La ştiri (Ştiri din Parlamentul European): „Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice articolele din plastic de folosință unică…”

„Statele membre vor trebui să atingă un obiectiv de colectare de 90% a sticlelor de plastic până în 2029, iar sticlele de plastic vor trebui să conțină cel puțin 25% din conținut reciclabil până în 2025 și 30% până în 2030.”

„Acordul întărește, de asemenea, aplicarea principiului „poluatorul plătește”… prin introducerea unei responsabilități extinse pentru producători. Acest nou regim se va aplica și uneltelor de pescuit, pentru a se asigura că producătorii, și nu pescarii, suportă costurile colectării plaselor pierdute pe mare. …”

„Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marine sunt materiale plastice. Produsele acoperite de această nouă lege constituie 70% din totalul deșeurilor marine. Datorită ritmului său lent de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din întreaga lume. Reziduurile de plastic se găsesc apoi la speciile marine – cum ar fi broaștele țestoase de mare, focile, balenele și păsările, dar și la pești și crustacee și, prin urmare, în lanțul alimentar uman”.

Întrebare: Credeți că este posibil să oprim aceste daune cu o astfel de interdicție?

Răspuns: Nu știu, și ce le va înlocui? Cum scăpăm de toate aceste pungi de plastic etc.?

Întrebare: De ce ceva care este făcut atât de comod este aproape întotdeauna dăunător?

Răspuns: Orice lucru care nu vine în forma sa pură din natură este întotdeauna dăunător.

Întrebare: Spuneți că toate progresele tehnologice sunt dăunătoare?

Răspuns: Desigur! Încă trebuie să învățăm și să înțelegem toate acestea.

Întrebare: Toată această cale a progresului tehnologic, a revoluțiilor tehnice și a tuturor premiilor Nobel primite pentru ele, au făcut acestea rău omenirii?

Răspuns: Toate! Totul este doar pentru a realiza răul din ele.

Până când o persoană nu înțelege corect de ce are nevoie de ceva, nu pune nimic în mâinile sale! Nici un lucru mic, nici o bombă atomică.

Toată viața noastră este doar să neutralizăm toate efectele negative posibile ale acestui progres asupra noastră. Suntem angajați doar în neutralizarea consecințelor sale negative.

Toate progresele noastre sunt doar pentru a ne permite să acționăm egoist după cum ne place, să acționăm egoist și în același timp fără suferință.

Întrebare: Când este util și necesar acest progres tehnologic?

Răspuns: Numai în măsura în care ne ajută să fim mai apropiați unul de celălalt.

Nu avem idee unde ne conduce egoismul nostru, atunci când suntem angajați doar în el. Tot ceea ce vine de la el este în cele din urmă dăunător și în final, va trebui oprit. Nu sunt în favoarea renunțării bruste la tot. Vorbesc despre cursul general al umanității.

Nu renunța la nimic, doar tratează corect natura. Când poți acționa conform legilor conexiunii, bunătății, iubirii și așa mai departe, atunci fă-o. Toate celelalte, pune-le deoparte. Veți vedea cum totul va arăta o imagine diferită.

Sunt pentru un progres rezonabil, care constă în combinarea principiilor egoiste și altruiste ale naturii și acționarea lor împreună. Sunt necesare atât linia stângă, cât și cea dreaptă. Dar trebuie să existe o linie de mijloc care să le conducă înainte.

Întrebare: Și apoi, pe baza acestui lucru, procesul rezultat va fi corect? Tocmai din această conexiune?

Răspuns: Da. Dar undeva pe drum noi am sărit peste această atitudine corectă față de natură și am început o dezvoltare unilaterală: numai de dragul egoismului.

Și de aceea am ruinat nu numai ecologia, ci și umanitatea.

[286340]
Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 7/8/21

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Embrionul este de acord cu tot ce i se dă, acceptă totul ca fiind cel mai bun, deși acest lucru este complet opus egoismului său. Dacă embrionul critică mâncarea pe care i-o dă cel superior și nu o percepe ca fiind bună, atunci are loc un proces numit avort spontan, adică o cădere de la gradul embrionului.

Ce înseamnă să critici mâncarea pe care o oferă cel superior?

Răspuns: Aceasta înseamnă că este nemulțumit de felul în care îl tratează Creatorul.

Întrebare: Cum poate fi mulțumit dacă este egoist?

Răspuns: O persoană care dorește să se corecteze o cere Creatorului, iar Creatorul o corectează, o îngrijește, o hrănește, adică o dezvoltă corect. Dar dacă o persoană nu percepe procesele pe care Creatorul le execută la momentul potrivit și nu există altcineva în afară de Creator, atunci există o astfel de disparitate și tensiune între ei, care poate duce la avort spontan.

El încetează să mai fie în contact cu Creatorul și întreaga sa esență spirituală dispare. Rămâne doar corpul său pământesc, care există până când o persoană își recapătă dorința de spiritualitate și începe să se străduiască din nou să devină embrion.

Din KabTV “Stări Spirituale” 8/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Embrionul din uter crește cu capul în sus. Când se naște, își întoarce capul în jos.

Răspunsul meu: Faptul este că nu embrionul în sine acționează astfel, ci Creatorul. Embrionul doar se anulează pe sine.

Creatorul îl întoarce cu susul în jos și tot ce era în el părăsește pasul anterior. Trece prin canalul nașterii, se naște, cordonul ombilical este îndepărtat și după aceasta este deja considerat un nou-născut și începe o cale independentă. Adică pe cât posibil, se anulează în raport cu Creatorul în conformitate cu condițiile pe care le găsește între el însuşi și Creator.

Întrebare: În timp ce embrionul este în curs de dezvoltare intrauterină, nu există nici timp, nici volum în raport cu acesta. Dar când se naște o persoană, apare o lume diferită, o existență diferită, în care există deja aer și orice altceva. Când o persoană se naște spiritual, experimentează și ea un astfel de contrast?

Răspuns: Da, este o lume diferită. Deci, se spune: „Am văzut lumea inversată”. În lumea spirituală calitatea dăruirii și a primirii sunt inversate. Tot ceea ce era important pentru mine devine neimportant.

Dacă în lumea noastră eu și beneficiul meu sunt importante pentru mine, calitatea de a primi prevalează. În lumea spirituală, dăruirea către ceilalți prevalează, deoarece prin ele mă găsesc conectat cu Creatorul și ei sunt partea cea mai importantă a sufletului meu.

În general, ceilalţi nu există. Există eu și Creatorul. Tot ce este între noi este sufletul meu. Adică îi văd pe toți cei opt miliarde de oameni ca pe sinele meu real. Aceasta este schimbarea, în principiu.

Din KabTV “Stări Spirituale” 8/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În tot ceea ce se întâmplă în lume, ar trebui să vedem guvernarea bună și binevoitoare a Creatorului care ne aduce numai binele. În acest fel, El corectează sufletele și le conectează împreună într-un singur suflet comun.

Cu toate acestea, noi vedem totul într-un mod diferit, iar întrebarea este cât de mult vreau să descopăr adevărul pentru a-L justifica pe Creator și a-I fi recunoscător pentru bunătatea sa prin adeziunea la El. Aceasta este corectarea mea.

Dacă văd o lume coruptă, este pentru că judec după defectele mele. Nu vedem nimic în afara noastră, ci doar ceea ce se întâmplă în interiorul fiecăruia dintre noi și al tuturor. Toate inundațiile, incendiile și pandemiile sunt simptome ale propriei noastre boli.

Dacă am merge la un doctor care ne-ar putea diagnostica pe fiecare dintre noi și pe toți împreună, el ar fi îngrozit de cât de gravă este boala noastră. El ar spune: „Vezi focuri? Este pentru că ai febră mare. Vezi inundații? Acestea sunt și boli din interiorul vostru. La un moment dat simțiți că forțele Gevura din partea dreaptă apar ca inundații și o altă dată din stânga manifestându-se ca un foc. La mijloc, între ele mai există o lovitură, pandemia. Trebuie să descoperi încă multe alte lovituri din dreapta, din stânga și din mijloc, pentru că nu am altă cale de a te convinge de necesitatea corectării decât prin astfel de lovituri”.

Rezultă că noi suntem de vină că ne aflăm în starea dificilă în care ne aflăm acum, pentru că au trecut mulți ani și încă nu ne-am trezit în niciun fel către corectări.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 7/25/21, “Intrarea în gradul spiritual”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: O persoană nu se vede pe sine ca parte a naturii. Această percepție îi este ascunsă. El nu înțelege că este unul cu biosfera și că, perfecționându-și forma fizică, perfecționează biosfera. Prin urmare, oamenii nu au nicio motivație de a face exerciții fizice și nu mai fac nimic.

Cum poate o persoană să-și schimbe viziunea asupra lumii pentru a vedea că este una cu natura, o parte a acestei creații naturale care poate continua să se îmbunătățească? Cum îi putem da o astfel de motivație?

Răspuns: Știința Cabala explică faptul că suntem o parte a naturii, partea sa cea mai dezvoltată, egoistă. Vrem să subjugăm natura și să o folosim în cea mai mare dorință egoistă. De regulă, acest lucru nu ne avantajează, mai ales pe termen lung, deși uneori vedem că aparent obținem beneficii imediate din folosirea naturii în mod egoist.

Cel mai important lucru pentru noi este să fim în echilibru cu natura. Tot ceea ce corpul ar trebui să obțină, încearcă să-i dai cantitativ și calitativ în forma de care are nevoie, în același timp înțelegând că același rău va veni dacă nu i-am fi dat suficient. Adică excesul este aceeași otravă ca și lipsa nutrienților. Trebuie să învățăm să ne menținem echilibrul.

Întrebare: Din păcate, nu există norme în medicină care să definească cât de mult ar trebui să se miște o persoană, cât și ce să mănânce. Este libertate deplină: dacă vrei, mișcă-te; dacă vrei, nu te mișca; dacă vrei, mănâncă; dacă vrei, nu mânca. Ce părere ai?

Ar fi bine să avem o normă canonică din natură prin care oamenii să se poată ghida?

Răspuns: Chiar nu există o astfel de normă. Dar Cabala spune că, dacă o persoană se gândește la dezvoltarea sa spirituală și fizică în așa fel încât să se completeze reciproc, va găsi această cale de mijloc.

Întrebare: Adică, avem un anumit navigator în interior care este inactiv pentru moment?

Răspuns: Da. Dacă îl tratăm cu sobrietate, îl tratăm normal, vom începe să-l simțim.

Din „Întâlniri cu Cabala” de la KabTV, 29.07.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt etapele de dezvoltare a embrionului măsuri de corectare, măsura în care ne putem echilibra egoismul cu intențiile altruiste pe care Creatorul le formează în noi?

Răspuns: Da. Imaginile intențiilor corecte reprezintă forma unui embrion spiritual.

Poți atinge acest grad numai printr-un grup de oameni care gândesc la fel. Nu există nicio modalitate de a contacta Creatorul direct, deoarece conexiunea cu El trece prin alții.

Străduindu-ne să ne conectăm cu oameni ce gândesc la fel, se pare că noi creăm o condiție pentru contactul cu Creatorul.

Adică, Creatorul este o forță care se îmbracă într-un grup și acționează asupra unei persoane prin intermediul acestuia.

Din „Stări spirituale” de la KabTV 06.08.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Natura omului: Studii în filosofie optimistă, Elie Metchnikoff:

Pentru a modifica constituția umană, va fi necesar mai întâi să încadrăm idealul iar apoi să trecem la treabă cu toate resursele științei.

Dacă se poate forma un ideal capabil să unească oamenii într-un fel de religie a viitorului, acest ideal trebuie să se întemeieze pe principii științifice. Și dacă este adevărat, așa cum s-a afirmat atât de des, că omul poate trăi numai prin credință, credința trebuie să fie în puterea științei. Pentru a schimba natura umană, în primul rând trebuie să fii conștient de idealul pentru care te străduiești și apoi să folosești toate mijloacele oferite de știință pentru implementarea acestuia.

Dacă ne gândim la un ideal capabil să unească oamenii într-un fel de religie a viitorului, atunci acesta nu poate fi bazat altfel decât pe date științifice. Și dacă este adevărat, așa cum se spune adesea, că nu se poate trăi fără credință, atunci aceasta din urmă nu poate fi decât credința în omnipotența cunoașterii.

Răspunsul meu: Desigur, trebuie să ne străduim pentru o credință reală, care este cunoașterea absolută, atunci când o persoană se schimbă pe sine astfel încât să se apropie de natură. Apoi are loc o transformare în el și începe să simtă pulsul interior al naturii, mișcarea ei și pe el însuși în aceasta, ca un ansamblu armonios.

Întrebare: Dacă ceea ce face îl aduce chiar și o picătură mai aproape de natură, atunci aceasta este direcția corectă, iar dacă îl îndepărtează, atunci este greșită?

Răspuns: Da. Și, de asemenea, conform devizei „un spirit sănătos într-un corp sănătos” Cu cât devii mai sănătos, cu atât vei fi mai aproape de natură, pentru că faci parte din ea.

Din „Întâlniri cu Cabala” de la KabTV, 29.07.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Rosh Hashanah, un nou început”

„Omul este un lup pentru om”, spune proverbul latin Homo homini lupus. Acest lucru descrie în mod adecvat modul în care ne comportăm reciproc în societatea actuală. Poate că am ajuns la punctul în care credem că nu avem nimic pentru care să ne bucurăm- am distrus Pământ, familii, țări și popoare, cultură și educație. Am ajuns într-o situație foarte proastă. Dar, pe de altă parte, acest punct scăzut ar putea servi ca ocazie pentru a ne examina starea, a reporni și a ieşi din această situație de Rosh Hashanah, Anul Nou.

Totul depinde de cât de puternic ne judecăm, de a evalua timpul pe care l-am pierdut pentru a ne modifica starea, de a declara „Destul!” și cât facem pașii necesari pentru o viață nouă. Și această nouă viață nu implică neapărat construirea altui lucru în afară de relații bune între noi.

Rosh Hashanah, din cuvintele „cap” sau „început” [„Rosh” în ebraică] și „schimbare” [„Shinui”], înseamnă începutul schimbării, capacitatea de a transforma direcția noastră actuală de suferință, nesiguranță și gol, într-o nouă cale în viață caracterizată prin fericire, încredere și împlinire.

Simbolurile sărbătorii Rosh Hashanah seamănă cu starea pe care dorim să o atingem. Merele cu miere reprezintă dorința unui an nou dulce și fericit. Consumul unei rodii cu toate semințele sale simbolizează pentru noi toate faptele bune pe care trebuie să le facem față de ceilalți. O pâine rotundă coaptă este întreaga viață deplină pe care vrem să o realizăm. Iar capul unui pește ne amintește „să fim capul și nu coada”. Peștele simbolizează și pentru noi animalul care trăiește în apă, iar apa este har. Este ca și cum ai primi un copil nou-născut care a fost înconjurat de apă în pântecele mamei sale. Deci, toate acestea sunt semne că suntem în pragul unei noi ere, a unei noi vieți.

De unde anume ar trebui să începem acest proces de schimbare? Primul pas către un nou început este prin conștientizare. Este important să realizăm că relațiile umane – fie rele, fie bune – ne determină întreaga viață. Ele nu ne afectează numai pe noi, ci și toate celelalte niveluri din natură: mineral, vegetal, animal. Nivelul uman este cel mai înalt pe scara naturii, așa că dacă reparăm modul disfuncțional și nesăbuit de a ne trata reciproc, această corectare va pătrunde în restul sistemului.

Problemele tot mai mari, pe care le întâmpinăm la nivel global ar trebui să trezească în noi o profundă introspecție, până la punctul în care ne dăm seama că totul depinde de noi, de atitudinea noastră față de soarta noastră, față de natură, față de toată lumea. O evaluare aprofundată a calității relațiilor dintre noi va dezvălui cât de dăunători am fost unul pentru celălalt în ultimul an, cauza principală a durerilor și suferinţelor pe care le experimentăm în schimb.

În consecință, un an nou bun va fi determinat de dorința noastră de a pune în aplicare marea regulă a Torei, „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Trebuie să ne cercetăm în conformitate cu acest principiu, indiferent dacă ne-am comportat corect sau rău față de ceilalți.

Odată cu dezvăluirea tuturor forțelor rele din societatea umană și din natură, să sperăm că vom fi suficient de inteligenți pentru a realiza că puterea noastră stă în unitatea noastră. Prin urmare, este în interesul nostru să grăbim schimbarea de direcție, de la separare la integrare. Apoi, în loc să ne devorăm unii pe alții precum lupii, ne vom comporta ca o comunitate puternică de ființe umane grijulii, care se susțin și se prețuiesc reciproc. Rosh Hashanah fericit!

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Rosh Hashanah – O șansă de a învinge separarea Covid ”

Acum câteva zile, o vecină discuta cu unul dintre elevii mei că este foarte tristă, deoarece fiicele ei se ceartă pentru vaccinurile Covid. Drept urmare, una dintre ele care se opune vaccinării, nu va veni să celebreze Rosh Hashanah [Revelionul evreiesc] împreună cu familia. Ceea ce a durut-o cel mai mult pe vecina studentului meu nu a fost obiecția fiicei sale de a se vaccina sau chiar că nu va veni la masa festivă. Ceea ce o durea cu adevărat era ura care a izbucnit între copiii ei. Dispute se întâmplă în toate familiile, la fel și certuri, dar explozia veninoasă de ură a devastat-o.

Ura este într-adevăr urgia generației noastre. Distruge totul și sfâşie comunitățile și familiile. Din această cauză, trebuie să lucrăm la conexiunile noastre și să învingem ura, pentru a ne menține familiile și comunitățile unite.

Cu toții avem opinii diferite. Problema începe atunci când diferite puncte de vedere dezvăluie rupturi mai profunde, care până acum erau ascunse.

Dacă un membru al familiei nu vrea să fie vaccinat ca în acest caz, și prin urmare nu poate participa la o masă de Rosh HaShanah, pentru a nu pune pe ceilalți în pericol, nu ar trebui să urâm acea persoană.

Ar trebui să abordăm dezacordurile nu ca motive de ură, ci ca oportunități de conexiune. Când ne ridicăm deasupra diferențelor și disputelor, ne întărim conexiunile și ne sporim iubirea și unitatea chiar mai mult decât înainte de apariția rupturii. Efortul nostru conștient de a ne uni consolidează și întărește legăturile dintre noi.

Când vorbim despre învingerea separării, nu ne referim la suprimarea ei ca și cum nu ar exista. Cucerirea separării înseamnă recunoașterea, acceptarea și unirea deasupra ei totuși. Această unitate nouă, care trebuie formată deasupra diviziunii, va fi invariabil mai puternică decât unitatea care nu a fost niciodată contestată.

Prin urmare, ori de câte ori apare diviziunea ar trebui să examinăm cât de mult prețuim conexiunea noastră cu persoana care este în contradicție cu noi. În cazul despre care mi-a povestit elevul meu, durerea mamei a arătat în mod evident că apreciază conexiunea cu fiicele ei și conexiunea lor între ele, mai mult decât a apreciat opinia oricăreia despre vaccinurile Covid-19. Dacă își va putea transmite sentimentele fiicelor sale, acestea vor putea să se ridice deasupra diviziunii lor și să-și întărească conexiunile. Dacă nu, conexiunea lor se va întrerupe, spre regretul tuturor.

Societatea de astăzi prezintă nenumărate situații în care nu suntem de acord cu oamenii. Dacă apreciem conexiunile noastre cu ei, ar trebui să tratăm dezacordurile ca oportunități de a strânge legătura cu ei. Dacă facem acest lucru, putem transforma otrava urii într-o bogăție de iubire și apropiere reciprocă.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Și au plecat cu ei din Urul Caldeilor”. Ar fi trebuit scris „Cu Terah”. Cu toate acestea, Terah, Lot, Avraam și Sara au ieșit pentru că doreau în primul rând să iasă dintre cei răi. După ce Terah a văzut că fiul său Avraam l-a salvat din cuptor, s-a întors să facă voia lui Avraam și, din cauza asta, Terah și Lot au ieșit cu ei. (Lech Lecha [Mergi mai departe] Item 17, Cartea Zohar)

A lua rude apropiate cu tine înseamnă că o persoană își ia cu el.toate proprietățile care îi sunt cele mai apropiate, din care a crescut și a găsit calea spirituală.

Prin urmare, tatăl lui Avraam, Terah, și soția sa Sarah (egoismul  din el) îl însoțesc în ascensiunea sa spirituală. El îi absoarbe treptat în sine și astfel se ridică.

Toate aceste calități există în noi și trebuie să înțelegem cum să lucrăm cu ele.

Tora (Biblia) povestește despre transformarea interioară a omului, cum se ridică de la nivelul său animal la nivelul perfecțiunii, eternității, Creatorului.

Din KabTV “Puterea Cărţii Zohar” #17

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→