Garanţia reciprocă este legea globală a existenței umanității ca un singur suflet. Dacă se realizează între oameni, atunci toate gradele de sub noi, adică natura animală, vegetlă și minerală, se vor reconecta într-un singur sistem.

Dacă omenirea ar fi unită astăzi la nivelul ei uman, am vedea astfel de schimbări în întregul univers, în care întreaga natură se adună într-un singur sistem, unde nu au loc erupții și armonia completă domnește în întreaga lume minerală, vegetală și animală.

După cum au spus profeții, lupul va trăi liniștit lângă miel și întreaga creație va exista într-o singură armonie. În acest fel vom aduce întregul univers și întreaga lume la o singură conexiune, iar Creatorul Se va revela pe Sine în această armonie, ca o unică Forță care umple și îmbrățișează întreaga creație. Garanția și conexiunea noastră reciprocă nu numai că ne vor îmbunătăți viața, dar va corecta și întreaga creație și o va conecta într-un singur sistem perfect.

Și acest lucru se va întâmpla, deoarece aceste gene informaționale sunt înregistrate în creație și în forțele care acționează în ea şi care o conduc la acest scop. Putem aduce acest scop mai aproape cu participarea noastră. Totul depinde de noi!

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/11/22, “Arvut pe drumul spre Lishma “

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că explicați Studiul celor Zece  Sefirot, cum se face că vă amintiți constant despre ce să vorbiți?

Răspuns: Trăiește în mine! Este natura mea. Nu inventez nimic sau nu-mi amintesc ceva artificial. Sunt eu! Este ca și cum mă întrebați despre mine sau despre familia mea.

Trebuie doar să mă trezesc, să mă înveselesc și să beau o cafea. Apoi sistemele mele se trezesc, ca atunci când porniți computerul de exemplu. În primul rând lămpile se încălzesc etc. După aceea nu contează ce întrebare pui, am un răspuns.

De ce nu mă pregătesc pentru lecții? Pentru că nu mă interesează care este subiectul. Mă întrebi despre modul în care sunt aranjat în interior. Tu spui: „Ce este Aba ve Ima, cum se ridică sau coboară ZON, sau se întâmplă ceva cu aceste lumi sau acele lumi?” Dar acestea sunt toate sentimentele interioare ale unei persoane. La urma urmei, acest lucru nu există în afara unei persoane, ci mai degrabă în interiorul ei. Acesta este motivul pentru care mă întrebați de fapt ce simt, este genul de întrebare.

Comentariu: Este atât de neînțeles! Să presupunem că atunci când oamenii studiază pentru a deveni profesori, ei studiază mai întâi sistemul și cum funcționează totul.

Răspunsul meu: Este pentru că ei învață doar mecanic – există un astfel de sistem și astfel de lumi. Întrebați-i unde există aceste lumi – undeva acolo, într-o altă dimensiune, într-o altă zonă.

Dar ele există în mine! Aceste lumi nu există nicăieri, doar în interiorul unei persoane. În „Introducerea la Prefața Înțelepciunii Cabala”, Baal HaSulam scrie că toate lumile sunt în interiorul unei persoane.

Întrebare: S-au scris atât de multe cărți despre asta! Cum reușiţi să daţi comentarii diferite pentru diferite stări?

Răspuns: Am toate acestea depozitate în interior. Când mă întrebaţi ceva, sap în mine și vă dau informațiile, ca dintr-un depozit.

Cabala nu este doar o știință pe care am studiat-o. Toate aceste definiții, senzații, niveluri, stări și fenomene există în mine și doar vă vorbesc despre ele. Prin urmare, nu-mi este deloc greu.

KabTV „Am primit un apel. Cum cunoști Cabala?”11/12/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aveți o autoidentificare?

Răspuns: Nu, încerc să fiu o mașină, un robot, adică să-mi direcționez toate dorințele, gândurile și scopurile cât mai mult posibil, astfel încât să funcționeze de dragul dorințelor de corectare ale altora.

Comentariu: Dar în același timp pentru o lungă perioadă de timp aţi fost un egoist destul de mare care s-a dezvoltat de-a lungul vieții.

Răspunsul meu: Acum sunt un egoist și mai mare, sincer vorbind.

Întrebare: Dar totuși, toată viața dvs. v-aţi identificat într-un fel ca Michael Laitman. Nu puteaţi deveni așa imediat, nu-i așa?

Răspuns: Nu, desigur că nu! Așa ceva se întâmplă după douăzeci de ani.

M-am familiarizat cu Cabala în 1976 și de atunci practic nu m-am desprins de ea. Am făcut tot ce era necesar pentru a mă întreține, dar în general, am acționat în toate doar pentru a găsi un profesor, a învăța și a mă dezvolta mai departe. Aceasta este o mișcare din interior.

Întrebare: În ce moment ați început să vă identificați cu întreaga lume?

Răspuns: La începutul anilor 80 am vorbit cu Rabash despre faptul că, așa cum a scris Baal HaSulam, lumea din 1995 va fi complet diferită. Înainte de asta, i-am vorbit despre visul lui Baal HaSulam de a crea o comună, ceva în care oamenii să lucreze împreună, să-şi asigure existenţa și să se angajeze în Cabala și cel mai important, în munca internă între ei. Am vorbit puțin despre aceste subiecte, dar totul a fost fantezie, utopie.

Apoi, lumea a început cu adevărat să se schimbe foarte dramatic, mai ales după ce Rabash a murit. A părăsit această lume, iar lumea a devenit complet diferită. Nu pentru mine; Am avut în continuare același contact spiritual cu el, unul și mai puternic.

Întrebare: Cum este posibil să spunem că moare un Cabalist și lumea să se schimbe dramatic?

Răspuns: Prezența unui Cabalist la nivel fizic înseamnă mult. Deși energia spirituală nu are nimic de-a face cu tot felul de obiecte din lumea noastră, este totuși de mare importanță.

KabTV “Am primit un apel. Cum moare un Cabalist?” 11/16/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toate problemele și necazurile din această lume sunt rezultatul dezvăluirii lipsei de garanţie reciprocă (Arvut), care este în creștere. Prin urmare, avem nevoie de comportamentul nostrum, ca să fie corect, să revenim chiar și la conexiunea noastră materială obișnuită și la garanția reciprocă.

Toate bolile sunt cauzate de încălcări ale legii garanției reciproce la nivel biologic, zoologic, botanic sau social.

Există multe niveluri de conformitate cu legea garanției reciproce, dar cea mai înaltă este iubirea aproapelui ca pe tine însuți. Sub formă fizică și chimică, substanțele se leagă împreună, iar la niveluri mai înalte, gândurile și dorinţele oamenilor se conectează împreună. În acest sistem perfect, care este universul, toate galaxiile sunt conectate între ele, adică totul depinde de garanția reciprocă.

Piramida garanției reciproce include la baza ei nivelul mineral, apoi nivelul vegetal, cel animal și mai ales, cel uman. Dacă suntem mai presus de orice natură, în vârful piramidei, îndeplinim condiția garanției reciproce (Arvut) în dorințele și gândurile noastre, în mintea și inima noastră, acest lucru va afecta toate nivelurile de sub noi. Acest lucru va calma întreaga natură și o va readuce la forma sa integrală.

Natura va începe să se comporte conform legii garanției reciproce între toate părțile sale, din toate sferele. Și atunci desigur, nu vom avea probleme de sănătate în familie, în societatea umană sau chiar în mediul înconjurător.

Nu se poate repara mediul arzând mai puțin ulei sau luând alte măsuri de protecție, ci doar prin implementarea legii garanției reciproce la vârful piramidei în care ne aflăm. Făcând acest lucru, vom obliga toată natura de sub noi să revină la echilibru, reciprocitate și armonie.

Acțiunea forțelor fizice sau interacțiunea substanțelor chimice în funcție de valențele lor, în funcție de numărul de electroni din jurul atomului, care se leagă și construiesc noi substanțe — toate acestea sunt legile garanției reciproce, care se dezvăluie sub diferite forme. Toate legile naturii sunt manifestări ale unei singure legi globale.

Chiar și legile relațiilor umane, psihologia și viața socială fac parte dintr-o explicație detaliată a aceleiași legi globale de garanție reciprocă, pe care trebuie să o îndeplinim în întregime pentru a ne dezvălui conexiunea cu Creatorul în cadrul acestei legi. Făcând aceasta, adăugăm partea noastră la Creator, iar El o adaugă a Lui nouă și ajungem la starea „El și Numele Său sunt una”.

Lecţia zilnică de Cabala 8/21/20, Scrierile lui Baal HaSulam, “Arvut (Garanţie reciprocă)”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Practic, nu îi văd pe ceilalți așa cum sunt. Cu un sistem general de astfel de haos de percepţie a realității, de ce ar trebui să ne agățăm? Cu siguranță trebuie să existe un fel de far care să ne ghideze înainte. Pe ce ar trebui să mă concentrez pentru a merge pe calea corectă?

Răspuns: Ai un grup pentru asta. Acesta este motivul pentru care umanitatea ne este dată într-o formă atât de destrămată. Este astfel încât să îmi pot corecta egoismul în mod clar, cu adevărat, nu egoismul corporal ci egoismul spiritual; să mă pun în astfel de stări în care atrag energia spirituală care face corectări asupra mea.

Întrebare: De ce majoritatea oamenilor au sentimentul că grupul și prietenii sunt oricum cu un ordin de mărime mai mari decât ei înşişi, că sunt mai adunați și mai conectați?

Răspuns: Pentru că chiar așa este. Aceasta nu este o reprezentare distorsionată, ci corectă. Un grup de cabaliști care încearcă să se unească este întotdeauna mai aproape de spiritualitate decât o singură persoană.

KabTV “Am primit un apel. În cine să crezi?” 11/26/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Toți oamenii au un potențial punct în inimă?

Răspuns: Toată lumea îl are acum. În interiorul fiecărui ego uman, în interiorul fiecărei persoane există acest punct! Dar poate fi foarte greu să-l trezești și să-l ridici deasupra ego-ului. Depinde de structura internă a persoanei.

Întrebare: Și ce înseamnă „dușmanul egoismului meu, prietenul sufletului meu”?

Răspuns: Dușmanul egoismului meu și prietenul sufletului meu este punctul din inimă. Sufletul se numește starea corectă a unei persoane, calitatea dăruirii și a iubirii, manifestată într-o persoană în raport cu ceilalți. Desigur, această calitate este un dușman al egoismului și un prieten al sufletului.

KabTV “Am primit un apel. Evoluţia umanităţii” 11/16/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se spune că astăzi trăim într-o lume a gratificației instantanee. Comanzi ceva și deja ceri să fie aici. Nu poți suporta să stai la coadă, urăști asta. Blocajele în trafic sunt și mai rele; Vreau să ajung imediat la destinație.

Vă amintiţi cum era cu fotografia pe vremuri? Mai întâi introduceai filmul, apoi îl rulai, apoi făceai o fotografie. Cereai ca nimeni să nu se miște; altfel ar fi fost nefocalizat. Nu le developai până când nu era epuizat întregul film. Developarea fotografiilor era, de asemenea, un proces.

Viața era diferită, și tot timpul, în fiecare moment, era anticipare, așteptare.

Răspunsul meu: Da, ați participat la proces.

Întrebare: Și astăzi, dai clic și faci instantaneu o fotografie. Apoi o iei din nou. Spuneţi-mi, ce am pierdut cu toate aceste clicuri?

Răspuns: Creativitatea. Noi nu participăm la proces, la creație. Nu-l putem influența. Facem doar clic, facem clic, facem clic și nimic altceva.

Întrebare: Deci vom face clic pe toată viața noastră?

Răspuns: Și facem. Înainte, puteam să ne aducem propriile culori în fotografie, să o retușăm. În general, făceam totul. Fotografia în sine era artistică. Pentru că reglam setările, mecanismul, adăugam puțin brom lichidului de developare și așa mai departe. Era un proces creativ.

Întrebare: Și vi-a plăcut să faceţi parte din acest proces?

Răspuns: Când eram băiat, mi-a plăcut foarte mult să fiu în acest proces. Nu aș vrea să fie automatizat.

Întrebare: Deci, acest moment special de plăcere este pierdut?

Răspuns: Da. Și când imprimai fotografiile de pe film pe hârtie, luai hârtie mată, netedă sau lucioasă și alegeai diferiți parametri. Totul era o expresie a sentimentelor tale. Acum lipsește.

Întrebare: De ce se întâmplă asta? De ce ne-a fost luat acest moment de plăcere?

Răspuns: Am înlocuit lumea creativității cu lumea mașinilor. Așa cum suntem noi, așa este și lumea.

Întrebare: De ce? Ce s-a întâmplat cu noi?

Răspuns: Lumea s-a uscat. Nu există literatură în ea. Nu există artă așa cum era înainte. Totul a rămas în secolul al XVIII-lea până la al XIX-lea.

Comentariu: Și muzica clasică a rămas acolo.

Răspunsul meu: Da, totul a rămas acolo. Iar astăzi nu mai există nimic.

Întrebare: De ce? Nu vrem să ne bucurăm?

Răspuns: Omul devine mecanic.

Întrebare: Atunci vă rog să vorbiți în numele Forței superioare. Forța superioară, de ce ne face astfel de lucruri? Pentru ce?

Răspuns: Îți voi răspunde în numele Forței superioare. „În primul rând, astfel încât să-ți dai seama de tristeţea existenței tale, de josnicia existenței tale – și să vrei să o schimbi.”

Comentariu: Dar Tu ne-ai creat așa, Forță superioară!

Răspuns: „Asta este corect. Aşa am facut. Și te-am creat în acest fel special pentru ca tu să alegi modul corect de viață.”

Întrebare: Nu am fi putut să fim plasați de la început în modul corect de viață?

Răspuns: „În nici un caz! Sau ai fi fost o mașinărie. Dar acum ai de ales între asta și asta. Și vreau să exişti în această alegere și să alegi treptat existența optimă în care tu pentru tine ai fi ca Mine.”

Forța superioară are un program, un scop! Totul este pregătit.

Dar adevărul este că a deveni precum Creatorul înseamnă a deveni absolut amabil, absolut iubitor față de toată lumea și așa mai departe. Aici dimpotrivă, o persoană trebuie să cultive în sine calități antiegoiste.

Întrebare: Deci asta este tot ce dorește forța superioară de la noi? Este singurul lucru, cel mai important lucru?

Răspuns: Singurul!

Întrebare: Cum ar trebui să tratăm asta? Ce ar trebui sa facem? Iubire?

Răspuns: În primul rând, nu suntem complet de acord cu acest lucru.

Comentariu: Desigur, nu sunt de acord cu suferința.

Răspunsul meu: Da. Dar văd că dacă gândesc înțelept, atunci probabil că nu voi avea altă opțiune decât să fiu de acord cu Tine.

Întrebare:: Vorbești deja cu Forța superioară în numele umanității?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci ar trebui să fiu de acord?

Răspuns: Până la urmă, da. Și dacă vom crea o astfel de societate, astfel de conexiuni între noi în care susținem această idee, ne va fi foarte ușor și vom ajunge repede la această stare.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/25/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “75 de ani de nehotărâre – Când vine vorba de Israel, evreii sunt încă divizați ”

În urmă cu șaptezeci și cinci de ani, la 29 noiembrie 1947, „un vis vechi de 2000 de ani a devenit realitate: un stat evreu s-a născut din nou în vechea sa patrie”, scrie pe această temă pagina oficială a Ministerului Israelian al Afacerilor Externe. . „În acea zi”, continuă declarația, „Adunarea Generală a ONU a votat Rezoluția 181, adoptând un plan de împărțire a mandatului britanic în două state, unul evreu, unul arab”.

A doua zi, a început Războiul de Independență al Israelului, inițial împotriva arabilor palestinieni, care au negat dreptul ONU de a determina soarta Palestinei și ulterior împotriva a șase armate arabe invadatoare. Israelul a câștigat războiul și a supraviețuit împotriva oricărui pronostic, dar cea mai mare bătălie a sa nu a fost încă decisă – bătălia pentru sprijinul evreilor.

Națiunile nu doreau un stat evreiesc. Acest lucru era clar atunci, așa cum este clar acum. Holocaustul a fost o pârghie puternică pentru a aduce lumea să susțină înființarea Statului Israel și au existat alte considerații, cum ar fi Războiul Rece care izbucnea, în care SUA și URSS doreau să domine Orientul Mijlociu bogat în petrol.

Astăzi însă, nu există nicio îndoială că dacă ONU ar vota înființarea unui stat evreiesc, probabil că nicio țară nu ar spune da. Problema pe care lumea sperase să o rezolve dându-le evreilor propria lor țară, în mod clar nu a fost rezolvată.

Antisemitismul este răspândit, se răspândește rapid, iar problema evreiască pe care germanii intenționau să o rezolve prin exterminare este un subiect de conversație principal și mai rău încă, legitim. Lucrurile se mișcă într-o direcție foarte negativă și fără o schimbare drastică, se vor încheia așa cum s-au încheiat toate vremurile noastre bune: cu o tragedie.

Cu toate acestea, așa cum am indicat mai sus, cea mai grea bătălie a noastră nu este împotriva palestinienilor sau a Națiunilor Unite. Cei mai mari dușmani ai Israelului sunt evreii și israelienii de peste mări care simt că statul evreu nu ar trebui să existe și fac tot ce le stă în putință pentru a-l distruge – de la utilizarea mass-mediei manipulatoare și false, până la sprijinirea teroriștilor și lăudarea actelor lor oribile.

Această bătălie interioară este cea mai grea, pentru că pentru a câștiga, trebuie mai întâi să fim dispuși să admitem că există ceva mai important decât a avea dreptate și că ceva important este unitatea internă între evrei. Până nu acceptăm că necazurile noastre nu vin din mâna palestinienilor sau a națiunilor, ci provin din propria noastră dezbinare și până când vom fi de acord să lucrăm în consecință și să ne unim în ciuda antipatiei noastre reciproce, aversiunea lumii față de noi doar va creşte.

Astăzi în Israel majoritatea evreilor sunt de acord cu existența unui stat democratic evreiesc. Sunt mulți care nu cred asta, care cred că sionismul este o idee demnă de dispreț, dar sunt încă o minoritate în Israel.

În afara Israelului situația este însă foarte diferită. În SUA, de departe cea mai mare comunitate evreiască din afara Israelului, precum și în multe alte comunități, majoritatea evreilor consideră Israelul o pacoste, un generator de probleme care dă întregului crez un nume prost și determină lumea să urască evreii de peste mări pentru „crimele” Israelului. Acești evrei, care se alătură celor care urăsc Israelul în speranța că lumea îi va scuti de ura din cauza lor, au semănat de fapt vântul și vor culege furtuna, la fel ca noi ceilalți.

Evreii sunt cunoscuți pentru că sunt înțelepți și încăpățânați. Sunt pentru fermitatea opiniilor, mai ales când este susținută de date serioase și argumente rezonabile. Cu toate acestea, la sfârșitul zilei opiniile noastre bine gândite nu vor prevala asupra opiniilor la fel de bine gândite ale celeilalte părți și nici nu intenționează să o facă. Diferențele de opinie există tocmai pentru ca să ne ridicăm deasupra lor și să punem unitatea deasupra a ceea ce par a fi argumente sensibile. Când vom face acest lucru, ne vom da seama că oricât de sensibil, niciun argument nu poate câștiga dacă nu provine din unitate și nu promovează unitatea. În cele din urmă, unitatea noastră este cea care aduce pacea cu arabii și nu tactica pe care fiecare parte speră să o implementeze.

Motivul pentru care atât de mulți evrei se opun statului evreu este că nu își dau seama de rolul lor și de modul în care statul Israel este vital pentru succesul lor. Dacă ar ști că rolul fiecărui evreu este de a arăta unitatea chiar mai presus de diviziune și că doar așa ne vor accepta națiunile, ar privi diferențele de opinii nu ca amenințări existențiale, ci ca provocări pe care le putem depăși numai împreună.

Când vom face acest lucru și ne vom uni, vom deveni o națiune model, o lumină pentru națiuni. Aceasta este chemarea noastră, vocația noastră și nu vom cunoaște niciodată pacea până nu vom face asta. Nici un acord politic nu ne va acorda ceea ce ne va oferi unitatea noastră. Dacă nu ne unim, în loc de pace se va întâmpla contrariul. Prin urmare, singura modalitate prin care Israelul își poate câștiga cu adevărat Războiul de Independență este prin unitate, nu prin luptă. Acesta este biletul nostru către pace.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Credinţa deasupra raţiunii necesită o minte specială. Cert este că omul acestei lumi: tu și eu, fiecare dintre noi, este construit din egoism, din dorința de a se bucura, în interiorul căreia simte întreaga realitate.

Simțim doar ceea ce ne poate aduce plăcere sau, dimpotrivă, ce ne provoca suferință, adică plus sau minus față de dorinţa noastră egoistă de a trăi plăcut.

Totuși, aici este nevoie de o abordare specială din partea noastră: nu vreau să simt ceea ce este plăcut sau neplăcut pentru mine, ci încerc să mă despart de această dependență, să mă ridic deasupra ei și să evaluez realitatea în ceea ce privește ceea ce este bine sau rău pentru ceilalți. La urma urmei, în felul acesta voi începe să văd ce este în afara mea. Altfel nu văd nimic, întreaga lume pentru mine este doar ceea ce determină propriul meu beneficiu egoist.

Prin aceasta mă limitez foarte mult și nu trec dincolo de animalul care se gândește doar la stomacul său, sau sunt ca un copil mic, naiv, care își înțelege doar propria plăcere și nu ține cont de ceilalți.

Apoi copilul crește și pare că începe să aibă grijă de ceilalți, să vadă și să înțeleagă lumea mai bine. Dar, de fapt, încă nu vedem lumea, ci pur și simplu extindem din ce în ce mai mult domeniul intereselor noastre și putem evalua ce ne va folosi și ce ne va dăuna.

Senzorul cu care percepem realitatea este creat dintr-o singură dorință de a ne bucura, iar acest lucru trebuie realizat. Trăim în interiorul dorinței noastre egoiste, iar aceasta se numește creaţia acestei lumi. De fapt, nu există această lume, lumea viitoare, lumile superioare; există o realitate care depinde doar de percepția noastră, de atitudinea noastră față de ceea ce se întâmplă.

Există în lume niște fenomene pe care nu le simțim deloc, pentru că percepția noastră este determinată doar de ceea ce este bine sau rău pentru noi. Pur şi simplu nu observăm nimic altceva.

Dacă semnalul nu este captat de senzorul meu egoist, de dorința de a se bucura, nici la fel de pozitiv, nici la fel de negativ, atunci nu îl simt deloc. Poate că se întâmplă ceva mare în jurul meu, dar nu văd nimic.

Cabaliștii care au atins lumea superioară spun că aceasta este chiar aici. Nu trebuie să zburăm undeva la celălalt capăt al universului, într-o altă galaxie, toate lumile sunt deja aici, lângă noi.

Numai că nu le simțim, deoarece percepem realitatea doar printr-un parametru restrâns: „Mă simt bine” sau „Mă simt rău”. Se dovedește că întreaga realitate este limitată doar de interesul meu egoist primitiv.

Dar cum pot să văd mai mult, să simt mai mult, să înțeleg mai mult și să încep să ies din coconul meu? Acest lucru este posibil dacă mă ridic deasupra sentimentului „mă simt bine” sau „mă simt rău” și dobândesc calitatea dăruirii, cea care se numește credință. Atunci voi simți totul nu în raport cu propriul meu beneficiu, ci în raport cu al celorlalți.

Dacă încep să evaluez realitatea în acest fel, atunci mă ridic deasupra mea și dobândesc un nou organ de simț: credința deasupra rațiunii. Astfel ajung într-o nouă percepție externă a realității, independentă de egoismul meu. Voi putea simți ceea ce simt alții în afara mea și astfel viziunea mea devine relativ obiectivă, în funcție de cât de mult mă pot separa de propriul meu interes.

Încep să văd realitatea obiectivă, pe care am fost în stare să o dezvălui: 125 de grade spirituale, cinci lumi superioare și, treptat, îmi dezvolt viziunea până când văd tot ce este în afara mea. Și ceea ce este în afara mea se numește Creatorul (Bo-re), adică „vino și vezi”. Acum, nu văd nimic în dorința mea de a mă bucura, dar am ocazia să ating Creatorul, realitatea care este în afara mea.

Atunci voi înțelege unde trăiesc cu adevărat, ce este natura și ce mi se întâmplă. Prin urmare, această tehnică se numește Cabala (primire), deoarece ne învață cum să obținem un simț al acestei realități nemărginite. Iar o persoană care a dezvoltat astfel de sentimente este numită cabalist pentru că percepe realitatea în mod obiectiv, nu distorsionat în percepția sa egoistă, ci așa cum este ea cu adevărat.

Chiar și prima ieșire din egoismul tău îți permite să simți că există o realitate spirituală superioară! Astfel începi să înțelegi unde eşti, pentru ce și de ce, prin ce proces ar trebui să treci, în ce stare să ajungi. Iari înainte de asta, suntem complet orbi, insensibili și nu avem cum să privim deasupra egoismului nostru. Doar credința mai presus de rațiune ne permite să ieșim din egoism.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 4/30/20, “Despre deasupra raţiunii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Temperaturile cresc, iar o colonie de furnici va trebui să ia în curând o decizie colectivă. Fiecare furnică simte căldura în creștere sub picioarele ei, dar continuă ca de obicei până când, brusc, furnicile își inversează cursul. Întregul grup se grăbește ca unul singur – a fost luată o decizie de evacuare. Este aproape ca și cum colonia de furnici are o minte mai mare, colectivă.

Un nou studiu sugerează că, într-adevăr, furnicile ca grup se comportă similar cu rețelele de neuroni dintr-un creier.

Daniel Kronauer de la Rockefeller și asociatul postdoctoral Asaf Gal au dezvoltat o nouă configurație experimentală pentru a analiza cu meticulozitate luarea deciziilor în coloniile de furnici. După cum se raportează în Procedurile Academiei Nationale de Ştiinţe, ei au descoperit că atunci când o colonie evacuează din cauza temperaturilor în creștere, decizia sa este o funcție dată atât de magnitudinea creșterii căldurii, cât și de dimensiunea grupului de furnici.

Descoperirile sugerează că furnicile combină informațiile senzoriale cu parametrii grupului lor pentru a ajunge la un răspuns de grup – un proces similar cu calculele neuronale care dă naștere la decizii.

„Am fost pionierul unei abordări de a înțelege colonia de furnici ca un sistem asemănător cognitiv care percepe intrările și apoi le traduce în rezultate comportamentale”, spune Kronauer, șeful Laboratorului de Evoluție Socială și Comportament. „Acesta este unul dintre primii pași către înțelegerea cu adevărat a modului în care societățile de insecte se angajează în calculul colectiv.” (Rockefeller University

Întrebare: Cum ați aplica acest lucru unei ființe umane? Este aplicabil unei ființe umane? Poate o persoană să ajungă într-o asemenea stare cu o altă persoană?

Răspuns: Nu. Este posibil să ajungem la această stare printr-o muncă internă extraordinară, dar nu pur și simplu instinctiv, așa cum o fac păsările, peștii sau alte animale.

Întrebare: Pentru animale este instinct, în timp ce pentru noi este muncă pentru a atinge această stare?

Răspuns: Desigur. Vedeți cum peștii din mare înoată toți într-o școală imensă care poate include sute de mii dintre ei.

Întrebare: Și omul abandonează adesea o altă persoană și fuge pentru că este rănit.

Dvs., ca un Cabalist,, credeţii că ar trebui să ajungem într-o stare în care începem să ne simțim unii pe alții astfel încât să existăm într-o singură respirație?

Răspuns: În general, asta va trebui. Dar nu se va întâmpla așa cum se întâmplă cu peștii sau păsările, ci prin chemarea noastră către Creator și rugându-L să ne conecteze în interiorul Lui. Pentru ca El să ne conecteze în mintea Lui superioară, în dorință și apoi ne vom rostogoli împreună cu El. Pentru asta vrem să ne străduim.

Deci, Creatorul va fi forța care unește, guvernează și călăuzește — totul!

Întrebare: Atunci gândurile despre mine, că mă simt fierbinte, vor dispărea?

Răspuns: Voi fi în interiorul Lui. Ce gânduri există? Totul este gata.

Întrebare: Adică sunt în întregime în interiorul Lui și mă bazez doar pe asta?

Răspuns: Da. El te-a înghițit deja. Este la fel pentru toată lumea.

Întrebare: Și atunci devenim un singur corp,o  inimă?

Răspuns: Da. Uită-te la acei pești – ei sunt în El instinctiv. Dar avem nevoie ca El să facă asta pentru noi.

Întrebare: Când vedem asta – felul în care păsările, furnicile și peștii se mișcă – de ce ni se arată asta? Să  vedem și poate chiar să-i invidiem?

Răspuns: Ca tu să vezi că există o stare de adeziune, unitate și ascultare în care fiecare se anulează de dragul fiecăruia. Scopul nostru este – în ciuda egoismului și a individualității noastre – să ajungem în aceeași stare.

Întrebare: Și dacă nu am fi înzestrați cu această individualitate?

Răspuns: Atunci am fi ca peștii sau ca păsările. Și care este raţiunea pentru asta?

Întrebare: Adică, atunci nu am simți această fericire?

Răspuns: Doar dacă vrem să o facem în ciuda noastră! Atunci simți o plăcere de a te supune Creatorului în ciuda ta, pentru a fi împreună cu toți cei de care tu vrei să te separi! Înțelegi ce tipuri de forțe opuse operează aici? Iar convergența acestor forțe opuse este tocmai atunci când ajungi la adeziunea cu cel superior.

Comentariu: Binecuvântare, după cum se spune.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Sentimentul de a nu vrea să mă conectez cu ceilalți, acest sentiment nu dispare în mine?

Răspuns: Nu. Te ridici deasupra lui.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, am rămas cu această gaură neagră în mine?

Răspuns: Desigur. „Iubirea acoperă toate nelegiuirile.” Adică, egoismul trebuie să fie întotdeauna dedesubt, iar deasupra lui există conexiune și iubire. Altfel iubirea va dispărea.

Nelegiuirile trebuie să fie acolo.

Comentariu: Suntem foarte diferiți de furnici.

Răspunsul meu: Ele nu au asta, doar lucrează calm.

Întrebare: Deci atunci, ele nu au acest sentiment de fericire? Fericire, revelație?

Răspuns: Nu, au senzatia de a-si indeplini instinctul. Adică, se simt executori și autosuficiente – dar fără plăcere.

Nouă ni s-a oferit ocazia să primim plăcere și să fim fericiți.

Comentariu: Numai atunci când ne depășim pe noi înșine.

Răspunsul meu: Numai atunci.

Întrebare: Altfel, o persoană nu poate atinge fericirea?

Răspuns: Nu.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 04.08.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→