Întrebare: De ce avem nevoie de un orar cu care să ne obişnuim? În principiu, nu este bine atunci când munca devine un obicei şi nu mai necesită niciun efort.

Răspuns: Desigur, rutina, obiceiul, ne eliberează de a mai face efort, dar ne salvează atunci când cădem şi ne pune din nou pe drumul cel bun. Apoi, continuăm să facem eforturi pentru a obţine următorul nivel.

Mă mişc într-o formă de minus şi, în timpul unei căderi, ating cel mai de jos punct în care pierd totul, este punctul zero, viaţă zero. Nu pot ieşi din asta prin propriile puteri. În mecanică, mişcarea continuă mulţumită forţei acceleraţiei iar în electronică folosim condensatori, bobine de conducţie, prin care acumulăm energie pe care o putem folosi mai târziu.

Când cobor în timpul muncii, încarc un anumit capacitor, iar când acesta este încărcat îl pot folosi ca să urc. Există astăzi maşini care sunt operate atât electric cât şi cu combustibil clasic. Când conduc pe combustibil, umplu bateria şi apoi o pot folosi ca să conduc fără combustibil.

Aşadar când sunt în cădere, trebuie să fiu sigur dinainte că voi putea să ies din cel mai de jos punct. Dacă nu mă pregătesc, voi rămâne acolo pentru totdeauna şi asta este tot. Nu voi mai avea puterea să continui avansarea mea. Ne pregătim prin diferite mijloace pentru a ieşi din această stare, ne pregătim în grup, dar în cele din urmă  nu voi vedea că totul ajută pentru că sunt total mort şi nu răspund la nimic şi nu văd sau aud nimic.

În acest caz, numai obişnuinţa, obiceiul care a devenit a doua natură mă poate ajuta. L-am pregătit dinainte, la fel ca un condensator care a fost încărcat. Acest obicei este deja imprimat în mine şi este parte din natura mea şi prin el pot să mă ridic din cădere şi să merg înainte.

Din Discuţie despre pregătirea Congresului din  St. Petersburg 6/26/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce trebuie să facă grupurile de 10 în contextul pregătirii pentru congres?

Răspuns: Mai întâi, trebuie să dispună de materialul congresului ca să poată crea o legătură, cu toate forţele, cu ceea ce se întâmplă acolo.

Întrebare: Ce fel de mediu, ce atmosferă, trebuie să creăm în Kil-ul mondial pentru a-l ajuta pe fiecare prieten să fie pregătit pentru congres, pentru a ne ridica împreună, cu toţii, la un nou nivel?

Răspuns: Amintiţi-vă cum v-aţi pregătit pentru naşterea copilului vostru sau pentru căsătorie, în exterior şi în interior. Evident, principalul lucru aici este pregătirea interioară: „Spre ce ne îndreptăm? Spre conexiune. Ce putem face pentru a reuşi să ne conectăm şi, în acest sens, să descoperim Lumina, caracteristica dăruirii, care este descoperită în măsura în care noi devenim egali cu ea?”

În cele din urrmă, trebuie să vin la congres complet pregătit, fără să mă aştept la nicio surpriză, cu excepţia uneia, conexiunea dintre noi, şi nimic mai mult. Nu am nevoie de mai multă înţelepciune, vreau conexiunea. Şi cu ajutorul ei, voi simţi textul cu o nouă profunzime şi, în general, totul îmi va părea nou, sclipitor şi luminos.

Dacă, dimpotrivă, nu există conexiune, trebuie să simt că nu mai rămâne nimic. Altfel spus, trebuie să vedem şi să înţelegem că totul depinde de conexiune şi conexiunea depinde de pregătire.

Întrebare: Legat de care conexiune ar trebui să fiu cel mai preocupat: pregătirea mea sau a prietenilor meu din grupul de 10?

Răspuns: De cea a prietenilor. Dacă vorbim de spiritualitate, trebuie să fiu preocupat în primul rând de nevoile spirituale ale prietenilor. Este ceea ce numim „rugăciunea celor mulţi”, rugăciunea pentru prieteni. Este spus: „Cel care se roagă pentru ca prietenul său să primească primul un răspuns.”

Întrebare: De ce avem nevoie la congres pentru trecerea la un strigăt interior complet?

Răspuns: De pregătire. Mai exact, noi nu strigăm pentru că nu suntem pregătiţi, nu adăugăm „ban cu ban”, astfel încât să-i adunăm într-un strigăt puternic. În schimb, noi aşteptăm: „Atunci, când va veni această schimbare?” Nu va veni niciodată fără pregătire.

Întrebare: Cum putem să evităm căderea într-o lipsă de participare la congres?

Răspuns: Asta depinde din nou de atmosferă şi de pregătire. Dacă o persoană este pregătită, atunci ea se afundă aparent într-un câmp de forţă care nu o lasă să plece cu uşurinţă.

Întrebare:  Trebuie să vedem traversarea „mării Roşii” cu prilejul congresului de la Sankt Petersburg?

Răspuns: Şi chiar Arvut stând în faţa „muntelui Sinai”.

Din a patra parte a lecţiei zilnice de Cabala, 25.06.2013

Scrierile lui Baal Hasulam „Pacea în lume”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Când lucrăm cu oameni care nu au punctul din inimă, simţim că le produce bucurie. Este aceasta muncă spirituală?

Răspuns: În ansamblu mă transfer pe mine însumi în ceilalţi. Transfer punctul meu din inimă în dorinţele numite „sufletul meu”. Tot ce este exterior mie în cele şapte miliarde de oameni este sufletul meu, o singură dorinţă, şi dacă îl descopăr pe tot, ajung la finala corectare.

În alte cuvinte, îmi umplu sufletul iar ceea ce umple este numit „Creator” în forma sa infinită. Deci scopul meu este să ies din mine şi să intru în celălalt simtindu-i pe toţi în acelaşi timp. Este imposibil în starea noastră actuală!

Avem nevoie de un grup pentru a vedea mijloacele, această muncă iscusită de a ieşi din sine şi de a intra în altul. Asta înseamnă că grupul este prima noastră unealtă. În termeni cabalistici este numită GE.

Trebuie să studiem „Introducerea la Înţelepciunea Cabalei” pentru a înţelege aceşti termeni corect. Trebuie să urmăm cursurile în campusurile noastre căci altfel nu vom avea un limbaj comun şi va fi dificil să înţelegi ceea ce ai atins.

Aşadar vei înţelege ceea ce îţi este revelat şi cum este denumită fiecare atingere. Vei integra tot ce este în tine cu ceea ce îţi este revelat în spiritualitate.

Trebuie să atingem adeziunea cu întreaga umanitate, să ieşim din noi şi să intrăm în lume. De aceea trebuie să ne organizăm mai întâi vasele, unealta noastră, pentru a ne pregăti să lucrăm cu lumea. Pentru aceasta ne-a fost dat un grup de cabalişti şi metoda Înţelepciunii Cabalei. Trebuie să studiem asta în grup după care să avansăm de la grup către întreaga lume.

Munca principală este făcută în grup iar cu ajutorul grupului vom munci în toate celelalte. Aici este locul unde toate fricile, presupunerile şi doar un pic de cunoaştere, sunt revelate. Acolo sunt revelate tot felul de lumi foarte diferite, pline de Lumina Hochma, ceea ce înseamnă cu atingerea adâncă a Creatorului.

În grup, atingem vasele pentru munca cu Creatorul. Cu ajutorul Lui începem să îl înţelegem un pic, dar doar exterior, devreme ce în grupul nostru procesam doar dorinţa de a dărui, GE, atributele dăruirii. Acestea sunt nişte atribute egoiste foarte mici la nivelul rădăcinii, nivelul unu, şi o parte din nivelul doi.

Când întregul grup global începe să muncească pentru beneficiul vasului global, vom începe să muncim cu dorinţe din ce în ce mai egoiste care nu pot fi încă revelate devreme ce sunt mai puternice decât ale noastre şi sunt la distanţă de avansarea spirituală.

Se pare că multă lume, cum ar fi Europenii, Africanii şi alţii sunt imposibil de ajuns. Este imposibil să îi ajungi atâta timp cât ei au cel mai mare ego spiritual. Dar atunci când începem să muncim pentru ei, vom începe să conectăm dorinţele lor uriaşe la ale noastre, pentru a le umple, să ne bucurăm pentru ei şi pentru starea lor. Deci aici muncim nu doar pentru a atinge acţiuni de dăruire ci atributele Creatorului de dăruire în profunzime.

Nu ştiu cu ce să compar asta. Sunt oameni care se bucură ascultând muzică. Îmi aduc aminte că aveam abonament la orchestra filarmonică din Leningrad dar nefiind un expert am întrebat nişte tineri muzicieni ce părere au despre „Lacul Lebedelor” de exemplu, sau Rachmaninov.

Este o lume total diferită, senzaţii foarte diferite şi un proces care merg împreună atunci când oamenii înţeleg totul în profunzime. Apropo, în Cabala nu cunoşti această senzaţie ci o trăieşti, devii acea senzaţie. Deci scopul întregii corecţii a umanităţii este atingerea cea mai adâncă a Creatorului care se termină printr-o adeziune absolută la El.

Din Convenţia de la Krasnoyarsk 6/16/13, Lecţia 3

 

 

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Nu putem face nimic. Nu putem sta inerţi şi să ne torturăm pe noi înşine, dar trebuie să lucrăm asupra noastră. Nu muncim în funcţie de ce simţim căci astfel nu ne-am mai mişca. Dacă îmi ascult senzaţiile şi sentimentele, voi rămâne întotdeauna în aceaşi stare şi nu voi putea să fac nimic.

Senzaţiile mele, dorinţa mea de a primi, sunt într-o anumită stare iar în timp ce sunt cufundat în dorinţa mea, în materia mea, nu pot acţiona împotriva ei. Norocul este că am o minte care poate să studieze senzaţiile mele, deci înţeleg că starea mea, senzaţiile mele, sunt rele şi trebuie să le schimb.

Folosindu-mi mintea, ceea ce este total opus faţă de senzaţiile mele, încep să îmi imaginez starea următoare, nivelul superior care mă influenţează dacă tânjesc după el, ca un embrion pentru mama sa. Încep să mă gândesc cum să mă „ascund sub aripile sale” şi cum pot să intru la nivelul superior şi să mă adaptez.

Mă gândesc doar la forma embrionului, doar la impresiile pe care le voi primi de la superior dacă cu grijă îl ating măcar şi egoistic. Deci îmi imaginez pântecul mamei cam cum ar arăta şi înţeleg că este grupul pe care l-am format cu prietenii. Gradual încep să formez aceste relaţii cu prietenii.

Mulţumită acestor eforturi mentale, încep să avansez, „totul este clar în minte”, dar odată ce vine vorba de senzaţii, sunt mort. Folosindu-mi mintea îmi pot imagina ordinea celor două nivele, cel inferior şi cel superior. Îmi imaginez cum inferiorul intră în superior, cum este posibil să se întâmple asta cu ajutorul grupului şi cum trebuie să mă cobor pe mine înaintea lor pentru ca ei să devină o parte a pântecului ce transmite Lumina Superioară spre mine. Dacă mă cobor pe mine voi putea primi Lumina de la ei şi nici nu îmi voi da seama de asta.

Deci repet că nu trebuie să rămânem sub controlul total al senzaţiilor care ne-au rupt în timpul căderii. Trebuie să ne imaginăm relaţiile dintre nivele şi unde ne situăm în raport cu superiorul, să îmi folosesc mintea pentru a ieşi din senzaţiile mele şi a privi obiectiv la starea în care mă aflu şi ce pot face în ea, chiar dacă este artificial.

O persoană începe să îşi imagineze nivele şi stări, îşi influenţează senzaţiile prin minte. Aşa începe să îşi formeze starea nouă. Lumina care reformează vine şi ia o persoană din dispoziţia rea şi îi dă speranţă şi încrederea cu care se va intoarece la prieteni.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 6/21/13 Shamati 40

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Trebuie să ştim că totul depinde de pregătire. Toate stările sunt deja pregătite în avans şi sunt confirmate pentru toate zilele, timp de 6000 de ani. Calendarul de 6000 de ani este numit „presa de evoluţie”, care apasă asupra noastră şi ne împinge în faţă, forţându-ne astfel, să efectuăm toate acţiunile care au fost pregătite „în timpul lor”.

Dar, toată munca noastră este de a trece de la calea naturală a evoluţiei noastre („în timpul său”), pe calea Luminii, pentru a accelera timpul („voi grăbi”). Prin asta, nu urmăm calendarul avansând de la o zi la alta în mod automat, ci avansăm numai conform pregătirii noastre.

„Eu voi grăbi” este clarificată numai prin pregătirea noastră şi nu în starea în sine. Putem spune în ce măsură suntem în starea „eu voi grăbi”, adică în ce măsură noi muncim în spiritualitate, conform eforturilor pe care le facem pentru a atinge o nouă stare.

Munca spirituală se face conform acţiunilor care vin de sus. Este foarte important de subliniat că totul este măsurat prin pregătirea care precede acţiunea: ce am făcut, cât am făcut, ce eforturi am făcut, cum am urcat pe muntele Regelui şi ce am făcut pentru El, pentru grup, pentru prieteni. Toate acestea vin înainte de toate!

Graţie pregătirii noastre, vom atinge starea dorită, pe care nu o înţelegem cu adevărat. Pur şi simplu, am determinat că dorim să o atingem şi nici măcar nu contează că nu o putem imagina. Aceasta, deoarece nu puteţi ştii ce este o stare, înainte de a o atinge.

Prin urmare, pregătirea este atât de importantă şi trebuie să facem tot ceea ce putem. Şi ceea ce aveţi de făcut va deveni clar în proces: ce eforturi aveţi de făcut şi cum să umpleţi măsura voastră. Un moment înainte, nu ştiam că este pe cale să se întâmple.

Doar la final, când noi vom termina toată munca pe care o avem de făcut, vom realiza o acţiune specială numită „Rav pealim mekabtziel” soseşte, care este precum finalul corecţiei, dar în ceea ce priveşte vasele actuale pe care le-am pregătit. Această acţiune conectează toate micile noastre acţiuni într-un mare cont (cum este spus: „Mulţi banuţi se adaugă la un cont mare”) şi apoi, nivelul următor este revelat.

Este un mic nivel personal al corecţiei noastre, dar este acelaşi proces ca şi în finalul general al corecţiei.

 

Discuţie cu privire la pregătirea pentru congres din Lecţia zilnică de Cabala, 26.06.2013

 

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Pregătirea este cheia succesului!

De acum, trebuie să-mi imaginez congresul în forma ideală. Pentru ce trebuie să fac asta? Întâlnirea prietenilor, de ce trebuie să aibă loc? Experienţe emoţionale – ce gen şi prin ce mijloace externe le putem atinge? Cursuri – pe ce subiect? Poate le voi recomnda pe ale mele. Ce întrebări pregătesc, cele pe care aş dori să le adresez după cursuri şi ateliere? Cum trebuie să mă pregătesc a percepe lumea? Ca un oaspete? Ca o gazdă? Ca un prieten? Ca un student? Ca un profesor? Ca un servitor? Cine sunt în raport cu toată lumea? Şi cum trebuie să mă comport în fiecare stare din acest spectru?

            ● Lucrez asupra a ceea ce este cel mai dificil pentru mine. De exemplu, dacă nu-mi place să dansez cu toată lumea împreună, atunci mă pregătesc să particip în avans, nu mă cruţ de niciun efort, acţionând cu toate forţele mele

● Voi încerca să rămân în intenţia corectă permanent, să o menţin tot timpul, deoarece toată lumea depinde de intenţia mea. Este adevărat că transfer lumina prin „conducta” mea subţire pentru ei şi deci, trebuie să rămân „on-line” în permanenţă. Trebuie să vorbesc grupului meu de zece: toată lumea susţine pe toată lumea, astfel că nimeni nu pierde această „conductă”. O divizăm şi dorim să o transformăm într-un canal larg de comunicare pentru întreg congresul.

● Mă tem ca nimeni să nu fie deconectat de la intenţia corectă, preocupat în aşa măsură, încât tremur în interior, de teamă şi anxietate. Atunci când se întâmplă ceva unui copil, este o catastrofă pentru noi, „sfârşitul lumii”. Acum, îmi fac griji şi mai mult. Problema este că această teamă nu este în mâinile noastre, nu putem să o simţim bine, nu suntem sensibili la detaşarea de intenţie. Deci, ar trebui să fiu, literalmente, într-o febră, tremurând de teamă pentru toată lumea, astfel încât să nu-şi piardă intenţia. Succesul depinde de asta.

● Indiferent de ce fac prietenii, indiferent ce spun, ce cântece cîntă, vreau să fac totul pentru a mă dezvălui lor, aşa cum trebuie. Constant, mă neliniştesc şi am grijă de ei ca mama de copilul ei care a început să facă ceva. Îl privesc cu nelinişte, dacă va reuşi. Se spune despre asta „o preocupare în inima lui, lăsaţi-l să spună altora”. Preocuparea mea este transmisă tuturor.

● Încerc să vin, cât mai devreme posibil, dimineaţa, pentru a pregăti totul şi pentru a mă uni cu prietenii, pentru a mă aşeza şi a cânta împreună, chiar dacă există numai concizeci de persoane, dar începem, deja, să umplem spaţiul congresului cu sentimentul nostru.

● De fiecare dată, pe drumul de la congres acasă, încerc să mă asigur că niciunul dintre prietenii mei nu pierde atmosfera, intensitatea.

● Adunarea prietenilor trebuie să fie în mişcare, emoţional, cât mai mult posibil, pentru a ne pregăti pentru prelegeri, conferinţe sau atelierele pe care le vor urmări. Aceasta este foarte important. Toate discursurile şi cântecele ar trebui să aibă un program clar şi în proporţia corectă. Întâlnirile nu trebuie să fie prea lungi, dar ar trebui să fie din inimă. Fără această pregătire, o persoană nu va putea fi inclusă în atmosfera generală, în „aerul” congresului, care ar trebui să fie respirat, trăit. Lucrul principal este de a influenţa şi de a atinge pe toată lumea. Trebuie să reflectăm serios la modalitatea de a realiza asta. Trebuie să găsim un sentiment mutual, o inimă reciprocă, obţinută cu ajutorul minţii. Lucrăm într-o manieră raţională asupra sentimentului de unitate.

 

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 27,06,2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Aş vrea să înţeleg care este secretul grupului din Kazakhstan. Mereu radiază de fericire şi mă împresionează de fiecare dată. Am stat de vorbă cu o femeie din acest grup, care mi-a zis: „Am un soţ puternic!”. Cu alte cuvinte, ea nu are nicio îndoială că el ar greşi sau că s-ar putea abate de la acest drum. Asta, pur şi simplu, mă uimeşte! Este posibil ca femeile să fie secretul?

 Răspuns: Din păcate, eu nu le cunosc pe aceste femei, dar se pare că au dreptate. Când o femeie vorbeşte astfel despre soţul ei, acest lucru înseamnă un mare sprijin pentru el. Principalul lucru pentru bărbaţi, chiar pentru cei mai duri macho, este ajutorul din partea unei femei. El are mare nevoie de asta. Când o femeie vorbeşte astfel despre soţul ei, el nu poate să-şi permită să fie slab. Va face tot ce-i va sta în putere pentru a justifica părerea soţiei sale pentru a nu părea mai mic în ochii ei.

O femeie inteligentă ştie şi foloseşte acest lucru şi profită de acest lucru. O femeie poate să-şi ajute soţul în acest fel mult mai mult decât grupul, deoarece ea este parte din soţul ei. Dacă ea îl sprijină, succesul lui este sigur.

Atunci, voi, femeile, ţineţi cont de faptul că această misiune specială este în mâinile voastre. Partea feminină şi partea masculină sunt conectate în interior una cu alta prin legături naturale pe care noi nu le cunoaştem. Ele sunt transferate printr-o imagine interioară de la noi la voi, şi invers.

Influenţa voastră asupra noastră este mare şi voi puteţi determina succesul bărbaţilor. Mă bazez cu adevărat pe voi. Nu ne lăsaţi să cădem!

De la Congresul de la Krasnoyarsk de pe 16.06.2013. Lecţia 5. 

 

Filed under: Congrese, Femeia, Intrebare si Raspuns, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Le sfătuiţi pe femei să facă o pregătire specială înaintea Congresului de la Sankt Petersburg?

Răspuns: Bineînţeles, femeile îi vor sprijini pe bărbaţi din exterior; această muncă trebuie să meargă mai departe. În acelaşi timp, le recomand femeilor să facă o nouă pregătire, de calitate, în propriul lor mediu.

În primul rând, înaintea Congresului, ele pot să se pregătească împreună cu bărbaţii sau fără ei – este alegerea femeilor. Esenţa pregătirii nu se schimbă din acest motiv, intenţia rămâne aceeaşi.

La vremea când Rabash a scris articolele despre grup,  am dat aceste scrieri grupului de femei.  Astfel, femeile au discutat şi au lucrat serios pe baza aceluiaşi material.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Israelul, în timpul Congresului, bărbaţii se vor aduna în noua noastră casă, în timp ce femeile se vor întâlni în centrele locale.

Deci, femeile trebuie să se gândească la cum – împreună, ca un grup, ca un întreg, indiferent de câte sunt într-un anumit centru – să se conecteze spiritual cu celelalte grupuri şi cu Congresul de la Sankt Petersburg.

Nu este cazul să ne gândim la un cerc format din femei, în jurul bărbaţilor. Voi, femeile, acţionaţi pe cont propriu. Aşa, va fi mai corect, mai sănătos şi mai practic.

Din Discuţie despre pregătirea pentru Congresul de la Sankt Petersburg. 

Filed under: Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ştim, deja, că gândul are o putere enormă. Puterea suportului psihologic de colaborare a fost documentat în cercetarea ştiinţifică. La congres, suntem cu toţii într-un singur gând spre obiectivul comun. Eforturile noastre sunt înregistrate undeva, sau pur şi simplu, se „dizolvă în aer”?

Răspuns: În primul rând, toate acţiunile noastre – bune şi rele, bine şi rău, adevărat şi fals – sunt „înregistrate”. În general, aşa cum o ştim, creatura trece prin trei etape:

–          În primul rând, Malchut al Lumii Infinitului înainte de restricţie;

–          A doua condiţie este procesul prin care lucrurile următoare se produc pentru noi: coborârea lumii, spargerea, dezvoltarea în această lume şi ascensiunea înapoi

–          În cele din urmă, ajungem la a treia stare, acelaşi Malchut al Lumii Infinitului, dar care este complet corectat şi este de 620 de ori superior primei stări.

Astfel, coborârea se sus în jos şi ascensiunea inversă sunt considerate ca o singură stare.

Şi a doua stare este pregătirea celei de a treia stări şi ultima: finalul corecţiei. Totuşi, vom atinge finalul corecţiei în fiecare acţiune individuală, ca mici părţi ale sistemului general, aderând progresiv într-o mare “parte integrală”.  De fapt, această “integrală” este o sumă calitativă nouă de mici “sectoare”.

Se pune întrebarea:  Cum putem face ca, pentru fiecare etapă, să obţinem rezultatul corect în fiecare parte?  Răspuns: Numai prin pregătire, deoarece lucrul principal pentru noi este munca spre corecţia finală, colectivă şi individuală.

Deci, acum, noi trebuie să muncim cu privire la pregătire. Au rămas mai puţin de trei săptămâni până la congresul din St. Petersburg şi trebuie să ne pregătim corect.

Nu contează cu ce grup voi participa la acest congres, mă pregătesc astfel încât să mă deconectez de la lumea întreagă, de orice influenţă exterioară: fără radio sau TV, fără cărţi, fără activităţi exterioare. Timp de trei zile, prietenii mei şi cu mine mergem la “mare adâncime”, indiferent unde suntem fizic. Formez un “balon” pentru mine cu prietenii mei, mă ascund în el de toate interferenţele lumii şi mă deschid la acţiunea (influenţa) congresului.

Şi, toate acestea trebuie organizate în avans, prin conectarea la grupul cu care voi petrece aceste trei zile sau cu cei care vor veni la St. Petersburg. Trebuie să mă pregătesc pentru a mă detaşa de lume, trebuie să fiu pregătit să mă conectez cu grupul, să mă dizolv în el şi să mă predau ca un fetus în pântecele mamei. Dacă, să zicem, prietenii mei şi cu mine suntem la un congres oglindă, atunci noi vom primi hrana, Lumina vieţii din St. Petersburg, ca prin cordonul ombilical.

Pe scurt, pregătindu-mă pentru congres, trebuie să realizez aceleaşi condiţii pe care le are embrionul în uter. Nu numai că am această imagine în faţa mea, dar o simt. Şi asta atinge întregul meu drum spiritual, şansa mea de a realiza ceva în viaţă.

Prietenii care vin la congres trebuie să înţeleagă: sunt într-un loc care trebuie izolat de influenţa exterioară. Lăsaţi oraşul să-şi desfăşoare propria viaţă, lăsaţi atmosfera să radieze “emanaţii” în toată lumea, la asta trebuie să lucrăm.

Acest congres poate deveni unic şi poate câştiga putere fără precedent, dacă ne pregătim doar pentru el, în mod corect, dacă ne izolăm de impulsurile înconjurătoare care sunt literalmente “în aer”, dacă ne detaşăm pe plan extern şi intern.

Sper că toţi participanţii se vor curăţa de influenţele exterioare şi vor veni deja pregătiţi, astfel ca fiecare să devină “uter” pentru fiecare “embrion” în corpul colectiv şi că toată lumea vrea să primească hrana de la profesor şi prin el, de la rădăcina superioară. În cele din urmă, toată lumea are nevoie să formeze această stare următoare, urmând numai aceste condiţii.

Aici este pregătirea: Îmi imaginez participanţii, pe mine, îmi imaginez cum mă voi hrăni în separare de tot ce este extern, aderând la corpul mamei, anulându-mă înaintea acestuia. Constant, trebuie să mă gândesc la asta, să trăiesc într-un punct care devine starea mea obişnuită. Apoi, sosit la congres, voi rula, automat, în direcţia bună.

Şi, în plus, trebuie să îi facem pe organizatori să înţeleagă ceea ce aşteptăm de la ei. Nu ne pasă de frumoasele bannere de pe pereţi şi alte decoraţiuni. Noi evaluăm organizarea doar prin abilitatea sa de a ne pregăti “uterul”, un grup în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, adevăratul organizator nu este cel care conduce activităţile, ci cel care organizează această “izolare spirituală”, această lume spirituală în care trăim timp de trei zile.

Congresul de la St. Petersburg ne costă enorme eforturi şi bani. Deci,cum putel lăsa să-şi urmeze cursul? Am putea să trecem acele milioane de dolari în diseminare. Totuşi, merită, cu condiţia ca noi să înţelegem că totul este determinat de pregătire. În caz contrar, nu este cazul să mergem la St. Petersburg, chiar şi gratuit.

De aceea, vă avertizez: acum ni se cere să ne pregătim în mod corect. Toţi prietenii noştri, indiferent unde vor organiza acest congres, trebuie să se gândească la acest subiect, trebuie să fie împreună, să se unească şi să discute despre pregătire, fără să depindă de nimeni. Noi decidem cum să realizăm spiritul corect, modul de a forma “uterul” în care vom atinge adevărata realizare spirituală. Aceasta este extrem de important.

Altfel, în ciuda eforturilor investite, vom reveni ca după “un festival”, “o petrecere”, nu o acţiune spirituală, cu o senzaţie încă şi mai mare de gol.

Nu este o coincidenţă faptul că v-am vorbit în avans despre succesul congresului de la Krasnoyarsk, prietenii s-au pregătit pentru el timp de şase luni,  într-o mare tensiune interioară. S-au investit complet, de asemenea şi financiar. Cortul în care evenimentul a avut loc i-a costat două milioane de ruble. În plus, au colectat bani pentru a aduce oameni care locuiau departe. Mulţi au fost în tren timp de câteva zile, chiar şi o săptămână iar unii au resimţit un impuls în timpul congresului şi au venit aici pentru o zi şi jumătate. Aceasta este investiţia reală…

Deci, nu există pregătire, nu există congres. Dacă o persoană nu s-a pregătit, aş returna biletul dacă aş fi în locul ei. A sosi fără pregătire produce coborârea prietenilor şi asta vă loveşte ca un bumerang şi mult mai puternic. În acest caz, nu ar trebui să fiţi acolo. Este spus, “a ţine păcătoşii afară este bine pentru ei şi bine pentru lume”.

În ceea ce priveşte congresul oglindă din noul nostru centru din Israel: dacă e doar o mică reuniune pentru a decide cu privire la loc, la organizarea sarcinilor acolo şi la a privi ceea ce se întâmplă pe ecrane, va fi o pierdere – eforturi inutile.

Toată lumea trebuie să aducă buna intenţie la congres, în funcţie de gradul său. Această intenţie este acumulată “prin bănuţi” pentru ziua respectivă. Dacă nu o faceţi, vă recomand să nu faceţi nimic: Este preferabil să rămâneţi acasă şi să priviţi la televizor. Nu veţi lovi ţinta fără eforturi, fără intenţie, dimpotrivă, veţi fura puterea prietenilor, în loc să adăugaţi forţă pentru ei.

Nu este vorba de semne exterioare, dorinţa trebuie să ardă în voi, astfel că acum, vom ridica împreună MAN, cererea corecţiei noastre. Ce este? Dorim ca Lumina care ne uneşte să vină la noi. În unitatea noastră, dorim să revelăm forţa superioară şi să simţim cum noi Îi aducem bucurie. O persoană vizează grupul şi de la grup la Creator. Este “Israel” (ישראל), adică “direct la Creator”, (Yashar-El – ישר – אל).

Avem nevoie de acelaşi congres ca la Krasnoyarsk, doar cu un nou Aviut, adică o nouă profunzime a dorinţei. Să luăm exemplu de la Krasnoyarsk şi să facem la fel la St Petersburg. Aceste două congrese sunt ca unul. În limbajul Cabala, putem să le numim “două capete ale Partzuf” – Rosh de Hitlabshut şi Rosh de Aviut.

Prin urmare, adăugarea pe care trebuie să o simţim este adăugarea Luminii care Reformează. La Krasnoyarsk, era o dorinţă “transparentă”, pură, dirijată în sus, relativ gata pentru orice şi, la St Petersburg va fi “egoismul unui mare oraş”, grosimea dorinţei.

Dar, nu trebuie să ne bălăcim înăuntru, ci să ne ridicăm la starea în care eram la Krasnoyarsk. De-a lungul congresului, trebuie să ne menţinem “în aer”, deasupra egoismului, deasupra raţiunii. Şi asta este ceea ce ar trebui să pregătim.

Nu trebuie să muncim în aceeaşi grosime, ceea ce este imposibil şi inutil. Sarcina noastră constă în a urca mai mult şi mai mult şi acum, în timpul pregătirii. Pregătirea este o acţiune potenţială: Nu am ajuns, încă, la realizarea acesteia, dar deja acţionez la cele mai bune abilităţi ale mele.

De exemplu, mă pregătesc să devin inginer, studiez, muncesc la proiecte, merg la cursuri de formare, şi doar atunci dobândesc profesia. Astfel, în perioada de pregătire, realizez aceleaşi sarcini pe care le voi face mai târziu, dar le execut în pre-condiţii particulare. Pregătirea este, deja, o acţiune, nu o fantezie, nu visele unui viitor promiţător. Acum, deja rămân în contact cu prietenii, încerc să mă conectez cu ei. Discutăm constant evenimentul viitor şi realizarea sa – actuală şi viitoare.

Imaginaţi-vă că organizaţi acest congres pentru câteva mii de persoane. Sunteţi responsabil, totul depinde de voi, în loc de grupul vostru de zece care trebuie să aibă grijă de lucrul cel mai important – a uni inimile. Si acum, acţionaţi, ca un singur om cu o singură inimă.

A patra parte a Cursului zilnic de Cabala, 24.06.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Un comentariu →

 

Cele două congrese actuale, Krasnoyarsk şi St. Petersburg, marchează începutul unei noi etape. De acum încolo, vom începe pregătirea practică pentru unificarea la nou nivel. Dacă unul din cercurile noastre din întreaga lume nu participă la proces, ei vor fi aruncaţi de o parte şi nu putem permite asta. Desigur, nu vom „ataca” pe cineva, nici nu vom impune cerinţe intransigente, dar trebuie să înţelegem că avem nevoie să ne unim în viitorul apropiat.

Toate studiile noastre, întreaga noastră cale, întreaga corecţie este dirijată spre unitate. Şi progresiv, să spunem în şase luni, ar trebui să conducem pe toată lumea la această stare.

În prezent, suntem implicaţi într-o pregătire pe scară largă, înainte de congresul de la St. Petersburg. Ar trebui să fie rezultatul unei pregătiri comune, pe care nu am avut-o încă. Trebuie să simţim „prima mână”, să o simţim cu  „fiecare fibră a inimii”. Viaţa noastră întreagă, lumea noastră, realitatea actuală sunt o pregătire a corecţiei finale. Spunem că acela care nu a muncit, nu a pregătit Sabatul în avans, ce va mânca în ziua de Sabat? În esenţă, întreaga perioadă de şase mii de ani este pregătire, adică adăugarea de vase, de dorinţe, pe care le curăţăm, mai întâi, de egoism şi apoi le corectăm pentru a primi, în scopul de a dărui.

Mă adresez tuturor: acum facem mai multe eforturi pentru congres şi trebuie să ne familiarizăm cu ceea ce ne aşteaptă acolo, în avans. Tema congresului, calendarul său precis, cântecele şi evenimentele, toate acestea se raportează la pregătire. Grupurile noastre din întreaga lume trebuie să ştie ce va avea loc la St Petersburg pe parcursul celor trei zile.

Apoi, ei vor fi în măsură să planifice timpul lor în avans şi să se organizeze astfel încât să nu stea în faţa ecranului în aşteptarea a ceva nou. Este rău dacă pentru noi, noile lucruri sunt elemente „tehnice” formale. Nu avem nevoie de surprize externe, ci doar interne. De aceea, cu cât devenim mai familiarizaţi cu elementele externe, cu atât va fi mai bine.

Avem nevoie să traducem cântecele şi sloganurile congresului în principalele limbi. Toată lumea trebuie să ştie, în avans, detaliile de organizare, programul, planul locurilor, temele pentru întâlnirea prietenilor, fiecare detaliu. Aceasta va fi „infrastructura” procesului de pregătire.

Trebuie să construim intenţiile deasupra lui, să citim unele documente, să ascultăm muzică specială, etc. Nu avem nevoie de surprize. Dacă unei persoane-i place ceva, ea poate asculta cu plăcere de o sută de ori, fără a fi sătulă la următoarea ascultare. Este repetiţia care formează vasul. Dacă ea nu aduce plăcere prima oară, va veni atunci când există deja Reschimot care sunt umplute.

Este spus: „Voi mânca ce am stocat în avans”. Un succes semnificativ, la un moment crucial, nu este posibil decât graţie unei pregătiri minuţioase.

Până acum, am luat doar un mic avantaj din întâlnirile noastre, deoarece nu ne-am pregătit aşa cum trebuie.  De data aceasta, dacă pregătirea este bună, veţi simţi cât de eficient poate fi congresul. Prin pregătire, vom construi vasul colectiv şi eforturile noastre sunt baza unităţii viitoare.

În schimb, ajungi la congres fără pregătire şi saluţi, întâmpini prietenii şi rămâi singur printre „zgomotele exterioare”. Fără pregătire prealabilă, nu voi fi capabil să mă simt integrat în două mii de persoane şi prin ei, în alte două milioane. De aceea, există un singur risc, că în loc de pregătire să te scufunzi în anticipare. Acestea sunt două lucruri diametral opuse.

Vorbim despre un moment psihologic cheie. Nu mă bazez pe circumstanţe, nu-mi spun: „Va fi o zi, va fi hrană”. Nu, eu pregătesc hrana pentru această zi, altfel voi muri de foame, deoarece atunci va fi prea târziu. Ştiu exact la ce să mă aştept, ceea ce am nevoie în ceea ce priveşte toate detaliile, toate subtilităţile. Muncesc trei zile, apoi vine ziua de Sabat.

Dacă discuţiile noastre vă „motivează” doar să staţi şi să aşteptaţi ceva, atunci la congres, „masa” noastră va fi goală. Deci, nu aştept la nimic, nu sper la nimic, dar pregătesc toate lucrurile necesare. Şi atunci, sunt sigur de reuşită.

A patra parte a Cursului zilnic de Cabala, 25.06.2013, Scrierile lui Baal Hasulam

 

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→