O fabula din Igrot (Scrisori), Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85: Un Rege mare si bun avea un singur scop: sa daruiasca placere cetatenilor regatului sau. Le-a dat ordin sa munceasca pentru el timp de un an si a destinat un loc special pentru asta, in palatul  sau. Recompensa a fost stabilita la locul de munca, unde Regele a pregatit mese abundente cu delicatesuri variate.

Au inceput toti sa munceasca crezand ca Regele va pune garzi sa-i pazeasca, dar Regele s-a ascuns si ei au putut face ce le placea. Nu stiau de inventia Regelui, un condiment, pudra magica care dadea tuturor felurilor de mancare umplute cu delicatese si dulciuri, un gust putin neplacut. Dar in locul in care oamenii munceau, acest condiment facea ca mancarea sa aiba un gust divin.

Aceia care au fost loiali Regelui, au muncit asa cum li s-a spus si au urmat ordinele intocmai, chiar fara a fi urmariti. Astfel, praful magic le-a umplut corpurile. Cand a venit timpul festinului, lucratorii au fost capabili sa guste dulceturi si arome pe care nu le-au cunoscut inainte. Ei se rugau si fara incetare multumeau Regelui.

Dar acei muncitori care nu au recunoscut maretia Regului si ca ar fi trebuit sa-l iubeasca neconditionat (pentru ca niciun gardian nu i-a pazit), nu au tinut cont de locul destinat muncii si au ales sa munceasca acolo unde era mai placut. Atunci insa cand a venit momentul festinului, mancarea avea un gust oribil din cauza prafului magic. Au inceput sa-l blesteme pe Rege si festinul lui, pentru ca le-a preparat o asa proasta plata pentru munca lor. Si pentru ei, Regele a devenit un mare mincinos pentru ca le-a dat amaraciune si sare in loc de delicatesuri si dulceturi.

Din  Lectia Zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Tot ceea ce ne descriu Cabalistii, se intampla in senzatiile lor. Desi se intampla, de asemenea, in mine, in materia mea (Kli), totusi nu o percep! Trebuie sa primesc proprietatile acelor procese pe care doresc sa le percep si apoi voi fi capabil sa le simt.

Toate actiunile descrise in Studiul celor Zece Sfirot au loc in noi: actiuni infinite au loc in fiecare moment. Si totusi, noi nu le percepem pentru ca noi existam fara constienta (spirituala). In acelasi fel, in lumea corporala, incep sa fiu inundat de numeroase unde. Emise de numeroase dispozitive electronice, milioane de conversatii telefonice si toate canalele de televiziune si radio, trec chiar prin mine. Putem recunoaste aceste frecvente, cu ajutorul unor dispozitive variate.

Similar, locuim in mediul spiritual unde activitatile descrise de Cabalisti au loc constant. Trebuie sa invatam sa le percepem. Trebuie sa ne dezvoltam o sensibilitate catre daruire. Trebuie sa fim capabili sa determinam ce este, catre cine sa daruim, bazat pe ce, ce recompensa vine odata cu asta si daca merita sau nu sa o facem.

Daca incep sa o analizez, imi voi dezvolta un simt in mine, care va fi capabil sa recunoasca proprietatile daruirii. Ca rezultat, voi incepe sa aud frecventele daruririi ca undele radio. Voi crea un receptor capabil sa primeasca diferite tipuri de frecvente ale daruirii, care sunt numite Lumini. Prin aceste Lumini, voi incepe sa percep sursele de unde vin, unde se indreapta si in ce scop. Si la sfarsit, dar nu in ultimul rand, voi incepe sa stiu ca acest post de emisie, care genereaza aceste unde, este Creatorul! Dar asta va deveni posibil numai daca eu construiesc receptorul (radioul) in mine, care poate citi asemnea proprietati.

De fapt, conform cu legea echivalentei formei (rezonanta), pentru a primi aceste frecvente trebuie sa creez o frecventa similara in mine. In aceste unde, interne si externe,exista o caracteristica comuna: unda purtatoare. In unda externa, totusi, mai exista una, unda acompaniatoare, care este inclusa in cea principala; ultima este cea care poarta informatia pentru mine.

Creand o unda cu aceeasi frecventa (de exemplu 93 MHz) in radioul tau (sufletul tau), vei fi capabil sa primesti acest semnal extern (Creatorul), sa intelegi semnalul valid: unda (o voce, cantec sau mesaj al Creatorului).

Radioul spiritual functioneaza pe acelasi principiu ca cel corporal, deoarece natura nu se schimba. Noi si Creatorul avem nevoie de o baza comuna, aceasta frecventa (93 MHz), forta daruirii,imbracata intr-un mic semnal, pentru receptia ta. Acest semnal intra in tine si tu il receptionezi. Cand te aliniezi cu unda care vine, in proprietatea de daruire, ea aduce un atribut aditional inferior – pentru abilitatea ta de a primi, Lumina Hochma care te umple.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intreaga noastra realitate este  impartita in doua parti: cea dezvaluita, de care suntem constienti si cea ascunsa, despre care nu stim nimic. Prin avansarea stiintei conventionale, ne putem largi, cu siguranta, cunoasterea partii evidente a realitatii, dar numai prin rafinarea celor cinci organe senzoriale pe care le avem si nimic altceva. Totusi, acest lucru nu ne va permite sa facem un salt cuantic si sa descoperim o noua dimensiune.

Cabala spune ca ne putem dezvolta un simt aditional, care ne va permite sa percepem realitatea cealalta. Totusi, trebuie sa fim constienti ca ea va fi opusa celei pe care o percepem astazi. Acum, perceptia noastra a realitatii depinde numai de abilitatea de a o absorbi prin cele cinci simturi ale noastre: vaz, auz, gust, miros si pipait. Senzatiile furnizate de aceste orgne sunt numite lumea noastra.

Dar avem abilitatea de a ne dezvolta perceptii aditionale. Nu inseamna sa primim brate aditionale, picioare, gusturi sau ceva asemanator, inseamna sa pasim in afara noastra prin dezvoltarea altor cinci organe ale perceptiei: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut. In aceste extra organe ale perceptiei, care sunt complet opuse celor corporale, incepem sa percepem tot ceea ce are loc in afara noastra.

Asta inseamna ca perceptia noastra devine fara limita si noi existam intr-un spatiu fara sfarsit. Vedem toate lumile. Abilitatea de a le percepe depinde numai de cat de dezvoltate sunt organele noastre spirituale. Nu suntem limitati la corpul nostru, care este legat de cat de mult suntem in stare sa consumam pana la satietate. Acum totul depinde de cat de mult ne putem extinde.

Atunci incepem sa adunam toate fortele, gandurile, dorintele, obligatiile si scopul creatiei: intreaga lume din jurul nostru. Incepe sa intelegem ce se intampla in noi. Altfel, fara aceasta cunoastere nu vom intelege niciodata ce se intampla in jurul nostru si cum ne influenteaza, nici in lume, nici in noi insine.

Stiinta care te invata cum sa pasesti in afara eului si cum sa dezvalui viata in dimensiunile Superioare se numeste intelepciunea Cabala. Cand, in final, iesim din egoul nostru si incepem sa exploram universul, descoperim scopul creatiei, de ce exista totul.

Cand iesim din eul nostru, iesim liberi din restrictiile corpului nostru si ne ridicam deasupra timpului, miscarii si spatiului; asta este, ne ridicam deasupra perceptiei realitatii corporale, in cele trei axe: sus-jos, dreapta-stanga, inapoi-inainte.  Incetam sa mai experimentam timpul, pentru ca nu exista timp in realitate: Vedem alte cauze si efecte, adica primim proprietati si abilitati absolut noi, in afara conexiunii cu corpul nostru animal.

In aceeasi masura in care suntem capabili a vedea, a simti si a intelege o persoana care se afla in fata noastra, trebuie sa cunoastem si sa intelegem intreaga realitate numita Creator si Forta Superioara. Deci, ne vom simti mai rau si mai restrictionati in realitatea noastra limitata, pana cand vom gasi o cale de a iesi in lumea deschisa!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 9.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa ne imaginam procesul care are loc in spiritualitate si este descris de intelepciunea Cabala? Cand si unde se intampla, sau deja a avut loc?

Raspunsul meu: Toate aceste procese au inceput deja in radacinile noastre spirituale. Tot ceea ce facem este sa le descoperim urcand de jos in sus si, in acest fel, apropiindu-ne de ele. Totusi, totul s-a intamplat deja. Timpul, in spiritualitate, este o secventa de cauze si efecte.

Creatorul a creat dorinta de a primi placere. Apoi, aceasta dorinta a primit Lumina. Dupa aceea, a inceput sa experimenteze rusinea, s-a restrictionat, a luat o decizie de a primi totul ne-egoist (folosind un ecran/intentie) si a inceput sa primeasca pentru a darui, conform gradului de abilitate pe care il avea, si asa mai departe. In alte cuvinte, studiem o secventa de actiuni care s-au intamplat inainte sa le simtim noi.

Aici am fost nascut si din acest moment incep sa ma simt. Stiu ca inainte de a ma naste au trait alti oameni, dar nu stiu cu adevarat, ce inseamna inaintea mea. Incep sa percep realitatea numai din momentul in care m-am nascut. Conform perceptiei mele a realitatii, se pare ca exista alti oameni in jurul meu, care s-au nascut inaintea mea si chiar unii care s-au nascut si au murit inainte ca eu sa ma nasc. Dar toate astea exista numai in realitatea in care m-am nascut si in care eu traiesc acum. Ei sunt ceva pe care mi inchipui, ca imagini in capul meu. Noi toti lucram numai cu dorintele noastre interioare, care trebuie clarificate.

De aceea, realitatea mea incepe la nastere. Tot ceea ce presupunem ca s-a intamplat inainte de a fi nascut, este o pregatire pentru senzatia mea curenta. Se leaga de Creator si actiunile Lui din mine. El le-a facut pentru a ma pregati sa percep lumea si realitatea din jurul meu in felul in care o fac, incepand din momentul nasterii mele. Cine sunt mama si tatal meu, si toti oamenii din jurul meu? De ce actioneaza ei in acest fel? Creatorul este Cel care a pregatit acest sistem din grija pentru mine. Intreaga lume pe care o vad este facuta de Creator de dragul muncii mele.

De aceea, viata noastra este conectata cu procesele spirituale, care sunt menite sa ne aduca trezirea spirituala si relevarea unor noi sentimente. Chiar crezi ca exista un singur moment nefolositor in viata noastra?

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Toata lumea stie ce inseamna o rugaciune. Ea exista in toate religiile si culturile. Oamenii se intorc unul la celalalt cu rugaciuni, implorand ceva. Rugaciunea poate fi directionata catre oameni sau catre Forta Superioara (asa cum si-o imagineaza fiecare persoana).

Rugaciunea contine o mare putere pentru ca, atunci cand o persoana simte ca este intr-o situatie fara iesire, o adevarata rugaciune o ajuta sa iasa de una singura. Aceasta este o reactie naturala pe care o numim rugaciune, o rugaminte sau o plangere.

Mai exista, de asemene, o rugaciune de multumire care tasneste din inima noastra. Aceasta actiune trezeste rezerve interioare enorme si aduce, in ceea ce priveste vindecarea, abilitatea de a depasi obstacolele care pareau insurmontabile.

Totusi, in Cabala, rugaciunea nu este doar o simpla rugaminte ci o cerere pentru corectie, pentru dobandirea scopului creatiei. Inainte de caderea noastra din a-L simti pe Creator, nu am avut carti de rugaciuni, pentru ca oamenii credeau in Creator si fiecare persoana se adresa Lui, din inima, conform versetului, Sufletul unei persoane il invata. Fiecare persoana stia ce trebuie sa discearna si ce ii trebuia pentru a se apropia de scop, de a se uni cu Creatorul si de a dobandi echivalenta de forma cu El.

Asta s-a intamplat inainte de distrugerea Templului, pentru ca intreaga natiune traia senzatii marete si simtea ce este nevoie sa ceara. Senzatia din inima oamenilor era, de fapt, rugaciunea. Oamenii traiau dupa principiul Orice simte cineva in inima este si ceea ce vorbeste.

Oamenii simteau in inimile lor aspiratia catre daruire, iubirea de semen, iubirea pentru Creator si echivalenta cu El. Acestea erau simtite din inima si de aceea cuvintele nu erau necesare. Exprimarea acestor sentimente verbal, o facem adesea, pentru a ne auzi si intelege ceea ce inima simte.

A fost un timp in care eram in stare corectata. Totusi, cand Templul a fost distrus in inimile noastre, datorita caderii generale a oamenilor din iubirea pentru semeni, la ura nefondata dintre ei. Astfel, am incetat sa mai fim similari Creatorului si am pierdut echivalenta cu El. De aceea, El a disparut din senzatiile noastre si noi am inceput sa cerem lucruri pentru egourile noastre, in loc sa cerem pentru corectia noastra.

Cerem lucruri care sunt necesare noii dorinte care ne-a acaparat, egoismul nostru. Si ce poate dori acest egoism? Doreste sa se simta bine, iar ceilalti sa se simta rau, deoarece atunci, s-ar simti chiar mai bine comparativ cu ei!

In acest mod opereaza, noua noastra inima, inima de piatra. Evident, nu obtinem rugaciunea adevarata decat atunci cand ne corectam dorintele. Dar, pe de alta parte, trebuie sa stim ce inseamna, cu adevarat, rugaciunea, pentru a intelege, cel putin cu mintea (daca nu cu inima), si sa avansam in aceasta directie, corectandu-ne calitatile.

De aceea Cabalisii au realizat o carte de rugaciuni, ca sa stim ce trebuie sa cerem.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12.07.10, Importanta rugaciunii celor multi

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Spui ca Lumina care Reformeaza poate fi atrasa doar din lectie. Atunci ce rost au cantecele, dansurile si imbratisarile de la adunarile prietenilor, la apropiatul Mega-Congres?

Raspunsul meu: Toate sistemele naturii vin de la cele patru faze ale expansiunii Luminii Directe. Si ce se intampla acolo, este combinatia a doar doua forte: primire si daruire sau, respectiv, Lumina Hasadim si Lumina Hochma.

Ele lucreaza ca un piston: o parte este umpluta in timp ce cealalta este goala, si asa mai departe, una dupa alta. Aceste secvente de umplere si golire au loc in fazele Alef (1), Bet (2), Gimel (3) si Dalet (4). Toate sistemele din lumea noastra opereaza conform cu acest principiu, de asemenea, similar cu pulsatia inimii. Nu exista nicio miscare fara alternarea umplerii si golirii.

Acelasi lucru se intampla si in progresul nostru spiritual: intr-o perioada studiem si, in alta perioada ne unim, dansam si cantam. Cele doua perioade trebuie sa alterneze.

Lumea noastra este construita in asa fel incat o persoana trebuie sa munceasca, sa manance si sa creasca copii. In esenta, ce facem in toate aceste actiuni? Comunicam cu noi insine si cu Creatorul, fara se realizam ca, de fapt transferam aceste doua forte, primire si daruire, de la o calitate la alta. Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut, Lumina Hochma si Lumina Hasadim, una devina plina in timp ce cealalta se goleste (vezi Partea a cincea din Talmud Eser Sfirot, Mati Ve Lo Mati – intrarea si iesirea Luminii din suflet).

De aceea, este un timp pentru unificare si un timp pentru studiu. Asta este ceea ce Cabala face. De aceea tinem o adunare a prietenilor o data pe saptamana, o unitate regionala o data pe luna si un Congres mondial o data la sase luni.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 11.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumea spirituala este o lume a calitatilor, fortelor, dorintelor si intentiilor. Exista doar doua forte, sau doua dorinte: primire si daruire. Restul vine din interactiunea si includerea in fiecare dintre aceste doua forte. Cand dorinta de daruire se alatura dorintei de a primi placere, ea evoca forta opozitiei in ea, un ecran, Aviut (grosimea, marimea dorintei), Zakut (puritatea, finetea dorintei) si asa mai departe.

Totusi, sunt doar doua forte care opereaza in tot universul si ele sunt incorporate reciproc una in alta. Asta este ceea ce invatam in cele patru faze ale expansiunii Luminii Directe. Nimic altceva nu exista. Existenta din existenta (Iesh Mi Iesh) este forta daruirii si existenta din absenta (Iesh Mi Ein) este forta primirii, care a fost creata inauntrul ei.

Restul reprezinta opozitia dintre aceste doua forte. Este interezis pentru noi sa ne imaginim altceva in afara de acestea, deoarece ne imaginam altceva, detasat de senzatia adevarata. Daca doresti sa te intorci la adevarata senzatie, atunci trebuie sa faci eforturi  si sa incerci sa te intorci la adevarata imagine, ca si cum ai castiga constienta dintr-o stare inconstienta.

De aceea, cand citim articole Cabaliste sau Zohar-ul si, chiar atunci cand mergem cu afacerile noastre in aceasta lume, trebuie sa relevam forta care ne guverneaza, radacinile a ceea ce percepem in aceasta lume aparenta. Cand citim Zohar-ul, trebuie, in mod constant sa facem aceste eforturi. Daca incerci intotdeauna sa descoperi, folosind acest text al Cartii, imaginea calitativa, imaginea calitatilor, fortelor si dorintelor, atunci, facand asta, evoci asupra ta forta din acea stare, din doua forte, primire si daruire, si asta te influenteaza.

Zohar-ul vorbeste despre modul de a gasi conexiunea dintre aceste doua forte. Asta este toata realitatea. Nu conteaza exact ceea ce citesc: Aba ve Ima, ZON, urcari, coborari, starea de maturitate (Gadlut), starea de micime (Katnut), si asa mai departe. De fapt, nu exista cuvinte in senzatiile din lumea spirituala. Este doar o combinatie a acestor doua forte, in toate felurile de forme si asta este adevarata realitate, singura care exista.

O calitatea apartine creatiei si cea de a doua- Creatorului. Este imposibil sa vorbesti despre una, fara cealalta, ci doar despre conexiunea dintre ele, dintre aproape totala lor deconectare, pana la totala lor unitate.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 11.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea a doua, Paragraful 381: Toate sfaturile pe care Iacob i le-a dat lui Laban, l-au facut pe Laban sa regrete si sa multumeasca Creatorului, asa cum este scris: Vezi, Creatorul este martor intre tine si mine, ca a mentionat numele Creatorului. Este scris, Dumnezeul lui Abraham si dumnezeul lui Nahor…judeca intre noi, adica cel pacatos se intoarce la caile lui rele. Cand a spus Dumnezeul lui Abraham care este sfant, a mentionat dumnezeul lui Nahor din nou, care este idolatrie.

Credem ca acest fragment vorbeste despre evenimente din lumea corporala. Dar, mai tarziu, descoperim ca de fapt vorbeste numai despre conexiunea dintre suflete si tipurile acestor conexiuni. Tora vorbeste exclusiv despre aceste conexiuni si calea de a intari conexiunile intre suflete. Altceva in afara de asta, nu este nimic de relevat omului, nimic de aratat si nimic altceva care trebuie invatat.

De fapt, spargerea dintre suflete a avut loc pentru a le separa unul de altul. Conectandu-le si punandu-le la un loc, ca piesele de Lego, invatam cum este construit acest sistem de suflete; invatam actiunile Creatorului si descoperim gandul si scopul creatiei.

De aceea Zohar-ul vorbeste numai despre tipurile de conexiune dintre suflete si caile de a contiuna sa intarim aceste conexiuni. In alte cuvinte, toate evenimentele descrise in Tora, arata numai calea de a atinge conexiunea absoluta.

Si, din acest motiv, intentia noastra de a ne conecta cu altul, la fel ca si cea de a citi despre o conectare si mai mare a sufletelor in lumea spirituala, sunt amandoua directionate in acelasi sens. Incercam sa realizam conexiunea intre noi aici, in aceasta lume, lumea pe care o intelegem, in timp ce Zohar-ul ne descopera gradele inalte. Vrem sa ne atasam la aceste grade inalte, pentru a primi putere de la ele, astfel incat sa ne influenteze si sa ne conecteze unul cu altul.

De indata ce dobandim prima, cea mai mica conexiune cu un altul, primul grad spiritual, incepem sa percepem lumea spirituala. Avem aceeasi conditie ca la Muntele Sinai: Uniti-va ca un singur om cu o singura inima – si veti primi Torah, Lumina, si veti descoperi spiritualitatea, pe Creator.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 9.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

O persoana care nu intelege inca stilul scrierilor Cabaliste, experimenteaza dificultati in timp ce incearca sa le inteleaga. In timp ce citeste cuvinte cum ar fi Mitzva, Creatorul, sa se faca placut Creatorului, teama de pacat si asa mai departe, o persoana obisnuita, moderna nu intelege unde este ea si despre ce vorbeste textul, cu adevarat.

De fapt, toata problema este, ca noi nu stim cum sa citim textul corect. Cabalistii au folosit acest stil al exprimarii din generatie in generatie, inca din timpul lui Abraham care a fost primul care a raspandit intelepciunea Cabala (cu toate ca Adam HaRishon a fost primul care a descoperit-o).

Aceia care percep spiritualitatea inteleg despre ce vorbesc cartile, inteleg ca exista o vointa de a primi, a carei singura tinta este de a castiga pentru ea insasi si ramanerea in aceasta stare este un pacat pentru ca acest comportament este unul opus Creatorului. Pe de alta parte, primirea in scopul daruirii te face similar Creatorului si asta se numeste o Mitzva.

Totusi, nu are nimic de a face cu actiunile fizice din aceasta lume. O Mitzva (lege spirituala) nu se relationeaza la corpul fizic. Se refera la dorintele noastre interne privind Lumina Superioara, Creatorul si nu lumea corporala.

Toate acestea au fost evidente inteleptilor care au scris Torah si au trait conform legilor ei, acum 2000 de ani, pentru ca ei au dobandit, stapanit si perceput spiritualitatea. Ei au inteles ce a fost scris si nu le-au confundat cu actiuni corporale. Dar dupa distrugerea Templului, a fost un declin general; senzatia Creatorului a disparut din fata omului.

De atunci, oamenii au inceput sa interpreteze cartile (ale Torei) din perspectiva lor, care era numai materialista si au atribuit-o lumii noastre. Ei au tradus-o in cuvinte si fraze, gandind ca ele se refera la actiuni si relatii din lumea noastra.

Aceasta a fost perioada exilului spiritual, dar acum se apropie de sfarsit. Trebuie sa ne intoarcem si sa relevam Forta Superioara din nou, prin conexiunea noastra cu ea si prin daruire reciproca. Astfel, trebuie sa intelegem ca atunci nu a fost nicio o alta cale de a scrie aceste carti.

A urma legile Torei inseamna sa folosesti Lumina Superioara pentru a corecta cele 613 dorinte ale mele, adica sa am grija sa indeplinesc cele 613 Mitzvot ale Torei. Daca o persoana isi aduce aminte sa traduca tot ceea ce citeste (toti termenii auziti din copilarie – Torah, Mitzvot, pacat, etc.), in limbaj spiritual si definitii spirituale, nu va avea nicio problema in a intelege despre ce vorbeste Cabala.

Limbajul si definitiile includ un sistem simplu al legilor de baza ale naturii; de fapt, cuvantul Creator inseamna Natura. De aceea, Cabala este o stiinta care implica intreaga realitate, incluzand lumea noastra.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 9.07.10, Shamati, Art. 108

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Torah - Un comentariu →

Cand citim Zohar-ul, trebuie sa ne imaginam ca existam in doua sisteme. Un sistem, creat de catre Creator, nealterabil, si in unul Unic, care exista. Se numeste Lumea Infinitului.

Asa cum Baal HaSulam relateaza in Prefata la Cartea Zohar, aceasta stare este constanta. Deoarece Creatorul a creat si a format toata creatia instantaneu in starea ei finala, intr-un singur gand, noi existam acolo si in planul Lui, al creatiei, care este sa daruiasca placere creaturilor. Baal HaSulam eplica, de asemenea, in Studiul celor Zece Sfirot, Partea 1, Capitolul Reflectie interioara, ca Planul creatiei a fost suficient pentru Creator de a o crea.

Creatorul a realizat totul printr-o singura actiune. Aceasta realitate este perfecta si invariabila si nu mai este nicio etapa pentru a dobandi starea dorita. Noi existam in aceasta stare perfecta in toata perfectiunea noastra, modul in care Creatorul a intentionat initial sa fim.

Totusi, in afara de aceasta stare perfecta, noi, fata de noi insine, existam, de asemenea, in alta realitate. Noi ne-am pierdut constientizarea si nu mai realizam realitatea perfecta, in care Creatorul ne-a creat.

Aceste doua stari exista paralel una fata de alta. Prin propriile noastre eforturi, trebuie sa intram in senzatia realitatii adevarate. Facem asta folosind mediul inconjurator cartile, invatatorul si grupul.

Trebuie sa ne trezim, sa devenim constienti, sa ne intoarcem la starea adevarata in care noi existam, dar nu o realizam cu simturile noastre corupte. Stiinta Cabala ne este data, pentru ca atunci cand traim in aceasta stare fara cunostienta, numita aceasta lume, sa putem invata despre realitatea perfecta. Incercand sa devenim similari cu ea prin eforturile noastre reciproce, putem atrage o forta, care este in stare sa ne intoarca acolo.

Aceasta forta este Lumina care Reformeaza. Aceasta forta ne va vindeca si va corecta egoismul nostru. Gradual, din non-existenta vom incepe sa simtim adevarata viata. Vom descoperi ca am fost ca intr-un vis.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 7.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→