Întrebare: Știm că nașterea este un eveniment foarte emoțional și puternic pentru un copil. După un timp, poate deja să vadă, să audă, să miroasă și să simtă. Dar nimeni nu-și amintește acest eveniment.

Nu numai că nu avem amintiri despre nașterea în sine, dar nici despre primii doi ani ai vieții noastre, momentul în care am învățat să mergem, să cunoaștem mama, tata, familia și mediul și am rostit primele cuvinte.

Ne amintim mai mult sau mai puțin de toate exploziile noastre emoționale din viață, le simțim, dar nu ne amintim asta. Este ca și cum această perioadă este complet izolată de noi. De ce?

Răspuns: Omul începe să se simtă la vârsta la care devine cu adevărat om. Asta la vârsta de 12 până la 13 ani, poate chiar puțin mai târziu.

Întrebare: Despre ce sentimente vorbești? De exemplu, îmi amintesc de mine la vârsta de patru ani.

Răspuns: Da, este adevărat, dar nu este un sentiment al „Eu-lui” tău. Este o senzație că exist și îți amintești niște poze, niște scene din acele vremuri.

Întrebare: Vrei să spui că „eu-l” crește într-o persoană și la un moment dat spune: „De acum înainte, îți vei aminti totul”? Și „eu-l” care era acolo când eram mic nu era încă „eu”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când descopăr „Eu-l” meu, ce înseamnă? Ce solicită? De ce încep să apară brusc culori atât de strălucitoare?

Răspuns: Este atunci când există o legătură cu alte persoane și mai ales atracție hormonală (la vârsta de 13 – 14 ani). Apoi omul începe să se formeze complet. Toate nivelurile lui, ca să spunem așa, sunt deja incluse în conștientizarea lumii și a sinelui.

Întrebare: De ce se manifestă acest „eu” în om și începe să-l conducă mai departe?

Răspuns: Pentru ca sa se corecteze și să se ridice deasupra lui însuși. Pentru ca el să înțeleagă pentru ce există. Din acest moment, puteți începe deja să lucrați cu el.

Întrebare: Pentru cineva obișnuit, „eu-l” este ceva complet diferit?

Răspuns: Pentru că nu suntem învățați!

Nici eu nu am fost învățat. Dar îmi amintesc că mă întrebam: „Ce urmează?” Și nu există nimic. Asta e tot. În continuare, vei merge la școală, la facultate și așa mai departe.

Deoarece nu am avut un răspuns la această întrebare, nu am vrut să studiez și nu am vrut deloc nimic. Eram destul de des într-o stare de apatie.

Întrebare: Asta pentru că nu era un răspuns? Răspunsul a apărut din acest „eu” care necesita creștere?

Răspuns: Desigur. Pentru ce trăiesc și de ce? A fost un sentiment teribil că este fără rost, inutil și că ești forțat.

Întrebare: Viața noastră înseamnă de fapt formarea acestui „eu”? În ce se transformă acest „eu”? În ce se schimbă?

Răspuns: Se transformă în indiferență, în apatie. Există pentru ca exiști. Sunt oameni care nu observă. E bine pentru ei, sunt fericiți să trăiască, să realizeze ceva, să construiască, să nască și așa mai departe. Așa merge viața pentru ei.

Întrebare: Există o legătură între acest „eu” și acea forță superioară despre care vorbești mereu?

Răspuns: Da. La întrebarea: „Pentru ce?” Această întrebare se transmite de sus la toată lumea, dar în doze mici. Cel la își pune serios această întrebare, se pare că o poate dezvolta și primi răspunsuri.

Întrebare: Putem să ne gândim și să ne imaginăm că aceste „fire” există deasupra și vin de sus în „Eu-l” unui om?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cum se poate determina când și care „eu” va juca, când și care „eu” va sări?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să-ți descoperi sufletul, adică întreaga ta conexiune cu nivelul superior. Atunci vei ști de ce ești atras în acest fel și nu în alt fel.

Întrebare: Exact în acel moment?

Răspuns: În tot.

Întrebare: Este programat care „eu” va sări afară și care va fi un pic tocit?

Răspuns: Absolut totul.

Întrebare: Înseamnă fiecare „eu” al tuturor celor opt miliarde?

Răspuns: Desigur! Începutul creației, sfârșitul creației și stările sale intermediare — practic toate sunt cunoscute dinainte. Un singur lucru este necunoscut: cum omul, în manifestarea liberului arbitru, își implementează participarea personală la toate acestea.

Aici, implementarea nu este prescrisă în prealabil, ci este dată omului.

Întrebare: Asta însemnă că de fapt, mai depinde ceva de om, nu?

Răspuns: Da.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 18.08.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Istoria cunoaște multe femei care au fost pioniere, care au deschis drumuri și au făcut schimbări în lume punând bazele unei societăți mai progresiste. De obicei, de la o femeie erau necesare eforturi eroice pentru a depăși stereotipurile stabilite și a merge împotriva normelor și tradițiilor culturale acceptate.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a istoriei a fost scrisă de bărbați și există foarte puține nume de femei în ea. Femeile au rămas mereu pe plan secund. La urma urmei, istoria se dezvoltă în conformitate cu structura generală a societății, a universului și a întregii creații, care constă din zece Sefirot.

Această structură se dezvoltă de sus în jos, de la Sefira Keter până la Malchut. Deși totul este destinat lui Malchut, pentru partea feminină a structurii, până îi vine rândul, până se dezvoltă întregul sistem, rolul femeii este ascuns.

Acest lucru este evident de-a lungul istoriei, printre toate națiunile și în orice moment. Numai în poporul Israel rolul femeii a fost întotdeauna mai pronunțat decât la ​​alte popoare, așa cum reiese din aceste nume din Tanakh: Eva, soția lui Adam și marea profetesă Batya, fiica Faraonului care l-a crescut pe Moise.

„Batya” înseamnă „fiica Creatorului” (Bet-Yod-Hey), ceea ce indică destinul ei suprem. Tanakh-ul povestește despre multe femei care au jucat un rol special în istorie și întotdeauna unul pozitiv.

În timpul ultimului exil de 2.000 de ani, rolul unei femei a intrat într-o ascundere și mai mare. Cu cât exilul era mai lung și mai adânc, cu atât rolul unei femei rămânea în umbră. Acum, pe măsură ce ieșim din acest exil, femeile capătă din ce în ce mai multă libertate și un rol din ce în ce mai important. În secolul trecut au avut loc schimbări deosebit de mari și cu atât mai mult în secolul nostru 21, când femeia devine partea dominantă în dezvoltare.

Acest lucru este foarte vizibil în lumea modernă, unde multe femei dețin poziții de conducere în întreprinderi și chiar ca președinte de țări. Nu numai că puterea feminină crește, dar imaginea unei femei devine din ce în ce mai importantă. Ca urmare, vedem că întreaga lume există pentru a ridica Malchut, partea feminină, deasupra tuturor modelelor lumii.

Deși Malchut a fost întotdeauna în ascundere, deoarece este ultima Sefiră, în ultima etapă devine cea mai importantă, iese din ascundere și se dezvăluie în lumina reflectată până la Keter. Se pare că rolul unei femei este cel mai important. Deși este scris că „Toată cinstea [o așteaptă] pe fiica regelui care este înăuntru” (Psalmii 45:14), pentru că ea a fost întotdeauna ascunsă, acum ea vine în prim-plan și începe să se descopere ca fiind cea mai importantă parte.

Cred că secolul 21 ar trebui să le acorde femeilor mai mult timp pentru a merge mai departe și a învăța despre rolul lor în corectarea lumii. Astfel de femei vor putea conduce lumea către scopul înalt care este în fața noastră.

Pe vremuri, dezvoltarea unei femei a fost întotdeauna întârziată în raport cu dezvoltarea generală. Femeia aparține celei de-a zecea părți a structurii generale: Keter, Hochma, Bina, Hessed, Gevurah, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod, iar ultima, Malchut, este partea feminină a sufletului. Dar când Malchut începe să primească, când există deja restricții, ecran și lumină reflectată în care Malchut ajunge la Keter, atunci lumina vine și luminează toate Sefirot. Lumina directă și cea reflectată se conectează împreună.

Anterior, omenirea a neglijat rolul unei femei și nu i-a apreciat valoarea. Dar toate acestea trebuie corectate astăzi, când ajungem la ultima etapă în care o femeie trebuie să crească și să se dezvăluie.

În secolul al XIX-lea a avut loc o schimbare calitativă, iar forța feminină a început să pătrundă. Femeile au primit dreptul de vot la alegeri și acces la învățământul superior. Acest lucru a avansat nu numai femeile înseși, ci și întreaga societate, păturile sociale inferioare. O femeie nu intră doar pe scena istorică, socială și publică, ea trage și straturi sociale slabe, care altfel nu ar putea avansa.

O femeie schimbă totul. Trebuie doar să dăm loc unei singure femei, să îi permitem să se exprime și toată viața se schimbă. Acest lucru are loc mai ales în timpul nostru, pentru că ajungem la sfârșitul corectării lumii. Mai sunt multe de corectat, dar suntem deja aproape de linia de sosire. Prin urmare, rolul femeii devine din ce în ce mai vizibil pe zi ce trece.

O femeie va cere din ce în ce mai mult pentru că forțele naturii o împing să facă acest lucru. Pe de altă parte, jumătatea masculină a umanității se va închina din ce în ce mai mult în fața femeilor. Prin urmare, este necesar să le explicăm femeilor rolul lor, și responsabilitatea lor de a-l îndeplini și a nu-l neglija.

Dacă femeile nu își îndeplinesc rolul de lider, par că îl lasă pe seama bărbaților. Dar bărbații nu mai pot acționa așa cum o făceau înainte. Se dovedește că bărbații nu mai acţionează, iar femeile încă nu o fac, iar noi cădem între două stări, ceea ce este foarte periculos. Acesta este momentul în care intrăm astăzi.

KabTV “Femeile în noua lume” 05.07.2020, Partea 1

Filed under: Educatie, Femeia, Grupul de zece, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există un „legământ de tăcere”, adică abstinența de a vorbi. Ce este? Pentru ce este folosit?

Răspuns: Oamenii au înțeles de mult că tăcerea este o manifestare mult mai importantă a omului decât unele conversații. De aceea se spune mereu că dacă un discurs costă, să zicem, o sută, atunci tăcerea este două sute, adică de două ori mai mult. În general, dacă cuvântul este argint, atunci tăcerea este aur. Sunt absolut de acord cu asta.

Întrebare: Ce este jurământul tăcerii? Înseamnă că a vorbi înseamnă un fel de păcat sau de crimă?

Răspuns: Omul face un legământ al tăcerii și asta este, își închide gura și nu vorbește, de exemplu, un an sau doi.

Din „Spiritual States” de la KabTV 23/10/22

Filed under: Fara categorie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Spiritualul este împărțit prin disparitatea formelor, așa cum corporalul este divizat de un topor…

Să știți că entitățile spirituale devin separate unele de altele doar prin disparitatea formei. Cu alte cuvinte, dacă o entitate spirituală dobândește două forme, nu mai este o entitate, ci două (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, capitolul 1, Observația Interioară, punctul 4).

Dacă dorința, care stă la baza întregii creații, se schimbă, atunci separă forma anterioară de cea ulterioară. Prin urmare, prin schimbarea dorinței, ne separăm de starea anterioară în următoarea și astfel ne schimbăm constant. La urma urmei, schimbarea dorințelor noastre ne determină mișcările și diferențele.

Întrebare: Care sunt formele dorinței?

Răspuns: Mai mari și mai mici, în calitate și cantitate.

Întrebare: Aceasta este dimensiunea dorinței. Ce înseamnă „forma dorinței”?

Răspuns: Dorința, în timp ce se schimbă în mărime, își schimbă și forma: felul în care această dorință este exprimată, la ce tânjește, ce împlinire își dorește.

Întrebare: Acum încerc să înțeleg ce forme are dorința mea?

Răspuns: Orice formă dorești.

Întrebare: Câte tipuri de forme există?

Răspuns: Este imposibil de spus; există un număr infinit de forme.

Întrebare: Este forma o intenție a dorinței?

Răspuns: Intenție sau direcție, nu contează cum îi spui.

Comentariu: Dar dacă este o intenție, atunci avem doar două dintre ele: de dragul meu și de dragul celuilalt.

Răspunsul meu: Dar pot fi și diferite.

Din emisiunea KabTV „Studiul celor zece sefirot (TES)” 30.10.2022

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când, în dezvoltarea spirituală a omului, i se cere să vorbească și când să tacă? Există intervale?

Răspuns: În dezvoltarea spirituală a omului, ar trebui să comunici cu Creatorul cât mai mult posibil, aș spune chiar și în mod constant. Adică, ar trebui să fii în contact cu El tot timpul: Eu sunt pentru Creator, iar El este pentru mine. Omul trebuie să fie permanent conectat la această linie de comunicație.

Toate celelalte tipuri de comunicare cu prietenii din grupul cu care facem împreună munca spirituală ar trebui să depindă de cât de mult putem fi într-adevăr într-o conexiune creativă, productivă, pentru a nu interfera, ci pentru a ne ajuta reciproc.

Adică trebuie să vorbești cu Creatorul tot timpul și uneori poți să taci cu prietenii tăi.

KabTV „Stări spirituale” 23.10.20 22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că nu este nimic mai ușor decât să-l descopăr pe Creator. Este acesta cel mai simplu lucru pe care îl putem face?

Răspuns: Sigur. Trebuie doar să te conectezi cu ceilalți, cu un număr mic de oameni, să ajungi într-o stare în care ieșiți cu toți din voi înșivă, vă ridicați deasupra „eu-ului” și intrați într-un „noi” comun. În acest „noi” veți simți Creatorul.

Întrebare: Formula este clară. Dar dacă totul este atât de simplu, de ce trebuie să faci atâtea încercări? De ce există astfel de încercări și dificultăți?

Răspuns: Pentru că nu există un sistem. Oamenii vor să pătrundă egoist în domeniul spiritual: „Să ne unim ca marinarii revoluționari”. Se pare că ne imaginăm o legătură egoistă, nu pentru ca toată lumea să se ridice pentru o dăruire reciprocă unită. La urma urmei, conexiunea noastră este menită doar să ne ajutăm unii pe alții să ieșim din noi înșine.

Întrebare: Cum poți face asta rapid?

Răspuns: Lucrând pentru alții. Ne unim pentru a ne ajuta pe noi insine si pe ceilalti sa ieșim din natura noastra, din egoismul nostru.

KabTV „Am primit un apel. O modalitate rapidă de a simți spiritul” 30.08.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “În urma alegerilor generale din Israel ”

Momentul perfect: în ziua alegerilor parlamentare israeliene, am început să studiem articolul lui Baal HaSulam „Pacea în lume”. Printre altele, articolul vorbește despre interdependența tuturor oamenilor și despre modul în care acțiunile pozitive sau negative ale fiecăruia dintre noi afectează viața tuturor. Aceasta înseamnă, conchide Baal HaSulam, că dacă nu știm că lumea funcționează conform legii considerației reciproce, să ne ajustam comportamentul și să ne construim societatea în consecință, vom ajunge să ne rănim unii pe ceilalți și pe noi înșine.

Dacă ne uităm la lumea de astăzi, este clar că suntem indiferenți față de interdependența noastră și indiferenți față de necesitatea de a fi atenți unii cu ceilalți. Drept urmare, ne îndreptăm către o prăbușire socială globală.

Fizica. Chimia, Biologia, Zoologia, Astronomia și orice alt domeniu al științei urmează legi stricte. Este imposibil să înțelegem vreo știință fără a studia mai întâi legile ei. Noi în schimb credem că putem inventa legile sociale după capriciile noastre. Deloc surprinzător, rezultatele sunt războaiele și haosul.

Să luăm de exemplu, alegerile parlamentare de ieri din Israel. În țara noastră democratică, fiecare votează după părerea lui. Cum și-au formulat oamenii opiniile? Prin ceea ce au auzit de la mass-media, de la prieteni și de la familie. Totuși, fără a cunoaște legile după care funcționează lumea, cum poate fi corectă vreo viziune?

În loc să învățăm legea dependenței reciproce care guvernează lumea și să construim societatea conform acestei legi, insistăm să ne gândim că opinia noastră egoistă este singura valabilă.

Cumva, nu reușim să înțelegem că într-o lume ale cărei elemente sunt toate conectate, egoismul este în mod inerent greșit şi implicit dăunător.

Este ca și cum ai încerca să studiezi lumea fizică fără a învăța mai întâi legile fizicii. Dacă am încerca să facem asta, am greși la fiecare pas. Deoarece nu cunoaștem regulile pentru a trăi într-o societate interdependentă și încercăm să ne impunem atitudinea egocentrică asupra acesteia, societatea noastră este fragmentată și nesigură pentru a trăi.

Adevărul este că nu trebuie să schimbăm nimic în lume. Dacă ne-am uita la natură, am vedea că este perfect echilibrată și totul funcționează fără probleme atât timp cât nu interferăm cu ea. Prin urmare, singurul lucru care trebuie schimbat este omenirea. Dacă totul în natură este interdependent și se sprijină reciproc ar trebui să facem același lucru.

Pentru a schimba lumea în care trăim, nu trebuie să schimbăm guvernul; noi trebuie să ne schimbăm. Orice guvern care acționează egoist dăunează circumscripției sale. „Votul” corect este „alegerea” unității; așa funcționează totul în jurul nostru și, dacă nu ne adaptăm la mediul înconjurător, nu va exista pace, prosperitate sau bunăstare.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: A făcut Adam vreo greșeală reală?

Răspuns: Se presupune că a fost o adevărată greșeală. Adam nu a reușit să dezvăluie corect universul, care este reprezentat de hrana din arborele cunoașterii. L-a mâncat egoist și prin urmare trebuie să ajungă la realizarea infidelității căii egoiste de dezvoltare, a atitudinii egoiste față de sine, față de mediu și să-și schimbe atitudinea cu întreaga sa istorie.

Acesta în principiu este păcatul lui; a încercat să facă invers, dar nu a putut.

Întrebare: De ce a fost Adam divizat în părți mici?

Răspuns: Pentru ca fiecare să-și rezolve propria sa mică problemă. Și ce faci în lumea noastră când te confrunți cu o sarcină mare? O împărțiți în bucăți, și în mai multe bucăți și mai multe și oferi tuturor o sarcină, ajustări și un plan de implementare.

Noi toți din lume rezolvăm inconștient această problemă. Nu înțelegem ce facem, dar în teorie rezolvăm o sarcină foarte simplă: atitudinile unei persoane față de mediu, natură și univers și înțelegem ce este Creatorul, ce este universul.

În principiu problema a fost rezolvată, algoritmul a fost găsit, dar nu a devenit atuul tuturor celor opt miliarde de oameni, așa că ei încă cercetează inconștient și rezolvă această problemă prin suferinţă.

KabTV “Am primit un apel. Mintea Collectivă” 07.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Intenția Lo Lișma este o etapă necesară în dezvoltarea spirituală?

Răspuns: Desigur, de fiecare dată când descoperim că acționăm cu intenția Lo Lișma, adică pentru câștig personal. Apoi cerem lumina reformatoare, astfel încât să corecteze Lo Lișma în intenția altruistă, Lișma.

Am 613 dorințe și dacă în oricare dintre ele acționez în beneficiul meu, asta se numește Lo Lișma. Dacă, pornind de la această dorință, acționez de dragul dăruirii, aceasta este deja Lișma. Vorbim despre două stări necesare, dintre care una rezultă din cealaltă. Mai întâi se dezvăluie înclinația rea, apoi Tora, condimentul, o corectează, iar intenția egoistă devine una altruistă.

Este scris: „Nu este om drept pe pământ care să facă bine și să nu păcătuiască”. Trebuie să ajungem de la Lo Lișma la Lișma în timp ce corectăm fiecare dintre cele 613 dorințe ale noastre.

Ei bine, dacă omul nu își corectează înclinația rea ​​și nu folosește lumina reformatoare conform metodei cabalistice, atunci nici măcar răul său nu i se dezvăluie. Răul pe care îl faci în lumea noastră nu este răul despre care vorbim. Acesta apare când nu descoperi în tine intenția de a primi și nu ai nicio legătură cu problema dorinței care trebuie corectată. Ei bine, rămâi un „înger” deocamdată.

Din partea a 5-a a Lecției zilnice de Cabala din 06.07.2011 „Matan Torah (Dăruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Prin urmare, ar trebui să distingem întotdeauna două discernământ în dăruirea Sa: Prima este forma esenței acelei abundențe superioare înainte de a fi primită, când este încă o lumină cuprinzătoare, simplă. Al doilea este după ce abundența a fost primită, căci prin aceasta a dobândit o formă separată în funcție de proprietățile receptorului (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, capitolul 1, Observația Interioară, punctul 2).

După asemănarea calităților mele și a calităților dăruirii Creatorului, simt doar o anumită influență. Adică lumina, înainte să se îmbrace în mine, se numește „simplă, uniformă, unică”, iar atunci când este îmbrăcată în primitor, este ca și cum ar prelua calitățile mele.

Întrebare: Dacă calitățile mele sunt opuse Lui, mă simt opus Creatorului?

Răspuns: Există un număr mare de posibilități aici, în funcție de asemănarea calităților Creatorului și a calităților omului. Așa simte omul. Cu cât calitățile lui vor fi mai asemănătoare cu calitățile Creatorului, cu atât mai corect Îl va simți.

Întrebare: Cât de clar este acest sentiment al Creatorului?

Răspuns: Depinde de măsura asemănării pentru că practic noi simțim doar Creatorul, nu există altcineva în afară de El.

Prin urmare, întreaga noastră călătorie constă în a-L descoperi în toate manifestările Sale. Atunci vom vedea că tot ce este în jur este doar El, singura Sa forță și o singură împlinire.

KabTV „Studiul celor zece sefirot (TES)” 16.10.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→