Ruach oferă Nefesh în această lume (Cartea Zohar).

„Ruach” în ebraică înseamnă vânt și spirit. Adică, Ruach este o mișcare.

Spiritul, respirația, răsuflarea—toate sunt asociate cu ceea ce se mișcă. Pe treapta Ruach are loc mișcarea spirituală a unei persoane. Simte o astfel de conexiune cu superiorul, încât începe să facă niște mișcări conștiente și astfel intră în comunicare cu el.

El știe deja care dintre acțiunile sale vor provoca reacțiile supremului. Un dialog apare între ei. Acest bebeluș începe să înțeleagă ce este posibil și ce nu și cum să reacționeze. Învață de la un adult să fie conștient, să absoarbă totul în sine. Iar această absorbție a semnalelor, simțul unui adult, îl face ca un adult.

Prin urmare, aceste mișcări sunt numite ”spirit—Ruach.

Întrebare: Este scris: „Ruach oferă Nefesh în această lume”. Ce înseamnă atunci când spune „în această lume”?

Răspuns: În această lume este starea în care ne aflăm. Fiecare nivel pe care mă aflu se numește „această lume”, lumea mea, starea mea.

În lumea noastră, un rege, un monarh, un om bogat sau o persoană celebră pot spune: „Aceasta este lumea mea”. Și același lucru îl poate spune un om sărac sau un prizonier nefericit. Dar pentru toți, acestea sunt lumi diferite, adică starea în care se află el.

Din „Puterea cărții Zohar” de la KabTV # 18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Zohar pentru Toți, Lech Lecha, punctul 105: De asemenea, este scris că atunci când Ruach iese din această lume și intră în peștera lui Adam haRishon și a patriarhilor, ei îi dau acolo o scrisoare ca semn, din moment ce aspra Klipa, mormântul, nu-l guvernează pe Ruach, dar necesită încă o dată diminuarea de la Bina. Prin urmare, intră în Peștera Machpelah, locul de diminuare a celor două litere Hey împreună, care sunt Malchut și Bina. Această diminuare se numește „un caiet”, care este o scrisoare pliată, ca fătul din pântecele mamei sale, care este pliat ca un caiet, cu capul pe genunchi, indicând ascensiunea lui NHY la HGT, trei în trei.

Când NHY este inclus în HGT, bebelușul nu are conceptul de sus și de jos – părțile inferioare și superioare ale corpului său sunt pliate împreună. Fiind în interiorul mamei într-o stare pliată, el este ca un „mesaj”. Asta înseamnă că în interiorul acestei stări se află întreaga înregistrare a informațiilor sale spirituale, tot ceea ce se va dezvolta ulterior din el.

Și când iese, el se deschide ca și cum s-ar deschide o scrisoare și, ca rezultat, începe să-și citească ADN-ul, gena sa spirituală: tot ce a scris Creatorul în ea.

Conform acestui mesaj, o persoană începe să se dezvolte, citindu-și treptat pe rânduri întreaga sa soartă, trecând-o în realitate. Acesta este motivul pentru care se spune că o persoană reprezintă un „mesaj” sau o „carte”.

Întrebare: Ce înseamnă starea pliată?

Răspuns: Adevărul este că trebuie să fie pliat pentru că la început este doar un punct, nu există încă realizări, nu există senzații în el, el nu este încă desfăcut înaintea lui însuși, încă nu a început să citească.

Este ca o carte care, atunci când o deschizi, începi să înțelegi despre ce este vorba. Iar înainte de asta, cartea destinului și a vieții tale este închisă pentru că te afli în starea de „în interiorul pântecului”, în întuneric.

Astfel, o persoană primește un „mesaj” de la gradul anterior atunci când, în timp ce se afla în lumea noastră, nu se simțea pe sine deloc și nu știa despre punctul din inimă, despre carte sau despre acest mesaj. Aceasta este „cartea destinului”.

Din „Puterea cărții Zohar” de la KabTV # 19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cabala nu există niciun concept de închisoare, dar există un concept al pedepsei cu moartea. O persoană ar trebui să aibă un motiv să se teamă de a face rău altor membri ai societății?

Răspuns: Nu. Pedeapsa cu moartea este doar un concept teoretic și, de fapt, practic nimeni nu a fost executat vreodată în națiunea Israel.

Pe parcursul întregii sale existențe, Sanhedrinul (Curtea Supremă) a condamnat pe cineva la moarte o singură dată și, din câte știu, aceasta a fost anulată ulterior. S-a considerat că pot condamna o persoană la moarte doar o dată la 70 ani! Pedeapsa cu moartea a fost privită ca ceva inuman și teribil.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV 07.07.19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris în cartea Profeților, Iosua: Am dat în mâinile tale Ierihonul şi pe regele său, puternicii războinici … Și voi doar feriţi-vă de lucrul devotat, ca nu cumva să vă faceți condamnați atunci când luați din lucrul devotat. Ce înseamnă „feriţi-vă de lucrul devotat”?

Răspuns: Lucrul devotat este o dorință egoistă ce nu poate fi corectată. Dacă o iei, în niciun caz nu o vei putea depăși. Se va lipi de tine ca o lepră, ca ceva de care nu poți scăpa. Vei începe să gândești că este a ta, și acesta este cel mai rău lucru.

Faptul este că nu ai avut această dorință înainte, dar de îndată ce te ții de ea, aceasta devine a ta.

Întrebare: Mai departe, cartea Profeților ne spune că o persoană numită Acan a păcătuit și a luat din lucrul consacrat …, o manta frumoasă babiloniană, adică îmbrăcăminte, … și două sute de sicli de argint, adică bani, şi o placă de aur în greutate de cincizeci de sicli, adică bogăție. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Îmbrăcămintea este o învelitoare (Levush) cu care poți îmbrăca orice și va arăta ca un veșmânt extern, nu unul intern. Adică îl îmbraci și devii imediat un egoist complet fără să-ți dai seama.

Bani (Kesef) din cuvântul „Kisufa, Kisui” (acoperire). În principiu, acesta este același lucru cu veșmântul, doar că este mai insidios. Te cumpără și începi să lucrezi pentru asta. Adică găsești banii, îi primești, îi câștigi, îi iei cu tine și ți se pare că sunt ai tăi. Dar de fapt, tu le aparții lor.

Dar aurul (Zahav) este mai presus de orice – „Ze Hav”, care înghite totul. Aceasta este reprezentarea orbirii absolute în fața bogăției. Dacă o persoană cade pentru aur, el este pierdut în mod irevocabil.

Comentariu: S-ar părea că poporul Israel a trecut deja etapa construirii vițelului de aur.

Răspunsul meu: Nu contează, deoarece corectarea finală nu s-a întâmplat încă. Construirea vițelului de aur va fi în cele din urmă corectată doar în ultima generație. În total, toate acestea sunt lucrul devotat.

Din „Secretele cărții eterne” de la KabTV 19.07.2021

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Conform celor spuse de tine, Creatorul nu există. Dacă-i așa, la cine ridicăm MAN?

Răspuns: Vreau să spun că Creatorul în care cred oamenii nu există. Creatorul este forța comună a naturii care ne îndeamnă să ne unim. Acesta este singurul său scop.

Deci, definiția corectă a Creatorului este că, acesta este forța generală, integrală în cadrul căreia există totul. Înțelepciunea Cabala spune că această forță a spulberat inițial tot ce a fost creat, iar acum creația tânjește treptat să se reunească ca un puzzle.

Fiecare particulă trebuie să-și ia locul cuvenit în relație cu ceilalți, iar în integrarea lor reciprocă vor descoperi din ce în ce mai mult forța superioară. Prin urmare, dacă spun că Creatorul nu există, adică: nu încercați să-L găsiți în altceva decât în forța conexiunii. El nu face nimic altceva și nu este nevoie să sperăm pentru altceva.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV 07.07.19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru oameni li se pare că lumea spirituală este ceva subtil, abia perceptibil. Sentimentele care apar în lumea spirituală între așa-numitele concepte feminin și masculine, sunt mai puternice sau mai slabe decât în lumea materială?

Răspuns: Sunt mult mai puternice ca mărime. De miliarde de ori!

Prin urmare, atunci când citim sursele prmare, nu ar trebui să vizualizăm ceea ce este scris în ele prin imaginile lumii noastre. În spiritual, totul este total opus, deoarece are ca scop împlinirea și încântarea celorlalţi. Există o înțelegere complet diferită a conceptelor feminin și masculin.

În lumea noastră, prin corpuri fizice – mineral, vegetal și animal – înțelegem un obiect care ocupă un anumit volum, are o anumită greutate și câțiva parametri fizici.

În lumea spirituală, un corp înseamnă un obiect spiritual care are în mod corespunzător parametri spirituali și, în special dorința de a primi plăcere.

Din KabTV “Puterea Cărţii Zohar” #18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea spirituală, dezvoltarea embrionară poate fi la șapte, nouă și 12 luni. De ce nu doar nouă, ci șapte și 12?

Răspuns: Sunt aceleași nouă luni, numai că pot fi scurtate la șapte sau crescute la 12. Și în lumea noastră, bebelușii se nasc în luna a șaptea, luna a opta și chiar mai devreme.

Și dacă este depășit termenul de ieşire a fătului, acest lucru este de asemenea rău. Acest lucru poate duce la consecințe foarte grave. În acest caz, accelerarea dezvoltării fetale și contracțiile uterine sunt determinate, iar fătul este împins afară. De parcă gazda aruncă oaspetele din casa lui.

Comentariu: În ebraică, luna se numește Hodesh – din cuvântul „Hidush” (reînnoire).

Răspunsul meu: După șapte luni, corespunzătoare celor șapte Sefirot (Hesed, Gevura, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod și Malchut), embrionul își termină practic dezvoltarea cea mai importantă. Dar există două luni suplimentare care sunt mai înalte decât Hesed, Bina şi  Hochma, care completează cele nouă luni.

În acel moment fătul este complet dezvoltat, și ceea ce rămâne este doar ca acesta să părăsească mama și să înceapă să se dezvolte.

Întrebare: Și atunci, de unde vin cele 12 luni?

Răspuns: Există astfel de condiții speciale atunci când există chiar 12 luni de dezvoltare intrauterină. Acest lucru este descris în Talmud, dar ca un fenomen neobișnuit.

Din KabTV “Stări Spirituale” 8/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O persoană ca dvs, care s-a născut cu întrebarea semnificației existenței noastre și înțelege că dacă viața lui este temporară atunci nu este nevoie să trăiești, se gândește la asta.

Comentariu: O persoană ca dvs, care s-a născut cu întrebarea semnificației existenței noastre și înțelege că, dacă viața lui este temporară și nu este nevoie să trăiască, se gândește la acest lucru. Dar astăzi mulți oameni încă nu-şi pun această întrebare.

Răspunsul meu: Atunci suferinţa îi va forța treptat, și întrebarea va apărea.

Nici eu nu am avut-o imediat. Ce vrei să spui că m-am născut cu această întrebare? A apărut din sentimentul de gol al acestei vieți și că în general, nu există nimic în ea.

M-am născut într-o familie foarte înstărită, cu condiții excelente, am primit o educaţie și nu am avut probleme în sens corporal toată viața mea. Știu cum să mă asigur de cele necesare și să conduc afaceri.

Nu am avut probleme cu nimic, cu excepția unui singur lucru: de ce fac toate acestea? Aceasta este întrebarea care m-a deranjat constant. Toate celelalte le-am avut din abundență și mai mult. Puteți spune că m-am născut „cu o lingură de aur”. Aceasta este ceea ce se numește „Mazal” (noroc). Însă problema sensului vieții m-a necăjit tot timpul.

Există oameni care ajung la această întrebare prin suferință. Au astfel de probleme încât încep să se întrebe: „De ce? Pentru ce? Ce se intampla cu mine? Ce am făcut greșit?” Din aceasta ele dezvăluie treptat sensul vieţii.

În cele din urmă, toți îl vom descoperi.

Din KabTV “Prim plan”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dorința de a primi nu dispare și nu se stinge în noi, ci treptat învățăm să o folosim de dragul dăruirii. Calitatea primirii care se numește Malchut rămâne în noi, iar calitatea dăruirii, calitatea Bina o îmbracă. De aceea devenim precum Creatorul și suntem numiți om, Adam, adică precum (edome în ebraică) forța superioară.

În acest fel poate avansa o persoană, devenind din ce în ce mai asemănătoare Creatorului. Aceasta înseamnă că el ridică gradele de echivalență de formă la forța superioară. El doreşte să prefere guvernarea Creatorului guvernării creației, să prefere dorința de a dărui dorinței de a primi. Așadar, el se ridică din această lume, unde domnește calitatea Malchut, la lumea superioară unde guvernează calitatea Bina.

Încă nu înțelegem ce înseamnă „credința deasupra rațiunii”, adică guvernarea Binei asupra Malchut. Acestea par a fi cuvinte goale pentru noi, până când facem această tranziție de la Malchut la Bina. Malchut rămâne, dar se ascunde în interiorul Bina, iar Bina înfășoară Malchut și îi dă formă, adică îi determină comportamentul, controlând Malchut.

Iar Malchut susține Bina; cu cât Malchut crește, cu atât mai mult crește Bina. Prin urmare, Creatorul spune creaturilor: „Voi M-aţi făcut”.

În egoismul nostru, Creatorul se află la cel mai mic grad dintre toate gradele posibile și prin urmare, se ascunde de noi. Dar cu cât Îl ridicăm mai sus deasupra nivelului Malchut, cu atât mai mult Îl putem dezvălui. Îl ridicăm pe Creator, Bina, să domnească peste Malchut. Așa ne depășim egoismul și Îl stabilim pe Creator ca rege peste lume.

Din momentul în care luăm o decizie interioară, că Bina va guverna peste Malchut, că credința va stăpâni asupra rațiunii, începe să se dezvolte în noi nivelul uman. Și această etapă a dezvoltării noastre se numește „Rosh HaShanah” (an nou). Declarăm că în această zi s-a născut primul om, Adam HaRishon, s-a născut un om în noi, deja oarecum similar cu Creatorul. Din acest moment începe o nouă perioadă, „noul an”.

Acesta este motivul pentru care a fost creată această lume: aşa încât o persoană să ridice calitatea dăruirii peste calitatea de a primi, înlocuind forța egoismului cu forța de dăruire. Și cu cât crește calitatea Binei, cu atât odată cu aceasta crește dorința noastră de a primi, până când întreg Malchut se ridică la Bina și apoi la Keter. Aceasta împlineşte toate corectările creației, pregătite pentru noi de către Creator.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 9/8/21, „Credința deasupra rațiunii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu putem cuceri natura. Natura ne-a adus într-un stadiu special de dezvoltare și trebuie să îi îndeplinim cererea de a ne apropia unii de alții, de a fi mai uniți, ca o singură națiune și de a pune capăt tuturor disputelor. Dacă nu facem asta, va fi chiar mai rău decât este acum. Am avertizat chiar la începutul pandemiei că nu se va termina rapid, trei ani, cinci ani, va dura ani de zile.

Până când nu vom îndeplini legea naturii care ne cere să ne conectăm cu adevărat ca o singură persoană cu o singură inimă, nu vom putea fi sănătoși și liberi. Restricțiile pe care le simțim acum din natură ne arată că nu avem voie să ne apropiem unul de celălalt din cauza atitudinii noastre proaste unul față de celălalt.

Distanța dintre noi nu poate fi mai mică de doi metri, ceea ce reflectă atitudinea mea față de ceilalți. Nu vreau să-i simt mai aproape și acest sentiment este acum difuzat în distanța dintre noi.

Vrei să trăiești fără restricții fizice? Atunci anulați restricțiile interne. Încercați să fiți mai aproape unul de celălalt, eliminați toate certurile și disputele în rândul poporului Israel și veți vedea că pandemia va dispărea imediat. Ar putea părea că nu există nicio legătură între relația noastră și virus. Dar așa funcționează.

Dacă nu facem acest lucru, vom cheltui și mai multe milioane de sicli și dolari pe medicamente și vaccinări, dar problemele vor crește și nu vom putea scăpa de ele. Vrem să fim salvați cu bani doar să nu ne schimbăm inimile. Dar acest lucru nu va funcționa. Banii nu pot cumpăra iubire. Și este o mare apropiere și iubire care se cere de la noi.

Desigur, iubirea nu este dată gratuit. Trebuie câștigată. Totuși, aceasta este o achiziție eternă, cea mai de încredere acțiune care ne garantează sănătate, putere, pace, seninătate, și ne ridică mai presus de viață și moarte. Nu este nimic mai puternic decât iubirea; este forța superioară.

Cu toate acestea, noi nu suntem gata să ne tulburăm inimile cu iubire și, mai degrabă încercăm să acoperim asta în speranța că vom găsi pacea. Dar nu există cale de ieșire. Noi doar ne vom prelungi suferința încă câțiva ani până când vom deveni mai deștepți. Creatorul nu își va abandona planurile. El ne va constrânge insistent și neobosit să-i iubim pe ceilalți ca pe noi înșine.

Nu este suficient doar să devenim un pic mai amabili unul față de celălalt, este necesar să ajungem cu adevărat la iubirea universală, astfel încât numai iubirea să domnească în lume.

Din „Conversație cu jurnaliștii” de la KabTV, 29.11.2020

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→