spontan însoțit de pierderi uriașe, sau vom decide dinainte să reducem producția de bunuri redundante.

Vedem că oamenii au încetat să mai cumpere și să mai utilizeze lucruri de lux sau la modă, extrem de costisitoare, dar complet inutile.

Nu este nici o problemă faptul că aceste afaceri au fost închise câteva luni; oricum nimeni nu cumpăra nimic. Atunci, de ce să le resuscităm artificial? Sunt sigur că oamenii nu se vor repezi să cumpere bijuterii, chiar dacă vom redeschide magazinele specializate.

Statul încearcă să-i compeseze pe toți pentru pierderile suferite, dar în câteva luni banii se vor termina, ce vom face atunci? De aceea, mai bine să ne gândim de acum și să înțelegem că că această problemă nu este una temporară, este o nouă formă de viață a unei societăți noi, familii noi, este o stare nouă. Nu ar trebui să ne comportăm ca acum, când tot felul de cercuri de interese presează conducerea statului să deschidă trezoreria și să împartă bani.

Dacă azi vom compensa pierderile magazinelor de bijuterii, mâine nu vom mai avea cu ce să-i hrănim pe cei flămânzi, iar aceștia vor fi 50, 60 sau 70% din totalul populației. Cel mai important lucru este să mobilizăm toate forțele și fondurile pentru a asigura hrana pentru toți.

Apa, electricitatea, gazele și hrana ar trebui să le fie accesibile tuturor în mod liber. Apoi te poți gândi la îmbrăcămintea necesară. Deschideți grădinițe și școli publice gratuite în loc să despăgubiți magazinele de bijuterii care și-au pierdut clienții. În caz contrar, în câteva luni vom goli trezoreria și acesta va fi sfârșitul.

Mai avem nevoie și de un program care să ajute familiile tinere să-și cumpere case la prețuri rezonabile. Este necesar să construim locuințe pentru cetățenii obișnuiți și nu în scopul de a face speculă cu apartamentele și terenul. Avem nevoie de o revoluție și ea va avea loc. Putem alege doar dacă ea se va petrece treptat, după un plan gândit cu grijă, științific, sau în urma atacurilor mulțimilor furioase care ies în stradă și distrug totul pentru a stabili o ordine nouă.

În istorie nu au existat revoluții planificate, care să fi fost parcurse în urma recomandărilor oamenilor de știință. Vedem acum că nu există cale de întoarcere, că trebuie să facem ceva pentru că este evident că foarte curând, dacă nu 80%, cel puțin 40% dintre noi nu vom mai avea locuri de muncă.

Celor care rămân să muncească trebuie să li se asigure condiții sigure pentru a nu se infecta reciproc cu acest virus. De fapt, ei vor fi cei care pun pâine pe masa tuturor. Toți ceilalți vor sta acasă și vor învăța să trăiască în noua societate. Această viață nouă este deja în fața noastră, la o distanță de doar câțiva ani, de aceea este necesar să ne obișnuim cu faptul că nu vom mai munci, ci vom învăța. Studiul va fi munca noastră.

Este o situație inevitabilă pe care trebuie s-o acceptăm, fie că ne place, fie că nu – coronavirusul ne va obliga să o facem. Trebuie să le explicăm oamenilor de unde vine și de ce societatea omenească este obligată să treacă prin aceste schimbări, metamorfoze.

Umanitatea se schimbă și crește. Deja am trecut printr-o mulțime de schimbări și reforme sociale pe tot parcursul istoriei; acum este momentul unei astfel de schimbări, una care urmează să se petreacă. Iar noi suntem obligați să luăm parte la ea în mod activ.

Mai înainte, structurile au fost înlocuite spontan, pentru că venise timpul schimbării sclavagismului în feudalism , apoi în capitalism. Azi, trecem la faza următoare, încetăm să mai trăim de dragul câștigului și începem să trăim în scopul construirii unui om nou. Este o revoluție uriașă, pentru că suntem doar niște egoiști obișnuiți să trăim unii pe spinarea altora. Acum va trebui să trăim în scopul de a ne ajuta reciproc – o schimbare radicală.
[266280]
Din emisiunea KabTV “Perspective globale,” 5/14/20

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, în Quora: „Cum mă motivez în fiecare zi?”

Noi, oamenii, suntem diferiți de animale, prin faptul că visele, viziunile, obiectivele și țintele noastre ne motivează să ne străduim mai mult decât să trăim doar pentru a supraviețui.

A te motiva în fiecare zi să realizezi obiectivele necesită organizarea pentru sine a unui mediu care menține constant importanța acestor obiective.

Cu toate acestea, este important să clarificăm obiectivele pentru care se exercită un efort, deoarece multe obiective ajung să nu furnizeze împlinirea și fericirea de durată.

Scopul final în viață este realizarea unui echilibru total cu natura printr-o legătură umană pozitivă.

Când vom ajunge la un astfel de mod de conectare între noi, cu gânduri, dorințe și acțiuni altruiste în mijlocul conexiunilor noastre, vom experimenta un nou fel de fericire – una care nu se disipează, dar care este veșnică, deoarece am ajunge ceea ce Cabala numește „echivalența formei” cu forma altruistă a naturii.

Prin urmare, în mod similar cu modul în care ne motivăm să atingem alte obiective în viață, realizarea unei conexiuni pentru a realiza echilibrarea cu natura necesită un mediu de susținere a oamenilor cu gânduri similare, care împărtășesc o dorință similară de a atinge această împlinire eternă. De asemenea, ar trebui să-și arate în mod regulat încurajări și exemple reciproc de eforturi de a se ridica deasupra naturii egoiste umane, care ne separă și de a intra în natura altruistă, care ne leagă.

Vom începe apoi să experimentăm incapacitatea și nepregătirea noastră pentru o astfel de stare, în timp ce începem să detectăm cum întreaga noastră ființă este anti-altruistă, orientată doar spre beneficiul nostru personal.

Prin urmare, motivația noastră de a continua și de a face o descoperire din natura noastră egoistă, egocentrică, pentru a ne echilibra cu modul altruist al naturii, depinde de sprijinul, încurajarea, încrederea și activitatea pe care o dezvoltăm într-un mediu de susținere care vizează un astfel de obiectiv.

 

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Trebuie să ne satisfacem în mod constant dorințele. Ai spus că, la încheierea carantinei, oamenii vor pierde nevoia de a se satisface cu tot felul de cumpărături, etc.

Dar putem vedea că acum, când a început o ușoară relaxare, oamenii au început să inunde restaurantele și magazinele pentru a umple vidul acumulat. Știu chiar eu că ‘terapia prin cumpărături’ este un lucru plăcut, destul de accesibil multora. Ce este în neregulă cu acest lucru și de ce ar trebui să se încheie?

Răspuns: Nu este vorba despre a fi bine sau rău. Evaluez totul în legătură cu obiectivul pe care ar trebui să-l atingă individul și societatea în ansamblu. Prin urmare, nu pot spune că acționăm corect, ne comportăm corect.

Natura va trebui să ne corecteze și să ne direcționeze exact către obiectivul final al dezvoltării. Iar aceasta nu se întâmplă stând în cafenele, restaurante, baruri sau alergând după reduceri, dar lucrând la noi înșine, învățând împreună cum să ne apropiem unul de celălalt pe plan intern și crearea unui singur sistem din noi înșine, ca toată natura neînsuflețită, vegetativă, animată și întregul cosmos. Nici măcar nu ne putem imagina cât de mult sunt conectate în toată diversitatea lor.

Prin urmare, trebuie să înțelegem că ar trebui să fim conectați la acest sistem și să nu-l privim din exterior ca niște creaturi superioare, stăpânii vieții. Trebuie să știm ce ni se întâmplă, ce anume vrea natura de la noi.

Și dorește o unitate absolută între noi, astfel încât să fim ca o singură persoană cu o singură inimă și, în același timp, conectați la nivelurile ei neînsuflețite, vegetative și animate, adăugându-le nivelului nostru de „om”. Atunci totul împreună va fi un sistem integral complet închis.

Din „Post-Coronavirus Era” de la KabTV, 23/04/20

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie | Add Comment/Ask Question→

 

În articolul “Chestiunea dobândirii spirituale”, (Shamati 3) Baal HaSulam scrie: în privința dobândirii spirituale, realitatea în general este divizată în trei discernăminte: 1. Atzmuto [Sinele Lui], 2. Ein Sof [infinitatea}, 3. Sufletele. …

3) Sufletele, care sunt primitorii binelui pe care El își dorește să-l facă.

Sufletele sunt dorința de a se bucura, care primesc lumina Creatorului, umplerea care vine de la El.

Ein Sof se numește astfel deoarece exprimă conexiunea Creatorului cu sufletele. Acesta este de fapt modul în care El vrea să ne aducă plăcere, să ne umple ca să Îl simțim pe El ca o sursă infinită. Noi nu dobândim nimic altceva decât această conexiune și astfel noi nu putem să vorbim despre nimic altceva. În această conexiune cu Ein Sof începe totul.

Când începem să dobândim Creatorul, lumea superioară, noi descoperim că această stare este nelimitată. Este ca și cum este un ocean infinit în jurul nostru din care tu poți să iei orice vrei și totul depinde doar de dorința ta. Similar, când începem să revelăm lumina Creatorului, noi ne simțim ca și cum am înnota în interiorul Lui din moment ce El ne înconjoară.

Noi înțelegem că suntem în oceanul luminii Creatorului și atitudinea Lui față de noi este absolut bună, eternă, infinită și perfectă. Dar cum putem să primim ceva din această stare?

Imaginează-ți că ești ca un nou născut, iar părinții tăi se poartă cu tine cu iubire și bunavoință infinită. Ce urmează? Nu știi ce să ceri, ce să soliciți, ce să faci și cum să te porți cu ei deoarece tu te afli în fața iubirii absolute.

O asemenea stare, pe care o experimentăm când începem să revelăm Creatorul, aparent oprește o persoană, deoarece ce poate face cineva când întâmpină o asemenea atitudine?

Așa că, noi începem să realizam că cooperarea noastră reciprocă cu Creatorul poate construi anumite granițe când încercăm să creăm un fel de barieră între noi și Creator astfel încât vom fi capabili să ne simțim pe noi înșine într-un fel de framework. Altfel este ca și cum inotăm într-un ocean și nu putem să analizăm nimic, nu putem să simțim nimic.

Ca ființe create noi putem să existăm doar atunci când sunt framework-uri specifice, precise care ne permit să ne simțim pe noi înșine în relație cu anumite calități și influențe. Însă dacă nu este niciun framework, această situație nu poate fi descrisă sau simțită și nu putem să o integrăm în atitudinile noastre în niciun fel.

Noi trebuie să ne plasăm pe noi înșine într-un anumit framework, să includem Creatorul în acest framework și apoi vom putea să vorbim despre atitudinea sau despre conexiunea noastră cu El.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei” 18/8/19

 

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Creatorul poate fi dezvăluit doar dizolvându-te în prieteni și ridicându-te la nivelul Bina. Este similar cu un dispozitiv care este necesar pentru a detecta un câmp magnetic invizibil. Acest dispozitiv va arăta că există o anumită forță care acționează asupra lui și care îi atinge cadranul. Adică nu ne arată forța însăși, ci reacția dispozitivului la această forță.

Ne facem un dispozitiv pentru dezvăluirea Creatorului care funcționează pe același principiu ca toate instrumentele de măsurare ale lumii noastre. Trebuie doar să organizăm totul corect în noi și-L vom putea descoperi pe Creator.

Dispozitivul trebuie să perceapă fenomenul și să reacționeze la acesta, apoi reacția fenomenului poate fi măsurată și dispozitivul poate fi utilizat pentru a estima forța care l-a provocat. Nu știm ce sunt forțele electromagnetice, dar știm cum acționează; ele provoacă curgerea curentului printr-un fir sau mișcarea unui ac al busolei. Întotdeauna vedem reacția dispozitivului, nu forța în sine și tragem concluzii, denumindu-l după fenomenul însuși.

Pentru a dezvălui Creatorul, trebuie să construim o astfel de busolă în noi înșine, un circuit de inducție, un dispozitiv care va dezvălui Forța Superioară. Creatorul răsucește tot ceea ce se află în interiorul nostru acum, dar nu-i acordăm atenție. Ce schimbare trebuie să facă omul în sine pentru a-L distinge?

Toată munca noastră constă în această calibrare, în a ne calibra cu Creatorul. Problema este că simt propria mea reacție la influența Forței Superioare și trebuie să o decriptez în așa fel încât să-l găsesc pe Creator. Răspund la influența Lui în cadrul dorinței mele, a corpului meu. Prin urmare, trebuie să mă calibrez pentru ca dorința mea să îmi permită să înțeleg corect acțiunile Creatorului.

Și pentru asta trebuie să mă anulez la zero, pentru a nu cere nimic pentru egoismul meu. Fiecare dispozitiv este calibrat mai întâi într-un astfel de mod, setat la zero, apoi poate fi folosit pentru măsurare.

Calibrarea noastră inițială este să nu ne dorim nimic pentru noi înșine, pentru a nu fi mituiți și pentru a nu judeca cu părtinire. Efectuăm o astfel de calibrare în grupul de zece. Dacă încerc să mă înscriu în centrul grupului și vreau să mă conectez cu toți prietenii, îmi resetez dispozitivul. Acum, de la acest zero, pot începe să răspund corect Creatorului, la impactul Lui asupra mea.

Anularea la zero este deja un punct de plecare care permite omului să nu obțină nimic pentru sine, ci doar pentru grup. Nu am alt indicator decât grupul meu de zece pentru a verifica dacă nu primesc nimic pentru egoismul meu. Dacă sunt în fața mea membrii grupului la care mă gândesc, atunci mă anulez în fața lor. Se dovedește că eu personal devin neutru, adică zero.

În acest fel, construim dispozitivul corect pentru percepția Creatorului. Sub influența Forței Superioare, începem să ne trezim la dăruire reciprocă în grupul de zece. Creatorul ne oferă puterea de dăruire prin care dezvăluim că El este între noi. La urma urmei, am început să ne raportăm între noi în acest fel în grup și am primit proprietatea lui Bina, daruirea, puterea credinței deasupra rezistenței noastre, cunoașterii noastre.

Rezistența începeși ea să fie resimțită mai mult, deoarece vine o forță care curge în interiorul legăturilor care ne conectează, ca și cum am fi într-un dispozitiv electronic și simțim în noi înșine rezistență. În acest fel măsurăm diferența potențialelor: între dăruire – sus și primire – jos, care se numesc „credință” și „cunoaștere”.

Și acești pași ai credinței și ai cunoașterii încep să se ridice: forța egoismului nostru crește și forța dăruirii crește și ea și, în acest fel ne ridicăm. Diferența de potențial dintre Malhut și Bina, așa cum a fost, rămâne aceeași – cel șapte Sfirot al Zeir Anpin.

La început a fost doar zero. Dar apoi a crescut treptat la șapte Sfirot. Zeir Anpin este Parțuf al sufletului meu care tocmai s-a născut. Sufletul crește în abdomenul Binei datorită legăturii sale cu Malhut, care se anulează în raport cu Bina.

Șapte Sfirot de ZA – acesta este locul în care mi se dezvăluie toată realitatea. În acest decalaj dintre cunoaștere și deasupra cunoașterii sunt toate lumile, întregul univers. Nu există nimic altceva. Deasupra Binei sunt deja proprietățile Creatorului: Keter, Hohma, Bina. Sub Bina sunt proprietățile ZA, care tocmai s-a născut. Iar Malhut este dorința de a se bucura creată de Creator. Prin urmare, pe lângă aceste proprietăți pe care le dezvolt între Malhut și Bina, nu există nimic altceva – aceasta este toată realitatea mea.

Din partea a două a Lecției zilnice de Cabala – 25/06/20, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere în studiul celor 10 Sfirot” capitol 15

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Dezvoltarea adevărului din starea opusa este piatra de temelie în înțelepciunea Kabbalei. Dacă dorim să înțelegem ceva, trebuie să înțelegem fenomenul și starea opusă acestuia. În caz contrar, nu vom simți nimic.

Dacă ar exista doar întuneric sau doar lumină, nu le-am putea discerne. Când există o oarecare corelație între ele, atunci simțim întuneric și lumină și este la fel în orice alte aspecte. Așadar, cel mai important lucru pe care îl avem este capacitatea de a simți brusc fenomene contrastante și, ca urmare, de a construi senzații și de a determina și accentua definițiile. Un expert este cineva care are multe atribute, emoții și informații contrastante și care poate să integreze și să plaseze diferite lucruri unul în contrast cu celălalt, și astfel să învețe.

Întrebare: Aceasta înseamnă că nu trebuie să-mi fie frică de întuneric?

Răspuns: Bineînțeles că nu. Nu putem determina și defini lumina fără întuneric. Acesta este motivul pentru care am fost creați în întuneric, în egoul nostru, pentru că numai datorită ego-ului care crește continuu, putem dezvălui rezistența și contrastul cu Creatorul și apoi să ne asemănăm cu El.

Comentariu: Totul este invers, în conformitate cu înțelepciunea Kabbalei. Din ceea ce spui, un om trebuie să devină un mare egoist, în timp ce de obicei este considerat un lucru rău de catre majoritatea oamenilor.

Răspunsul meu: Este scris, „cel care este mai mare decât prietenul său, dorința lui este și mai mare.” De fapt măsurăm totul datorită dimensiunii dorinței egoiste prin care măsurăm lumina superioară, impactul ei asupra noastră și schimbările pe care le produce, și chiar Creatorul Însuși.

Întrebare: Aceasta înseamnă că ego-ul va continua să crească și că nu vom putea face nimic în acest sens?

Răspuns: Nu trebuie să facem nimic in legatura cu asta. Dimpotrivă, lăsa-l să crească. Acesta este motivul pentru care această înțelepciune este numită înțelepciunea Cabalei, ceea ce înseamnă înțelepciunea modului de a primi orice putem lua pentru noi înșine, dar cu intenția de a dărui. Acesta este paradoxul. Vom ajunge treptat la asta.

Din emisiunea KabTV „Fundamentele Cabalei”, 15/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Virusul a împins oamenii în interiorul familiilor lor și mulți au descoperit cât de îndepărtaţi sunt unii de alţii. Ne-ar putea face acest lucru să ne gândim la unele fenomene care duc la tragedii în relațiile dintre rude?

Răspuns: Desigur. Oamenii care au avut dificultăți să petreacă o oră sau două pe zi unul cu altul se găsesc brusc forțați să comunice non-stop. Este oribil! Nu suntem obișnuiți aşa; nu suntem crescuți așa.

Dar, pe de altă parte, am experimentat ​​cu toții această situaţie, cumva ne-am obișnuit, ne-am cunoscut. Poate de mulți ani nici măcar nu ne cunoașteam așa cum facem acum. Deci, să privim în mod pozitiv.

Coronavirusul a creat toate condițiile pentru a ne cunoaște familia. Și acum trebuie să comparăm corect ceea ce s-a întâmplat înainte de virus și acum. Mă duc la muncă, mă întorc la familia mea și o văd la fel sau nu?

Era necesar să stabilim cumva relații între noi care ne lipseau înaintea virusului și acum ne putem imagina acest lucru. La urma urmei, nu vei fugi de familie. Prin urmare, virusul ne-a oferit un cadou foarte mare: ne-a întemnițat cu forța împreună într-un singur apartament.

Ceea ce este necesar aici este ceea ce nu am făcut niciodată: muncă particulară, psihologică, socială cu oamenii. Nu am pregătit oamenii pentru viața de familie, de exemplu, un bărbat pentru rolul de tată și soț.

Știu asta singur. Prin urmare, din partea mea, am făcut multe greșeli în viața de familie, iar soția mea din partea ei. Și copiii nu au primit o educație corectă. Adică, aceasta este o problemă complexă care trebuie abordată.

Din „Fundamentele Cabalei” din KabTV, 3/5/20

 

Filed under: Coronavirus | Add Comment/Ask Question→