Comentariu: Ai spus că nu are sens să suprimi factorii externi, de exemplu, inamicii, dar este important să-i schimbi în tine.

Răspunsul meu: Avem multe axe de percepție greșită a realității. În primul rând, tot ceea ce există, există în noi. Tot ceea ce este perceput de noi este perceput în dorința noastră. Este fie egoist, fie altruist.

Ce înseamnă că percep ceva în afara mea? Așa mi se arată că sunt alcătuit din aceste elemente, din aceste dorințe. Dorințele sunt proiectate în exterior sub forma naturii minerale, vegetale, animale, a omului și apoi a Creatorului. Toate acestea există în mine și se manifestă în măsura în care pot să le răspund în mod corect și să le corectez.

Dacă, de exemplu, în afara mea apar fenomene dăunătoare și le văd, înseamnă că ele există în mine și nu le pot corecta în exterior. Desigur, pot să le distrug, să le lovesc, să le înstrăinez și așa mai departe, dar asta nu este o corecție. În principiu, este un semn al slăbiciunii mele sau al lipsei de înțelegere a ceea ce se întâmplă.

Dacă am o atitudine corectă față de univers și de ceea ce se întâmplă în el, atunci trebuie să acționez diferit. Trebuie să înțeleg că toate aceste fenomene există în mine și le văd în fața mea. Prin urmare, trebuie să le corectez în mine și apoi vor dispărea într-o formă atât de neplăcută.

Prin urmare, dacă se ridică împotriva mea tot felul de dușmani, trebuie să caut aceste calități în mine, să le corectez și apoi vor fi corectate afară. Este scris: „Cine este un erou? Cel care își învinge înclinația.” Și cine este un erou al eroilor? „Cel care își transformă dușmanul în prieten.”

KabTV „Am primit un apel. Transformă un inamic într-un prieten” 18.11.2013

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Adesea explicăm apariția cuiva într-un mediu cabalistic și plecarea sa prin unele evenimente, de exemplu, oboseala. Dar cu siguranță, el are funcții atunci când trebuia să apară, să-și îndeplinească scopul și apoi să se îndepărteze, adică să se realizeze exact în acest fel, nu?

Răspuns: Nu. Doar că omul nu a putut față la ceea ce i s-a dat. I s-a oferit posibilitatea de a merge mai departe și nu a făcut față.

Întrebare: Înseamnă că dacă intră în acest sistem trebuie să se realizeze pe deplin?

Răspuns: Da. Dacă i s-a oferit această oportunitate, se poate realiza pe deplin. Așa ar trebui să accepte. Și nu știm ce condiții speciale pot fi în privința lui.

Doar pe măsură ce sistemul de conexiune dintre noi este dezvăluit, poate că vor fi dezvăluite unele condiții de ce nu a putut merge mai departe. Nu as face niciun calcul. Nu este pentru noi.

Trebuie să avansăm. Avem un sistem deschis de conexiuni în fața noastră. Poți ajunge în lumea infinitului, adică la o conexiune deplină cu toată lumea, până la revelația completă a Creatorului — calitatea dăruirii și a iubirii între toți.

KabTV „Am primit un apel. Fiecare are propriul scop” 15.11.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Partea a 13-a din Studiul celor zece Sefirot descrie sistemul universului de unde provin toate dorințele noastre chiar înainte de formarea lumii noastre.

Mai spune și cum apar lacrimile. Ele simbolizează un exces de lumină. Când lumina intră în Kli (vas) și Kli-ul nu o poate accepta, pare să se reverse peste margine. Aceasta se numește lacrimi. Cum înțelege cineva asta?

Răspuns: Când lumina reflectată nu are posibilitatea de a primi lumină directă, atunci aceste rămășițe de lumină par să se reverse sub formă de lacrimi.

Adică plângi pentru că nu ai ocazia să accepți în mod corespunzător cea mai mare plăcere și regreti. Dar nu pentru că nu o poți accepta, ci pentru că nu o poți accepta de dragul Creatorului, iar asta te amărăşte. Acesta este motivul lacrimilor.

Întrebare: Și cum poți ajunge totuşi într-o astfel de stare?

Răspuns: Lacrimile vin singure.

KabTV “Stări Spirituale” 11/6/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înainte de a construi ceea ce avea să devină cel mai mare retailer online din lume, Jeff Bezos a fost vicepreședinte la un fond de investiții în curs de dezvoltare. În ciuda faptului că era foarte bun la locul său de muncă, Bezos nu a putut zdruncina ideea de a construi un startup care să folosească acest lucru în creștere rapidă, cunoscut sub numele de internet ca o modalitate de a vinde cărți online.

Așadar, Bezos a mers la șeful său pentru a-i anunța planurile sale și că va părăsi compania. … Șeful l-a convins apoi pe Bezos să se gândească la asta timp de 48 de ore înainte de a lua o decizie finală. …

Pentru a-l ajuta să decidă dacă își părăsește sau nu slujba foarte stabilă și foarte plină de satisfacții din punct de vedere financiar pentru a-și urma un vis nebun, Bezos s-a proiectat pe sine până la vârsta de 80 de ani și a privit înapoi asupra vieții sale cu scopul de a minimiza regretele. …

Acest cadru de minimizare a regretului poate fi util atunci când încercați să gestionați emoțiile, să treceți peste zgomot și să luați decizii dificile. …

 Iată cum funcționează. Când navighezi prin emoții în timp ce încerci să iei o decizie majoră, întreabă-te următoarele:

Cum voi simți despre asta peste:

• o zi?
• o săptămână?
• o luna?
• un an?
• Cinci, 15 sau 20 de ani? …

Punându-ți întrebarea de aur, îți folosești creierul ca întreg, echilibrând gândirea rațională și emoțiile. Da, acum aveți capacitatea de a vă imagina cu atenție și în detaliu cum se vor desfășura lucrurile în anii următori, dar păstrați și emoțiile ca parte a ecuației.

Deoarece regretul este un sentiment puternic pe care nimeni nu vrea să-l experimenteze, el te poate ajuta să iei o decizie care reduce regretul și te ajută să mergi înainte, fără să priveşti înapoi (Inc.)

Întrebare: Ce părere aveți despre această metodă a „întrebării de aur”?

Răspuns: Nu este rea.

Întrebare: Spuneţi-mi, după părerea dvs. ce întrebare ar trebui să-și pună o persoană în momentul în care trebuie să ia o decizie fatidică?

Răspuns: Cu ce ​​rezultat vreau să se termine viaţa mea? Ce vreau până la urmă?

Întrebare: Dacă mă așez, mă gândesc și îmi vine un sentiment că voi pleca, atunci trebuie să iau această decizie sau nu?

Răspuns: Aici este problema. Nu știi dacă vei eșua sau nu. Poate vei petrece ani de zile măcinându-te în fiecare zi: De ce nu am ales altă soluție; Nu ştiu dacă merită.

Întrebare: În principiu, sunteți în favoarea revoluțiilor în viața unei persoane?

Răspuns: Undeva, o dată sau de două ori în viață, o persoană trebuie să facă o întoarcere.

Întrebare:: Ce întorsătură credeţi că este cu adevărat decisivă pentru o persoană?

Răspuns: Ca în cântec:

Dreptul de a uita anii,

Dreptul de a-ți aminti orele,

Dreptul de a alege cum să trăiești,

Aruncă viața pe cântar.

 Trebuie să-ți faci griji și să plângi, dar în cele din urmă să-ți pui viața pe cântar și să decizi. Altfel, te vei măcina tot timpul, vei fi tot timpul în îndoială și nu vei reuși nimic.

Întrebare: Va rog spuneţi-mi, amintindu-vă viața dvs., care a fost decizia dvs. fatidică?

Răspuns: Mi-am părăsit afacerea practic gratis. A fost în Israel. Am lăsat-ot și nu m-am îngrijorat nici un minut. Nu m-am uitat înapoi. Pentru că mai aveam în mâini ceva ce mi-am dorit cu adevărat toată viața.

Întrebare: Vorbiţi despre cum aţi ajuns la profesorul dvs.și la știința Cabala?

Răspuns: Da, și de aceea totul a dat roade. A dat roade prin faptul că, dacă acesta este cel mai important lucru pentru mine, atunci nu am nevoie de aur, bani, mașini și așa mai departe.

Întrebare: Vă rog să mă învățaţi, pentru că nu funcționează așa. Regreți ceva tot timpul, te gândești constant: „Dacă aș face asta? Dacă aș face cealaltă?” În Tora scrie despre asta: nu te uita înapoi. Dar cum? Cum să încetezi așa?

Răspuns: Nu știu. Mă gândesc la ce se va întâmpla în ultima zi a vieții mele și nu la ce s-a întâmplat. Acesta este principalul lucru pentru mine. Rezultatul.

Întrebare: Deci, ne întoarcem la această „întrebare de aur”. Mai există o sămânță în ea, până la urmă?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Deci, în acest moment trebuie să înțeleg, să-mi accept viața și să plec calm?

Răspuns: Da. Am făcut tot ce am putut. A funcționat, nu a funcționat, cu greșeli, fără greșeli — am făcut-o.

Întrebare: Vă întoarceţi mereu la faptul că într-un fel sau altul, o persoană trebuie să-și găsească sensul vieții. Pentru asta trăiește.

Toate întorsăturile și deciziile noastre acute, aceasta este calea? Este exact asta? Există intern într-o persoană?

Răspuns: Nu cred că acestea sunt viraje abrupte. Cred că este pregătit în interiorul persoanei în mod constant și apoi se ridică și se revarsă peste margine.

Întrebare: Exact ceea ce vrea el?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci, toate aceste decizii despre care vorbește sunt căutarea de sine, a sensului vieții?

Răspuns: Da.

Întrebare: O persoană trebuie să găsească în sfârșit adevăratul sens al vieții sau fiecare îl va avea pe al lui?

Răspuns: În măsura în care poate. Dar în principiu, ar trebui să fii gata să „te arunci de pe o stâncă”.

Întrebare: Asta înseamnă să renunți la tot și să alergi pentru a găsi sensul vieţii?

Răspuns: Da.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 01.09.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Condițiile de viață ale ultimei generații impun fiecărui membru al societății să știe cum funcționează această societate, în ce scop există și sub ce formă ar trebui să existe.

Omul trebuie să înțeleagă că nu există altă cale decât modul în care natura ne avansează și ne afectează din toate părțile, iar datoria noastră este să ne îndreptăm în mod conștient spre scopul corect al dezvoltării noastre, fără a face greșeli.

Primul lucru pe care  ar trebui să-l învețe omul și să explice altora este că pacea în societate, pacea pe planetă și pacea în fiecare țară depind una de cealaltă. Vedem spargerea în care este lumea astăzi, în ce conflicte sunt implicate țările și cum afectează acest lucru fiecare om. Mai sunt oameni care sunt nemulțumiți de țară și încearcă să schimbe guvernul în ea.

Trebuie să înțelegem că există o singură modalitate de a repara lumea; altfel ne vom confrunta tot timpul cu aceleași probleme și războaie. Prin urmare, de aceea este atât de necesar să se răspândească Înţelepciunea Cabala, care explică structura lumii și scopul existenței ei și discută posibilitatea de a atinge acest scop în singurul mod: creșterea conexiunii reciproce între toți oamenii.

Numai așa vom putea ajunge la o viață bună și nu doar să trăim confortabil până la sfârșitul zilelor noastre și după noi potopul, ci să obținem viața veșnică. Nimeni nu moare, pentru că nu există moarte; există doar o schimbare în forma existenței noastre. Din când în când, forma noastră este reînnoită în multe cicluri de viață.

Oamenii au visat întotdeauna la viața veșnică. Doar din disperare o persoană încearcă să nu se gândească la cât de scurtă este viața și cât de multă suferinţă există în ea. Trebuie să începem să ne apropiem unul de celălalt; altfel, lumea nu are viitor.

În acest sens, omul este mai nefericit decât un animal pentru că animalul nu știe că va muri și nu își face niciun plan pentru viitor. Omul știe că moartea este în faţă și continuă să trăiască și să se îndrepte către ea – o stare complet dezgustătoare.

Ce ușurare ar fi să știi că viața nu se termină și că există viață după moarte. Universul nostru este infinit și etern. Este timpul să ne luăm rămas bun de la ideea comunistă că omul nu are nimic în viață decât un corp animal. Desigur, corpul animal va muri, dar totul în noi, spiritul uman, va rămâne. Avem ocazia să ne corectăm sufletul, partea interioară, sinele uman care nu dispare și să aparținem eternității.

Din parea a 3a a Lecţiei zilnice de Cabala 11/7/22, Scrierile lui  Baal HaSulam “Pacea în lume”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cartea Zohar  se spune că Creatorul vărsă lacrimi în marele ocean. Oare pentru că El nu poate face corectări pentru oameni? Cum putem înțelege că Creatorul vărsă lacrimi?

Răspuns: Lacrimile sunt Ohr Hozer, lumină reflectată, adică acele calități pe care o persoană trebuie să le exprime pentru a îmbrăca lumina directă a Creatorului în reflectarea sa. Atunci lumina Creatorului este îmbrăcată în lumina omului și între ei ia naștere un contact bun, normal, direct.

Lacrimile sunt ca acele rămășițe (Odafim) pe care o persoană nu le poate percepe corect și nu poate îmbrăca lumina directă în ele. Prin urmare, ele sunt astfel distinse și exprimate.

Comentariu: Din câte am înțeles, o persoană ar trebui să dorească să se corecteze, dar nu vrea. Iar Creatorul, parcă, suferă din această cauză.

Răspunsul meu: Dacă vorbim din partea Creatorului, atunci da. Partzuf -ul superior varsă lacrimi.

KabTV “Stări Spirituale” 06.11.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pe de o parte, vorbiți despre credinţă deasupra raţiunii. Pe de altă parte, nu există deloc credință în Cabala, ci doar realizarea spirituală. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Credința mai presus de rațiune este realizarea spirituală. Credința este calitatea dăruirii, calitatea Bina. Dăruirea deasupra egoismului se numește credință deasupra rațiunii. Cu ajutorul acestei condiţii, omul descoperă singur lumea superioară.

Nu poți face nimic cu privire la faptul că noţiunea de credință a fost distorsionată în lumea noastră. Totul în lumea noastră este distorsionat.

Numai despre o persoană care s-a ridicat la calitatea de dăruire putem spune că este o credincioasă.

KabTV “Fundamentele Cabalei” 24.09.2017

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înțelepții noștri spuneau că, dacă cineva îi cere Creatorului să-și reînvie sufletul cu credință, atunci o astfel de cerere este imediat acceptată. În afară de credință, nu avem ce să cerem, nu vom primi nimic altceva.

Nu are rost să apelezi Creatorul cu alte întrebări, nu va fi niciun răspuns. Adică vom primi răspunsuri indirecte care ne vor îndrepta treptat către rugăciunea corectă. Asta ni s-a întâmplat până acum.

Prin urmare, trebuie să aflăm ce vrem cu adevărat să primim, nu bani, faimă sau mici bucurii de moment. Ce ar trebui să-i cerem Creatorului în această scurtă viață? Adică, principala problemă nu este cum să ne întoarcem către Creator, ci cu ce anume să ne întoarcem către El, ceea ce înseamnă să aflăm ce este cu adevărat important pentru noi în viață și să ne întoarcem la El cu acest lucru, indiferent în ce cuvinte …

Vedem că miliarde de oameni se întorc în mod constant către Creator. În fiecare secundă în inima oricărui om există o cerere către Creator, dar pe care poate nici nu o realizează. Dar toate aceste cereri nu sunt relevante. Prin urmare, nu putem spune că Creatorul nu le răspunde deloc; El reacționează, dar doar puțin. Înaintăm către corecții în acest fel de mii de ani.

Prin urmare, Cabala ne învață cum să cerem corect pentru a accelera procesul de corectare: să cerem forța credinței, oportunitatea de a trece la forța dăruirii și a nu trăi în forța primirii egoiste. Răspunsul la o astfel de solicitare ne este garantat pentru că acesta este scopul creației. Tot ceea ce are omul în această lume este dat doar pentru a putea cere forța de dăruire și adeziune cu Creatorul.

Din lecția zilnică de Cabala 08.11.2022, Rabaș

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Când trecem de la respingerea celorlalți la o conexiune deasupra egoismului nostru, atunci începem să simțim acest sistem de comunicare între noi și toți ceilalți. Legătura dintre tine și toți ceilalți se numește creșterea de-a lungul gradelor lumilor.

În măsura în care putem reduce distanțele interioare dintre noi pentru a fi inimă la inimă cu dorințele, intențiile și împlinirile noastre, în aceeași măsură relativ unul față de altul, urcăm nivelurile lumilor. Egoismul meu este între mine și tine, iar dacă împart ego-ul în părți, atunci voi avea cinci niveluri: zero, unu, două, trei și patru.

Dacă pot depăși puțin primul nivel și să mă apropii de tine, se numește că am urcat la nivelurile lumii lui Assiya. Al doilea nivel este lumea Yetzira, al treilea este lumea Beria, apoi lumea Atzilut, lumea lui Adam Kadmon și Infinitul — locul în care ne unim complet, înseamnă fără sfârșit, fără limitare. Așa se întâmplă.

Când sunt în această stare în raport cu tine, nimic nu este greu pentru mine; asta se numeste lumi. Și nu există altceva decât suprafața pe care existăm cu toții — sparți, în respingere, separați unul de celălalt de egoismul nostru — și trebuie să ne unim.

Să spunem că lumea de sus acționează asupra noastră acum, ceea ce înseamnă că sistemul global începe să funcționeze mai mult. Dar legăturile dintre noi sunt vicioase și rele. Prin urmare, atunci când un mic „curent electric” trece prin noi, adică o conexiune mică, atunci sistemul se simte în dezordine, în criză, ca să spunem așa, și nu putem face nimic în privința asta.

Simțim că încercăm să fim deconectați unul de celălalt, iar sistemul ne angajează în mod constant din ce în ce mai mult și nu putem ajunge nicăieri. Spre deosebire de acest sistem, suntem într-o relație egoistă unii cu alții, dar ne cere să fim conectați și să acționăm împreună. Prin urmare, criza se numește globală, integrală!

Aici nu avem opțiuni în fața noastră. Trebuie să ne unim și să ne alăturăm acestui sistem fie voluntar, cu conștientizare și ceea ce cere și ajută Cabala să facă, sau sistemul se va porni din ce în ce mai mult și vom simți din ce în ce mai multe suferințe până ne va convinge.

KabTV „Am primit un apel. De unde cunoști Cabala?” 12.11.2013

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă ne acordăm corect cu prietenii noștri și creăm un substrat din două calități opuse, un loc în care aceste calități vor fi conectate între ele, atunci o a treia calitate, numită Creatorul sau linia de mijloc, se va manifesta în ea.

Altfel, El nu există și linia de mijloc nu există. Nu este nimeni pe care să-l alunge afară; nu există ceva pe care să le cauți în jurul tău, sau undeva în stele, sau sub pământ. Nu există nimic care să deseneze imagini. Numai conexiunea noastră corectă îl va manifesta pe Creator. Îl vom găsi noi înșine și vom crea această condiție și această calitate între noi. Altfel, El nu este nicăieri.

Când urmați o astfel de metodă, sfințenia apare doar în relațiile noastre corecte unii cu alții deasupra egoismului care este într-adevăr creat în cel mai corect mod, astfel încât din el să construim o atitudine corectă unul față de celălalt, care se numește Creator.

Drept urmare, omul devine Adam, asemănător acestei calități și Îl simte în sine. Și faptul că o astfel de calitate apare la oameni chiar și la începutul conexiunii lor corecte, un astfel de spirit interior, aceasta este condiția prealabilă pentru cea mai mică lumină pe care trebuie să o dezvăluim.

Asta facem. Aceasta este Cabala, care este deschisă tuturor.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→