Category Archives: Munca in grup

Nicio lipsă de sfaturi practice

Întrebare: Când ai studiat cu Rabash, ai simţit o lipsă a practicii în metodologie în sine?

Răspuns: Am simţit-o deoarece, în general, încă nu era dezvoltată. Nu am ştiut exact cum s-o aplic pe mine, cum s-o realizez, unde să mă fac mic şi unde să ajut.

Aceasta metodologie nu este înţeleasă imediat. Durează luni şi ani. Prin urmare ni s-a dat toată viaţa pentru a o realiza. De exemplu, atunci când studiezi matematica, tu o înveţi cu mintea ta şi nu o schimbi deloc. Şi aici, pentru a da pagina mai departe în carte şi să o înţelegi pe următoarea, tu trebuie să te schimbi şi apoi să o citeşti pe cea anterioară. Dacă o persoană nu se poate schimba, atunci chiar şi prin a da mai departe zece pagini, nu va înţelege ceea ce este scris acolo.

Practica este îndeplinită numai într-un grup. Totul este foarte clar descris în articolele lui Rabash despre grup. Luaţi-le pe toate şi implementaţi-le. Nu este nicio lipsă de sfaturi practice. Numai implementarea lipsește!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/5/18

Să revelăm Creatorul în conexiunea dintre noi

Subiectul de studiu al Înțelepciunii Cabala îl reprezintă acțiunile Creatorului care ne dau nouă posibilitatea să-L asamblăm din părți: din gândurile noastre, din dorințe, din tot felul de acțiuni, din diferențe ireconciliabile, din greșeli și succese. Lucrul principal este că, din toată această muncă de dezasamblare și asamblare, ajungem să-L înțelegem, să-L simțim și să fim ca El. Aceasta este unicitatea muncii noastre, spre deosebire de alte eforturi diferite ale acestei lumi.

Poate că și în ele este ceva similar analizei și sintezei, adică o înțelegere. De fapt, așa studiem toată natura minerală, vegetală și animală; disecăm, examinăm, înțelegem și înregistrăm. În Cabala, însă, noi nu ne disecăm corpurile noastre animalice, în schimb, ne conectăm și ne deconectăm unii de la alții. Numai prin conexiunile dintre noi vom fi în stare să înțelegem cine este Creatorul, fiindcă El este revelat numai în interiorul acestor conexiuni.

Aceasta este o muncă specială care nu are analogie în lumea noastră. Este numită munca pentru Creator. La urma urmelor, El ne-a încredințat-o pentru ca noi să putem ajunge să-L cunoaștem și să devenim ca El. Calea spre acest lucru stă numai în conexiunea dintre oameni. Totuși, conexiunea este imposibilă fără deconectare: obținerea unității nu se întâmplă fără rezistență. În acest fel se întâmplă în toate acțiunile: urcare – coborâre, convergență – distanțare, inspirare – expirare.

Cabala este știința conexiunii, obținerea unității. Nu există niciun Creator în afara noastră, fiindcă El este revelat numai în conexiunea dintre noi. Această conexiune nu există în natură prin ea însăși, există numai dacă noi o asamblăm. Învățăm că au fost prima și a doua resticție și astfel s-au format gradele pornind în Sus, din această lume: Lumile Spirituale, Parțufim Spirituale și Sfirot. Dar, toate acestea există numai în potențial, în cazul în care creaturile vin și încep să obțină aceste calități.

Vom trezi gradele care coboară de Sus în jos, dacă vrem să le trezim de jos. Dacă noi nu le trezim este ca și cum ele nu ar exista deloc. Nu avem despre ce vorbi fără acela care nu obține. Creatorul este revelat numai în interiorul conexiunii noastre, care nu este una forțată sau corporală, este atunci când simțim dependența unul de altul sau avem sentimente speciale unul față de altul.

Această conexiune se întâmplă într-un mod complet nenatural, chiar împotriva naturii. Numai în măsura în care îmi descopăr propria natură, răul ascuns în mine, împotrivirea la conexiunea cu alții, în partea pe care am reușit să o curăț de „eu-ul” meu în raport cu Lumina Reformatoare, poate exista revelată o măsură de dăruire. Nu este încă dăruire, ci o bunăvoință pentru ea, gradul Bina, Hanuka.

Odată ce am recunoscut răul meu, încep să îl urăsc și, atunci, pot să-mi folosesc dorința în beneficiul celorlalți. Nu poate fi niciun fel de bine fără revelarea răului și corectarea lui. Binele este revelat numai deasupra răului și, de aici, încep să înțeleg și să simt ce este Creatorul: Forța binelui absolut care umple atât întreg universul cât și pe mine. El mă ajută să înlocuiesc tot răul din mine cu bine. Munca mea stă numai în această alegere: să descopăr natura mea rea și s-o înlocuiesc cu una bună și, toate acestea, numai prin conexiunea cu prietenii. (Minutul 0.20)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 10/12/18 – Subiect: „Revelarea Creatorului în conexiunea dintre noi” (Pregătire pentru Convenția virtuală 2018)

Să aplicăm planul Creatorului

Întrebare: Diseminarea în masă pe care ai lansat-o este bazată pe faptul că noi am ajuns la ultima generație?

Răspuns: Cuvintele profesorului meu despre faptul că noi suntem ultima generație sunt punctul meu de pornire; eu trebuie să acționez ca atare. Deci, acționez! Ce va rezulta din asta, nu e treaba mea, ci a Creatorului. Nu știu nici ce rezultate va da această muncă, dar nu mă interesează în mod special. Eu trebuie să fac tot ceea ce pot.

Nu este niciun secret al Torei, nicio Forță secretă, nicio vrajă sau alte lucruri. Este un sistem de conexiune al tuturor oamenilor din lume, în același sistem de Adam, în care am fost odată. De aceea, eu nu văd nimic rău în asta. Nu am nimic de care să-mi fie rușine sau să mă tem.

Remarcă: Dar este un secret la care noi revenim mereu: noi înșine nu ne putem uni. Putem doar să facem eforturi și tot restul este făcut de Lumina care întoarce la Sursă.

Comentariul meu: Aceasta este deja o metodă! Dar să chemi toate neamurile pentru a realiza planul Creatorului, este datoria noastră. Noi am ajuns la această stare și nu o putem ignora, dacă vrem să fim oarecum conectați cu Creatorul. Prin urmare, stabilirea acestui fundament este exact ce mi-am dorit de la viață.

Din KabTv „Ultima generație” 9/05/18

 

”Ispăşirea păcatelor” din punctul de vedere Cabalist

Întrebare: Este un concept privind „ispăşirea păcatelor” în Cabala? Cine este de vină dacă Creatorul controlează totul, iar omul este în totalitate sub controlul Lui? Cine poate determina cât va sta o persoană în oraşele exilului pentru o crimă?

Răspuns: Problema este că tot ceea ce este scris în Tora, în Cartea Zohar şi în alte cărţi Cabaliste, vorbeşte numai despre lumea superioară.

Când am studiat cu Rabash, eu îi recitam un pasaj din Talmudul Babilonian, iar el explica ceea ce au vrut să spună oamenii care au scris, dintr-o perspectivă spirituală. Era foarte interesant, deoarece totul părea complet diferit: ei au scris în limbajul ramurilor lumii noastre, în timp ce sugerează rădăcinile superioare.

De exemplu, oamenii care comiteau crime erau trimişi în oraşele de azil vreme de şase ani. Deşi lumea noastră este aparent separată de lumea superioară, cei şase ani reprezintă şase Sefirot de HGT NHY, prin care o persoană trebuie să treacă pentru a avansa de la Malchut la Bina, în al şaptelea an, iar acei şase ani sunt reflectaţi în lumea noastră.

Deşi aceştia nu sunt ani din lumea corporală; cu toate acestea, o persoană trebuie să fie izolată pentru aceşti ani în timp ce lucrează asupra lui însuşi, înaintând prin şase grade ale lumii spirituale. Asta se numeşte „corecţie”.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/19/18

Răspunsuri la întrebările voastre, Part 228

Întrebare: Am dat peste Înțelepciunea Cabala doar fiindcă mi-a recomandat-o un magician care m-a învățat cum să intru în „astral”. Acest magician și-a amintit ultimele lui cinci încarnări și deja a evaluat numeroase cărți cabaliste: Eț HaHaim (Pomul Vieții) și „Studiul celor zece Sfirot” în practică.

Am două întrebări pentru tine:

1.Ce simți despre intrarea în Lumea Superioară prin meditație?

2.Cum explici ce vom face fără un grup de zece? Poate că acest grup de zece nu este necesar. Crezi că acestă cale îi sperie pe oameni să studieze Cabala?

În orice caz, mulțumesc foarte mult pentru marele tău efort și fie ca Domnul să te binecuvânteze!

Răspuns: Cabala ne învață că egoismul este fundamentul naturii noastre și, depărtarea de la acesta la o natură mai înaltă, înseamnă dobândirea calității dăruirii deasupra egoismului, până când va fi dobândită iubirea. Întrebarea este dacă tu devii un om care iubești pe toți ceilalți, exceptând egoismul tău?

Două condiţii pentru dobândirea Creatorului

Rabash, „În ceea ce priveşte importanța prietenilor”: Dar, în eseul „Un discurs pentru încheierea cărţii Zohar”, este scris că „Măsură măreţiei vine sub două condiţii:

  1. Că tot timpul să asculţi şi să primeşti aprecierea societăţii, în măsură măreţiei lor; mediul ar trebui să fie mare, aşa cum este scris că „În mulţimea oamenilor este gloria regelui”.
  2. Cu cât mediul este mai mare în ochii mei, cu atât mai mult îmi oferă încredere, putere şi abilitatea de a acţiona cantitativ şi calitativ.

Ce este cel mai important aici: calitatea sau cantitatea? Desigur, în starea noastră, calitatea este mult mai importantă. Noi suntem tot timpul în cantităţi mici, dar din moment ce noi suntem în ultima generaţie, trebuie să avem grijă că este atât calitate cât şi cantitate. Mai mult, ambele sunt în mod general realizabile.

Pentru a accepta prima condiţie, fiecare student trebuie să simtă că el este cel mai mic dintre toţi prietenii …

Iar pentru a doua condiţie, fiecare student trebuie exalteze meritul fiecărui prieten, ca şi cum ar fi cel mai mare din generaţie.

Întrebare: Rabash oferă aici doi paşi faţă de care suntem tot timpul confuzi. Dacă eu sunt mai mic decât ceilalţi, nu sunt ei în mod automat mai mari decât mine?

Răspuns: Nu! Depinde de cum tu devii mai mic decât ceilalţi. Tu, fie ai descoperit că ei sunt cu adevărat imenşi, încât îi ridici în ochii tăi şi, prin urmare, tu devii mai mic sau te micşorezi pe tine însuţi.

Depinde de lucrul la care lucrezi pentru a fi sub ei: asupra înălţarii lor sau asupra propriei tale înjosiri. De aceea, există două posibilităţi, două tipuri de muncă.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 5/9/18

Ca un tată de familie

Întrebare: Cum ar trebui să tratez pe un prieten care mă deranjează, fiindcă întârzie constant la lecție și adoarme în timpul ei? Cum să-i justific comportamentul? Poți să-mi dai un sfat?

Răspuns: Rabaș avea o atitudine tolerantă față de o astfel de situație. Și eu adormeam în timpul lecției. Starea noastră nu depinde de cât de obosiți suntem. De aceea, trebuie să încercăm să justificăm atitudinea prietenului.

Întrebare: Există o stare când un om ar trebui să se vadă deasupra prietenilor, dar nu oricine poate să facă asta. Înseamnă că ar trebui să se străduiască pentru asta?

Răspuns: Desigur. Cum aș putea să-mi ajut prietenii dacă eu sunt mai jos decât ei? Trebuie să am grijă de ei, să organizez totul pentru ei, să fac tot ceea ce pot. Pentru asta trebuie să mă simt ca un tată într-o familie.

Întrebare: Tu spui întotdeauna că ar trebui să mă simt ca un tată, ei sunt copiii mei dar, pe de altă parte, eu trebuie să mă simt ca fiind în interiorul mamei și că grupul este mama mea. Cum pot exista aceste două stări în același timp, în același om?

Răspuns: Nu pot fi amândouă în același timp, pentru că ele vin din stări interioare complet diferite. Pot fi însă absolut adiacente. Nu este nicio problemă dacă o stare este instantaneu înlocuită de cealaltă. Muncim în mod pulsatoriu.

Din KabTv „Ultima generație 9/05/18

Cum să ne vedem prietenii ca fiind egali

Întrebare: Cum să facem să ne vedem prietenii din grup egali în eforturile pe care le depun? Până la urmă, 50% din eforturile pe care le văd sunt ale mele. Nu văd cele 50% din eforturile  prietenilor mei.

Răspuns: Nu ne putem măsura propriile eforturi și nici eforturile celorlalți. Nu avem astfel de abilități. De aceea, ar trebui să lucrăm numai la conexiunea noastră și ea va pune totul la loc.

Întrebare: Ca prieten, care urmează calea, am oportunitatea să văd dacă cineva din grup nu face tot efortul de care este în stare?

Răspuns: Nu dau nicio atenție la asta. Dacă toți aceștia îmi sunt prezentați de către Creator, atunci trebuie să lucrez cu aceste părți ale sufletului meu și să le accept așa cum le-a creat Creatorul. Trebuie să merg prin credință deasupra rațiunii.

Din KabTv „Ultima generație” 9/05/18

Cum putem obține egalitatea între noi?

Rabaș, „Referitor la importanța prietenilor”: „Referindu-ne la importanța prietenilor în societate și la felul în care să-i apreciem, cu ce fel de importanță ar trebui fiecare să se refere la prietenul lui?”

Bunul simț dictează că, dacă cineva se referă la prietenul său, ca fiind la un grad mai jos decât al lui, el va dori să-l învețe pe acesta să se comporte mai virtuos decât calitățile pe care le are. De aceea, el nu poate fi prietenul lui; el poate lua prietenul ca student, dar nu ca pe un tovarăș (prieten).

Și, dacă cineva își vede prietenul ca fiind la un grad mai sus decât al lui și vede că poate să achiziționeze calități bune de la el, atunci acesta poate fi Rav pentru el și nu prietenul lui.

Asta înseamnă că tocmai atunci când cineva vede pe prietenul său ca fiind la același nivel cu el îl poate acceepta pe celălalt ca prieten și se poate conecta cu el. Este așa, fiindcă „prieten” înseamnă că amândouă părțile sunt la același nivel. Așa dictează simțul realității! Cu alte cuvinte, ei au același punct de vedere  și, astfel, decid să se unească. Atunci, amândoi acționează către scopul pe care amândoi vor să-l obțină.

Este ca atunci când doi prieteni, care gândesc la fel, fac afaceri împreună pentru a obține profit. În această situație, ei simt că au puteri egale. Dar, dacă unul din ei ar simți că este mai competent decât celălalt, nu va vrea să-l accepte pe acela ca partener. În schimb, ei ar face un parteneriat proporțional cu puterea și calitățile pe care le au unul peste celălalt. În această fază, parteneriatul va fi de 25 – 30% și nu se poate spune că sunt egali în afacere.

Este imposibil să te simți egal cu prietenul tău, fiindcă tu ești constant în stări de urcare sau coborâre. În Natură nu sunt stări de egalitate, chiar dacă ar exista dorința de egalitate.

Dorind să fie egal cu prietenul său, omul forțează efortul de a se ridica mai sus, de a coborî și mai jos și, astfel, treptat, să obțină starea în care se pot uni într-o comunicare reciprocă completă. Suma ambelor stări conduce la conexiunea corectă.

Vorbim despre comunicarea unor calități diferite, care trebuie amândouă să fie împlinite și care trebuie să primească una de la alta, astfel ca sistemul să fie într-o stare conectată.

O astfel de comunicare între toate părțile sufletului spart cere desigur ca omul să fie în ceva mai sus decât celălalt și în ceva mai jos decât acela, și așa mai departe. Nu putem fi niciodată egali, fiindcă suntem cu toții diferiți! De aceea, nu poate fi niciun fel de comparație între noi, cu excepția efortului de a obține scopul comun.

Dacă mă conectez cu ceilalți pentru a obține alipirea la Creator, scopul nostru comun, atunci ne vom regăsi absolut egali în El. Aici, niciunul nu este mic sau mare, este irelevant în ce calități se întâmplă să fie fiecare din noi. Lucrul principal este că suntem cu toții conduși spre același scop. Astfel, în acest scop, obținem linia de mijloc.

De aceea, aceasta nu există. Numai când obținem Creatorul putem obține în El linia de mijloc și conexiunea egală dintre noi.

Din KabTv „Ultima generație” 9/05/18

Comunicarea într-un singur sens

Remarcă: În timpul lui Rabaș nu exista internet. Azi, rețelele sociale sunt foarte dezvoltate. Când se diseminează pe rețelele sociale există riscul de a ceda plăcerilor corporale (materiale). Ele literalmente absorb oamenii în ele.

Comentariul meu: Diseminarea poate fi numai în faptul că eu exprim opinia mea, opinia Înțelepciunii Cabala sau opinia profesorilor mei.

Noi avem o comunicare doar într-un singur sens! Oricine dorește vine pe saitul nostru și studiază. Cine nu vrea, e liber să plece. Nu ne angajăm în niciun fel de discuții sau dialoguri.

Întrebare: Oamenii din grupul ultimei generații vor absorbi ceva de la cei din jurul lor?

Răspuns: Noi nu avem ce absorbi de la ei. Noi putem doar să regretăm faptul că ei își risipesc timpul și energia.