Întrebare: După Convenţia din Novosibirsk, am simţit o responsabilitate foarte puternică. Este ca şi cum între noi s-a născut un sistem nou de relaţii, în care întreaga noastră viaţă ar trebui să fie în garantarea mutuală unul faţă de altul. Cum vom începe din nou această muncă, cu o minte curăţată, cum vom face primul pas pe această platformă nouă?

Răspuns: Într-adevăr, s-a născut o nouă senzaţie. Dar conexiunea în sine nu este nouă, ea deja există şi doar ni se revelează din ce în ce mai mult. Văd că simţiţi noua fază şi aţi descoperit o nouă experienţă. Şi, respectiv, mintea voastră care munceşte în sincronizare cu sentimentele, a fost reînoită. Acum, întrebarea este, cum vom accepta asta ca factor care ne leagă şi mai mult – pe toţi împreună şi, de asemenea, pe mine împreună cu voi. Aceasta a fost schimbarea calitativă – sunt mult mai angajat în grup deoarece voi aţi ajuns la o stare mai avansată. Şi, avansarea noastră următoare este în faptul că fiecare din noi va trebui să păstreze unitatea pe care am obţinut-o.

Noi va trebui cel puţin, să încercăm să menţinem acelaşi sentiment care a apărut la convenţie în timpul unirii noastre. Aceasta este în ciuda faptului că vor veni stări total opuse: vor spăla peste el sentimente şi calcule diametral opuse. Şi ele nici măcar nu vor contrazice vechea unitate, ci doar vă vor distrage şi vă vor împinge spre margine, forţându-vă să luptaţi pentru valorile filistine, pe care le-aţi avut în trecut. Şi aici va trebui voi să încercaţi să vă vedeţi condiţia prin ochii Creatorului..Asta înseamnă să vă uitaţi la ea nu numai „de jos în sus”, ci, de asemenea, şi de „sus în jos”. Cu alte cuvinte, va trebui să vă vedeţi pe voi înşine ca pe un copil care îşi imaginează că e mare.

El nu doar se uită în sus, la adult, de la locul lui, ci se imaginează ca fiind mare şi ce ar face în acest caz, cum şi-ar aranja el însuşi viaţa. Asta este, va trebui să vizualizăm cum vom aplica în vieţile noastre starea spirituală de „adult”, dacă am fi fost deja în ea.

A fi adult înseamnă a fi precum Creatorul. Am nevoie să vizualizez că sunt lângă Creator şi că vasul meu spiritual crează o conexiune completă a tuturor dorinţelor, mulţumită autoanulării şi a incluziunii reciproce infinite a fiecăruia în toţi ceilalţi, astfel încât fiecare din noi simte toată dorinţa comună şi pe Creator revelat în ea. Asta nu poate fi descris în vorbe, fiindcă toate cuvintele derivă din lumea spartă şi nu din unicitate.

Cu aceşti ochi vom putea privi peste viaţă, colegi, profesor, şi peste toată munca noastră, şi să le considerăm în mod corespunzător. În viaţa normală, „în afara pereţilor templului”, acţionăm ca toţi ceilalţi, nu separaţi de ei. Dar în interiorul grupului, voi trebuie să vedeţi starea corectată. Fiecare va trebui să vadă grupul şi viaţa lui (ei) în acest fel. Atunci omul se poate încadra în această imagine corectată. La fel, în timpul studiului, cu profesorul şi grupul, omul poate acţiona în sincronizare cu starea superioară, aceasta fiind vizualizată. Până la urmă, cine este Creatorul? Este starea superioară. Şi asta este tot ceea ce avem nevoie.

În fiecare moment, cel mai important este să stai în „Nu e nimic în afară de El, binele care face bine”. Vizualizez Creatorul care locuieşte în interiorul meu şi ceea ce El pretinde în acest caz. Ce mi s-ar cere dacă aş fi într-o asemenea stare? Cum aş vedea totul dacă aş fi tocmai acela în afară de care nu mai este nimeni altcineva, cineva bun care face bine?

Trebuie să văd toate acţiunile mele ca fiind venite de la Creator, şi atitudinea mea faţă de colegi, şi faţă de lume – şi totul este bine, şi toate numai în beneficiul lor. Toată lumea va simţi în cele din urmă în acest fel şi, treptat, noi începem să simţim asta. Acest lucru este descris ca „bănuţ cu bănuţ adună o sumă mare”. Noi am depus eforturi care s-au acumulat şi rezultatul final este un salt: omul străbate nivelele 0, 1, 2, 2, 3, 4, şi în final face saltul. Şi apoi iar fazele 0, 1, 2, 2, 3, 4, şi un nou salt. Acesta este modul în care vom ajunge, în cele din urmă, la prima noastră stare spirituală.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 11/12/2012 „Întrebări şi răspunsuri referitoare la Convenţia de la Novosibirk

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce trebuie să facă un om dacă este într-o stare de prea multă bucurie?

Răspuns: Nu poate fi „prea multă” fiindcă trebuie să fie Ein Sof (infinită) în această stare. Nu poate fi vorba de timp fiindcă totul dispare, şi timpul şi distanţa.

Întrebare: Ce putem face că să nu rămânem doar în această stare, ci să tragem cel mai bun folos din ea? Înţeleg că trebuie să mă întorc spre Creator, dar durează atât de mult ca să primesc un răspuns!

Răspuns: Adevărul este că mulţi au această plângere: „dar nu este niciun răspuns!”.Lumea spirituală este pe de o parte, integrală, analogă, şi, pe de altă parte, este în impulsuri. Asta înseamnă că există un fel de dualism . Este un electron o particulă sau o undă? Este Lumina particulă, sau undă, sau amndouă? Noi nu înţelegem deocamdată asta. Fizicienii spun acest lucru, dar nu-l simt, ci doar le vine din studiile experimentale.

Pe de o parte, simţurile noastre sunt aparent constante, curg într-un curent şi nu în impulsuri. Pe de altă parte, ele pulsează, asta este, în cele zece Sfirot-uri, sau în cele cinci faze. Dacă tu ajungi un milimetru înainte de prima fază, simţi ca şi când nici nu ai fi început să munceşti şi încă nu ai avea niciun contact cu asta.

Dacă trebuie să fie 1000 de volţi, atunci sunt 1000 de volţi. Să presupunem că ai 1000 de euro. Plăteşti şi treci graniţa, ca atunci când te urci în avion. Dar, dacă lipseşte un penny, nu contează ce spui, nu vei fi în stare să treci.

Acestea sunt calităţile Lumii Superioare. Trebuie să ai un anume potenţial de dorinţă la întrebarea ta, aşa încât să fii răsplătit cu un răspuns. Dar, în acelaşi timp, nu ţi se dezvăluie. Eşti în marea de Lumină, dar, dacă vasul tău nu poate conţine Lumina (ceea ce înseamnă că nu-l poţi obţine prin suferinţele tale, nici în calitate nici în cantitate, pe măsura intensităţii întrebării, până când nu obţii un anume volum), atunci nu vei simţi răspunsul, fiindcă întrebarea ta nu s-a copt încă, şi tu o vezi din starea ta necoaptă.

Spui „Sunt deja undeva în Lumină, deci, ce urmează?”. Dacă ai ajuns la ultima trăire completă a stării tale curente, atunci, după asta, tu vei simţi nivelul următor sub forma unei noi dorinţe. Deci, continuă să simţi, dar încearcă să înţelegi mai mult cum şi pentru ce. Lipseşte clarificarea acestei stări.

Din Lecţia 3 de la Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Articolul „Nu este nimic în afară de El” vorbeşte de nevoia de a face propriile noastre eforturi în munca spirituală, dar toate stările vin de la Creator. Când putem deveni independenţi?

Răspuns: Independenţa noastră este exprimată prin devenirea asemănători Creatorului din interiorul egoismului nostru, incluzând astfel în noi două forţe opuse. Dacă dai deoparte forţa egoului nu-ţi va mai fi lăsat nimic. Vei exista în El ca în punctul de început, când El a creat ceva din nimic şi, nu vei avea nicio senzaţie proprie despre nimic.

Iniţial, întrebarea Creatorului a fost cum să creeze o creatură independentă care să fie similară şi egală Lui. Asta este ce face El în toată creaţia. Noi suntem angajaţi în încercarea permanentă de a obţine o stare de alipire completă la El, cu sentimentele şi mintea pe care El le cheamă în noi.

Alipirea la El înseamnă că amândouă, şi sentimentele şi mintea mea, vin de la El, aşa că, prin ele, eu voi urca peste egoul meu şi voi începe efectiv să simt în mine dăruirea Lui.

Este greu de exprimat. Nu sunt astfel de cuvinte în limbajul nostru.Pe ansamblu, trebuie să tânjim după conexiunea cu această singură rădăcină, cu această sursă – în fiecare moment, în fiecare parametru şi în fiecare secţiune, în inimă şi în minte, în dorinţele şi în gândurile noastre.

Apoi, o nouă inimă şi minte vor fi create în noi, care muncesc în scopul dăruirii într-un alt sistem de coordonate, într-o altă dimensiune.

Numai atunci vom începe să înţelegem din ce spaţiu operează această forţă. Noi vom intra deja în acest spaţiu, dar numai munca sistematică asupra sinelui nostru aduce recunoaşterea faptului că totul în mine şi în jurul meu, totul, vine de la El, în fiecare secundă, în fiecare moment.

Din Lecţia 3 de la Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Recent, m-am uitat la un film în care un grup de băieţi au ajuns într-o peşteră în care era o navă spaţială. După ce s-au uitat prin navă, au început deodată să zboare. Pot aceia care participă în grupul de educaţie integrală să înceapă să zboare?

Răspuns: Ce imaginaţie!Această lume este bazată pe legi fizice foarte rigide. Nu este nimic altceva aici! Lumea superioară participă în acest tărâm prin numeroase legi fizice.

Vorbeşte cu fizicienii, ei îţi vor spune că tot ce este în spatele acestui plan material sunt unde. Ei îţi vor demonstra că nu există ceva numit materie şi asta crează confuzie, adică, atunci când pătrunzi mai adânc în particulele fine, ele pur şi simplu dispar şi se transformă în unde şi energie, nimic mai mult decât atât.

Tot ceea ce vedem noi este interacţiunea energiilor în spaţiu. Ce se află dincolo de lumea vizibilă? Cine ştie? Energie, spaţiu, totul dispare complet când trecem dincolo de aceste graniţe. Nu există timp, mişcare, niciun fel de distanţă.
Interacţiunea dintre lucruri este independentă de distanţa dintre ele. Noi deja am vazut asta în graniţele fizicii.

Comentariu: Această imagine pare destul de goală pentru un egoist!

Răspuns: De ce? Este un câmp egoist imens în care noi putem lucra. Nu ne vedem corpurile şi nici nu avem nevoie de ele. Corpurile noastre se dizolvă şi dispar din simţurile noastre.

Ne vedem ca fiind întinşi în tot infinitul şi eternitatea, simţim infinitul, îl controlăm şi ne împlinim noi înşine cu el. În schimb, îl umplem cu noi înşine. În acest fel existăm. Fiecare din noi se raportează la această dimensiune din punctul lui personal de vedere. Aceste stări sunt cuantificabile prin dispozitive fizice obişnuite. Cabala ne oferă instrumente efective pentru asta.

Comentariu: Cu alte cuvinte, există un flux de energie, extaz şi iubire!

Răspuns: Energia este bucuria care curge prin dorinţele noastre cu putere enormă.
De fapt, există două feluri de dorinţe: a mulţumi şi a fi mulţumit. Ele sunt în permanentă schimbare, trecere, curgere, şi această interacţiune complementară este viaţa.
Orice altceva este în afara acestei vieţi.

Comentariu: Oamenii cărora le place să fantezeze vor fi supăraţi.
Răspuns: Cred că oamenii se apropie de adevăr într-un ritm destul de rapid. Egoismul nostru creşte, şi poveştile nu ne vor mai satisface.

Interesul în Yoga, în teoriile New Age, etc. aproape a trecut. Această perioadă a fost necesară doar pentru a ne „decora” existenţa, de a aduce un pic de condiment în viaţa noastră, pentru a o face un pic mai gustoasă. De aceea o mulţime de vânzători călătoresc prin toată lumea vânzând fire roşii, apă sfântă, şi promovează o varietate de antrenamente, dar, toate acestea au însemnătate pentru public, dar nu au desigur nicio valoare.

Din Emisiunea KabTv „Conversaţie cu Dr. Laitman” din 4/11/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, „Maoz Tzur Yeshuati (Stânca mântuirii mele),” Articolul 13: … dar ce pot face cand omul vrea să slaveasca (Creatorul), dar inima lui este inchisa si se simte plin de deficiențe și nu poate deschide gura și spune un cântec de slava. Sfatul este de a lucra mai presus de ratiune și să spun că totul este „Hasadim ascuns,” ceea ce înseamnă că ar trebui să spun că totul este Hesed, dar că acest lucru este ascuns pentru omul in cauza, pentru că el nu este capabil de a vedea bine și de a fi incantat de ceea ce Creatorul a pregătit pentru ființele create de El.

Intrebare: Cum  poate ajunge cineva la starea de slavire a Creatorului?

Raspuns: Să presupunem că te simți rău, problemele te urmaresc, ai gânduri neplăcute, dorințele neîmplinite te tortureaza și esti supărat pe toată lumea din jurul tău. Acum, trebuie să te ridici la nivelul la care nu exista altceva in afară de El și Creatorul este bun și binevoitor. Poti face acest lucru prin construirea calculului corespunzător, faci multe eforturi, cauti neîncetat și, treptat, te ridici mai presus de ratiune.

În același timp, este important să clarifici de ce faci asta: Este pentru ca esti confuz? Sau este pentru că ai un sentiment neplăcut? Ar putea fi din cauza fricii de pedeapsă? Sau este pentru că vrei să aduci mulțumire Creatorului?

În cele din urmă vei vedea că totul decurge de la El, că El este bun și binevoitor ca El te ridică de la nivelul anterior la un nivel superior.

Acesta este modul în care avansezi: mulțumesti Creatorului pentru ceea ce El a făcut,â și, desigur, vei primi imediat probleme noi si noi coborâri. Din timp in timp te vei ridica și coborî, din ce în ce mai repede decât iti poti calcula și aranja, în scopul de a stabiliza atitudinea ta fata de ceea ce se întâmplă.

Totusi acest proces va continua. Mai întâi lucrezi cu sentimentul de frică, de vreme ce te temi de diferite probleme și nu vrei să simti neplăceri. Dar treptat te echilibrezi cu Creatorul și  înceapi să te gândeasti un pic la daruire. Apoi El imediat te aruncă de pe pistă și acum încerci să lucrezi împreună cu El. Data viitoare  vrei deja ca El să se simtă bine, după care operezi într-adevăr pentru Creator, prin dorința de a Il justifica, nu pentru că vrei să te salvezi pe tine sau pe alții de suferință.

Astfel avansezi, agățându-te din ce in ce mai bine de intenția de a darui, de fiecare dată. Ințelegi în mod constant și evaluezi situația, dar evaluarea este întotdeauna în funcție de criteriul: ” În ce măsură ma gandesc la Creator?”
Din partea a 3-a a Lectiei zilnice de Cabala 12/11/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Globalizarea este chiar un exemplu de unitate în lume, dar cum explici mișcările anti-globalizare? Globalizarea implică, de asemenea, crearea unui guvern mondial, guvern care este respins de mulţi?

Răspuns: Ideea este că definiţia globalizării este percepută de mulţi în moduri diferite. Prin asta mă refer la conectarea forţată a lumii şi la inevitabila interdependenţă a tuturor. Acest lucru nu este exprimat încă,  în fiecare aspect a vieţii. Sunt anumite domenii în care este exprimată şi sunt domenii în care interdependenţa şi globalizarea este mai puţin evidentă, dar creşte în fiecare zi. Natura avansează înspre integrare şi este un proces inevitabil. Trebuie să vedem ce se întâmplă în natură şi să nu ne uităm la ceea ce este plăcut de oameni sau ce se bazează pe interesele lor personale.

Lumea devine globală, în ciuda dorinţelor noastre. Noi suntem egoişti şi nu simţim deloc o dorință în acest sens. Astăzi vedem deja că noi nu putem conduce lumea, natura. Oamenii acceptă posibilitatea unui război. Există neputinţă, lipsă de putere şi oamenilor le lipsesc instrumentele să stăpâneasdă aceaste lucruri. Suntem cu toţii într-o reţea şi acest lucru este exprimat mult mai puternic azi. Apropo, sunt multe cercetări pe această temă. Eu sper ca eforturile noastre interioare vor trezi lumea prin această reţea colectivă şi ei vor simţi şi vor înţelege că noi suntem conectaţi reciproc în asemenea măsură încât nimeni nu se poate simţi bine dacă altcineva se simte rău. Nu este niciun loc unde să fugim. Este ca şi într-o familie: Daca există o problemă cu cineva din familie, este problema ta, pentru că tu eşti conectat cu fiecare! Aşa ne vom simţi toţi fără să ţinem cont de distanţe sau altceva.

Acesta este un sentiment care vine gradual şi va fi simţit de toată lumea. Ne poate conduce la mari probleme în lume din moment ce sunt mulţi care se opun globalizării.

„Hai să ne separăm!” Fiecare dintre noi are pornirea să se mute într-un loc îndepărtat cum ar fi Alaska şi să trăiască acolo în pace. „Nu contează cât de mult trăiesc, vreau să trăiesc în linişte. De ce trebuie să mă gândesc la această globalizare cât este ziua de lungă?” Deci sunt diferite mişcări protecţioniste, din instinctul guvernelor de a se apăra pe ele însele; vedem ce se întâmplă în Europa: să ne separăm sau să nu ne separăm? Nu vom fi capabili să ne separăm. Nu putem!

În urmă cu câteva lun,i când am mers la o convenţie în Italia, am avut o întâlnire cu un reprezentant al UE- Am vorbit o oră şi jumătate. Ei au înţeles foarte bine că nu trebuie să se separe, că suntem toţi conectaţi şi că nu este nici măcar vorba de banci sau de alianţe militare. Azi pur şi simplu nu vei fi capabil să te separi. Poţi să izolezi o ţară oarecare, dar în acest mod o vei distruge. Deci globalizarea este deja un fapt.

Ce putem face cu asta?

Umanitatea nu are instrumente de a face faţă acestei situaţii. Este posibil să faci faţă globalizării dacă și  tu însuţi eşti global, dacă ai un simţ global, o conştiinţă globală, o abordare globală. Trebuie să devii integral la modul intern şi să simţi acest sistem întreg analog, general, mai aproape. Cu toate astea noi nu facem acest lucru în interior, din moment ce suntem egoişti. Când te ridici deasupra egoului tău, începi să simţi cu acest sistem integral analog, în care totul este mutual conectat, operează.

Imaginează-ţi o mare familie de 20 de oameni, imaginează-ţi cum poţi să-ţi rezolvi problemele într-o asemenea familie. Aşa cum ţii seama de fiecare pentru a rezolva problemele familiei, trebuie să iei în considerare toate problemele din lume şi să le rezolvi astăzi. Cum să facem asta?

Dorinţa de separare e mare; ni se pare că ne-ar elibera de multe dureri de cap, dar este deja imposibil să ne separăm.

Înţelepciunea Cabala vorbeşte despre posibilitatea unui război mondial care să forţeze oamenii prin calea suferinţei să înţeleagă faptul că lumea este globală şi integrală şi noi trebuie să rezolvăm aceste lucruri diferit. Dar cum? Prin ridicarea deasupra egoului, acesta este noul nivel de dezvoltare. Natura, împreună cu noi, a atins acest nivel de dezvoltare, nivelul egoistic animal şi trebuie să dezvolte nivelul „uman”. Nu este o parte a naturii încă. Nivelul „uman” este mai mare decât nivelul „animal” din noi. Acesta trebuie să-l dezvoltăm prin noi înşine şi ca să facem acest lucru ni s-a dat liber arbitru.

Cât priveşte un guvern global, este încă imposibil să-l instaurăm. Vedem cum liderii europeni au renunţat la această idee şi nu se mai gândesc la ea. Este posibil să instaurăm o conducere globală doar prin oamenii care s-au ridicat deasupra egoului şi care simt şi înţeleg acest sistem. Daca acest lucru nu se întâmplă, atunci vom vedea aceleaşi lucruri care s-au întâmplat în Regimul Sovietic (URSS).

Nici nu este de ajuns pentru guvernul global să fie făcut din oameni care s-au ridicat deasupra egoului. Pe cine vor conduce ei? Cine îi va asculta? Până una alta toţi ceilalţi sunt egoişti.

Deci, prima dată trebuie să avem de-a face cu educaţia integrală. Trebuie să educăm oamenii, să îi conducem la un astfel de nivel în care ei să înceapă să înţeleagă că nu este de ales şi că trebuie să se ridice deasupra lor. Trebuie să ne gândim că toată lumea trebuie să aibe acelaşi standard rezonabil de viaţă şi că tot restul trebuie să fie investit în conectare. Dacă nu viaţa ne va forţa, sau ne putem educa în acest mod. Deci problema este doar educaţia integrală.

Din Convenţia de la Novosibirsk 7/12/2012, Lecţia 2

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum muncim în grup pentru a ne concentra intenţia ca să obţinem dorinţa corectă de urcare?

Răspuns: Trebuie să ne imaginăm urcarea din lumea noastră către Lumea Ein Sof (Lumea Infinită) ca pe ceva care este accesibil acum, chiar în acest moment. Noi interpretăm asta constant în grup şi în ateliere. Ne imaginăm permanent asta ca fiind starea dorită. Vreau să fiu inclus în ea permanent, acesta este scopul meu în fiecare mişcare pe care o fac. Numai dacă ne imaginăm acest scop vom chema asupra noastră influenţa bună şi benefică a Luminii Înconjurătoare.

Este o lege fizică. În măsura în care tânjesc, chem asupra mea forţa Luminii şi ea acţionează, mă influenţează şi mă corectează, trăgându-mă într-o nouă stare.

Întrebare: Deci asta înseamnă că noi trebuie să ne vedem colegii ca fiind mari, chiar dacă nu sunt de acord cu ei şi nu simt că ei sunt cu adevărat aşa?

Răspuns: Sigur! Ce are de-a face cu asta faptul că eşti sau nu eşti de acord? Cine sunt eu? Sunt un om mic, fără valoare, needucat, care nu are nicio obţinere în lumea spirituală. Îmi critic colegii fiindcă mă simt bine făcând asta, ca urmare a calităţilor mele egoiste. Mi se pare că ei toţi greşesc şi că toţi sunt răi. Nu trebuie desigur să accept ceea ce văd şi aud ca fiind modul în care ei sunt cu adevărat.

Din contră, trebuie să înţeleg că între mine şi grupul meu este egoul meu. Îi văd prin ego şi prin el primesc totul de la ei.

Asta înseamnă că întrebarea despre cine sunt ei şi ce primesc de la ei, nu are nicio soluţie până când nu îmi anulez egoul.

Dar când îl voi anula, voi fi capabil să văd ce este în faţa mea. Atunci voi vedea că este Creatorul! Nu colegii şi nu grupul, ci Creatorul! Voi vedea o stare perfectă complet.

Acum, când sunt detaşat de ei, în interiorul egoului meu, când sunt un fel de cocon egoist, cum aş putea să judec pe cineva?

Din Lecţia 2 din Convenţia de la Novosibirk 7/12/2012

Filed under: Ateliere, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Trezirea punctului din inimă într-un om indică un punct mort al dezvoltării materiale?

Răspuns: Nu aş spune că este punct mort al dezvoltării materiale, deşi, un om, poate, în tot ce face, chiar dacă va face azi, să simtă că a ajuns la un punct mort în toate sferele de acţiune din lumea noastră.

În realitate nu este un punct mort al dezvoltării, ci un punct mort al paradigmei de azi. Dacă o schimbăm, atunci, desigur, vom începe să simţim un nivel total diferit al universului. Dar, într-o cunoaştere egoistă, individuală, nu în unitate, în lupta unuia cu celălalt, înţelegem că nu putem obţine mai mult şi nu putem avansa mai departe.

Următorul nivel al dezvoltării omenirii – este unitatea globală şi crearea unui corp comun de obţinere. De aceea oamenii nu pot continua să se dezvolte individual. Vedem asta în tot ceea ce ni se întâmplă. Am ajuns într-un punct mort nu numai în ştiinţă, dar şi în toate celelalte. Asta e, am ajuns la o limită clară peste care totul devine neclar, ca şi cum ar dispare. Organele noastre de percepţie egoiste, care sunt orientate numai către primire, nu mai pot primi. Pentru a le extinde, trebuie să începem să ne conectăm unii cu alţii.

Fiecare din noi are punct în inimă, o aspiraţie pentru mai mare, sau aşa numita „afară din această lume”, o obţinere neegoistă, dorinţa de a merge de la individual la general. Dacă noi începem să conectăm aceste puncte, să creăm conexiunea dintre noi, atunci conexiunea a cel puţin zece puncte dă puterea senzorială capabilă să perceapă starea următoare: lumea superioară. Această stare este urmată de dezvoltarea în continuare, ce are loc nu în individ, ci în percepţia şi conştiinţa colectivă. Aici se află diferenţa dintre lumea noastră şi nivelul următor. Numai în asta!

De aceea, dacă azi am atins punctul final, este numai punctul final al obţinerii individuale a lumii. Prin conectarea aspiraţiilor spre lumea superioară, noi putem crea un nou organ de percepţie pentru nivelul următor.

De aceea, lumea noastră actuală ne împinge afară din noi înşine. Ne arată că trebuie să devenim integraţi, interdependenţi şi uniţi. De aceea este revelată în lume o astfel de intercaţiune şi interdependenţă mare. Prin toate astea, ni se arată treptat ce urmează, următorul nivel al lumii noastre.

Să sperăm că vom putea obţine acest nivel. Apoi va trebui să învăţăm asta pe toţi ceilalţi. Chiar acum, noi suntem la începutul acestei etape, la modul de abordare a acestui tărâm următor.

Din Lecţia virtuală din 2/12/2012

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare:  Ce este munca in linia de mijloc si cum o pot simti?

Raspuns: Linia de mijloc nu exista cu adevarat. La urma urmei sunt doua forte active in natura : forta daruirii ( cu rosu in desen) si forta primirii ( linia neagra din desen).  Persoana nu este nici una dintre ele. Cele doua forte emana de deasupra. Exista forta daruirii care a creat forta primirii opusa ei. Aceste doua forte, sa spunem plus si minus, exista in natura si totul izvoraste din ele: inanimat, vegetativ, si animat. Omul este desigur, o „ creatie spirituala” si exista in comparatie, in conexiunea acestor doi parametri din interiorul sau.

Masach ( ecranul) reprezinta plusul, iar egoul minusul. Conectandu-i corect in interiorul lui este deasupra egoului, si urmand credinta deasupra ratiunii, omul stabilizeaza linia de mijloc. Asta e intreaga arta.

Asta inseamna ca pe de o parte, eu doresc sa vin mai aproape de prieteni in ciuda egoului meu, din moment ce descoperim lumea spirituala doar in conexiunea dintre noi ( partea galbena din desen). Iar egoul nostru ( cercurile negre din desen) raman si cresc chiar mai mult.

Sefirot si lumile apar intre noi, unde totul se reveleaza. Lumea superioara este externa noua, externa egoului nostru si deasupra lui, deasupra conexiunii dintre noi. De aceea intreaga intelepciune a cabalei e bazata pe principiul „ iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.” De ce? Deoarece atunci cand lucrezi pe el, iesi din tine, si construiesti un fel de senzor in forma externa, incepi sa simti intreaga umplere a fortei superiorare. O poti numi Creator sau forta superioara, cum doresti tu.

Asta e munca noastra, si este desavarsita in linia mijlocie.

Din Conventia Novosibirsk 7.12.2012, Lectia 1

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna un grup? Sunt acestea corpuri fizice ale atitudinii mele interioare?

Raspuns: Este preferabil ca sa le vad precum corpuri fizice. Este dezirabil ca sa le percep in cele cinci simturi ale mele.

Cand patrundem in nivelul urmator, si sunt la un nivel constient real de conexiune mutuala, distantele vor fi fara rost. Asta inseamna ca vom atinge un nivel despre care fizicienii vorbesc ca existand dincolo de spatiu si timp, unde anumite forte si lumi opereaza. Si intr-adevar asa este! Oamenii de stiinta se apropie de aceasta bariera si admit: „ Da, este posibil sa fie ceva dincolo de aceasta bariera, dar ce? Noi nu stim. Acolo dispare senzatia si devine imposibil sa studiem lucruri.”

In cazul nostru, cu toate astea, acest lucru nu se intampla. Daca patrundem in aceeasi zona, distantele si senzatiile nu conteaza pentru noi. Nu am nevoie sa vad pe nimeni. Simt forma unei persoane, daruirea sa, si cum sunt conectat cu ea in daruire reciproca: Ea poate fi mai mult sau poate fi mai putin ( nu face nici o diferenta), dar suntem deja pe un nivel diferit de conexine intre noi.

Apoi distantele nu conteaza pentru mine si nu simt ca fiind un barbat sau o femeie, un adult sau un copil; daca suntem conectati astfel nu conteaza. Simt generatiile anterioare de Kabbalisti care sunt in acest sistem, care s-au dezvoltat si au ramas in sistem. Deja am un sentiment diferit, altfel de ochelari.

Din Conventia Novosibirsk 7.12.2012, Lectia 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→