Întrebare: Cum pot evita erorile, deviaţiile de la drum, dacă trebuie să mă anulez total ?

Răspuns: A mă anula nu înseamnă a mă şterge total. A mă anula înseamnă că, dacă am cea mai mare dorinţă egoistă din lume, sunt gata să muncesc fără nicio recompensă pentru dorinţa mea de a primi, fără nicio compensaţie pentru ego-ul meu. Am orgoliu, poftă, invidie…vreau să fiu ca un rege! Am venit la palat pentru a oferi ajutorul meu. Cu adevărat, pot face orice treabă la palat, să organizez şi să repar tot. Nu este nicio treabă pe care să nu o pot face!

În schimb, am spus: Minunat! Regele are o fermă departe, la graniţa regatului său. Mergi şi spală podeaua. Vor trebui douăzeci de ani pentru a ajunge acolo. Spălaţi podeaua apoi reveniţi şi faceţi un raport; va dura încă douăzeci de ani. Astfel, întreaga ta viaţă va trece, dar nu contează, aţi făcut ceva pentru rege. Noi, miniştrii săi, vă oferim această misiune. Noi nici măcar nu-I vorbim despre asta, de ce trebuie să-L deranjăm cu asemenea fleacuri? Este suficient să ştiţi că faceţi această muncă pentru El. Pentru moment, nu avem altă muncă disponibilă.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Scrisorile lui  Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum îmi permite Creatorul să fac greşeli ? Nu vrea El să mă facă să avansez mai repede ?

Răspuns: Creatorul trebuie să deschidă toate comorile Luminii pentru voi. Aceste comori pot fi deschise numai prin profunzimea dorinţei care este atinsă în întuneric. Trebuie să simţiţi dorinţele şi să le captaţi. Dacă, cu adevărat, le captaţi şi vă scufundaţi în ele, nu este nicio modalitate de a fi capabili să ieşiţi din ele. Astfel, munca Creatorului este de a vă da recipientele de recepţie în forma lor reală, complet separate de Lumină. Dacă staţi complet deconectaţi, nu veţi fi niciodată în măsură să ieşiţi din abisul dorinţei voastre.

Dar, dacă nu sunteţi cufundaţi în ele şi nu sunt incluse în aceste vase de recepţie, care sunt total în opoziţie cu Creatorul, nu veţi fi în măsură să-L atingeţi şi nu veţi fi în măsură să staţi înaintea Lui ca o entitate independentă.

Prin urmare, la fiecare etapă a drumului, vă veţi poticni şi veţi cădea uşor şi mergeţi greşit, un pic. Acest „un pic” poate fi grav şi, în fiecare etapă, există teste dure. Dar, totul depinde de modul în care ar trebui să le primiţi, de-a lungul planului creaţiei. Dacă am fi putut primi întreaga Tora aşa cum ar trebui de la Abraham încoace (dacă putem spune aşa, retrospectiv), atunci nu ar fi fost rău în lume. Lumea întreagă ar fi avansat în cel mai minunat, bun mod, spre corecţie.

Întrebarea este dacă puteam gestiona fără distrugerea primului şi al doilea Templu şi fără cele patru exiluri, la sfîrşitul cărora suntem noi acum. Nu ştiu cum ar fi putut să se întâmple altfel…probabil toate corecţiile ar fi putut avea loc în discernăminte spirituale. Nu trebuie să ne gândim la asta acum. Munca noastră constă în reunirea tuturor condiţiilor care ne sunt date – şi atributele Creatorului şi atributele creaturii de sistemul Tora, apoi vom realiza corecţia.

 

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, Un discurs pentru completarea Zohar: Prin urmare, cei care au un anumit nivel pot compune cărţi şi pot transpune realizările lor în sesizări şi alegorii. Acestea vor fi înţelese de toţi cei care au fost recompensaţi de gradele care descriu cărţile şi vor avea realizări comune. Dar, cei care nu au fost recompensaţi cu măsura deplină a gradului de autori, nu vor fi în măsură să înţeleagă instrucţiunile lor. Şi e chiar mai rău de cei care nu au fost recompensaţi cu nicio realizare, ei nu înţeleg nimic legat de ele pentru că nu au realizări comune.

Dacă o persoană atinge ceva, atunci, în funcţie de interpretarea lui, poate imagina şi clarifica, măcar puţin, ceea ce Cabaliştii la alte niveluri, simt. Desigur, dacă o persoană nu a trecut prin nivelurile pe care cărţile le descriu, nu poat eînţelege ceea ce arată. Dacă o persoană este singură în această lume şi nu a dobândit o realizare spirituală, la orice nivel, nu va fi, cu siguranţă, în măsură să-şi imagineze corect tot ceea ce se spune în cărţile de Cabala.

Întrebare: Putem spune că două persoane care sunt în aceeaşi lume spirituală ating acelaşi nivel de anulare ?

Răspuns: Dar fiecare face doar în maniera şi în conformitate cu măsurile sale specifice.

Întrebare: Deci, în ce mod este egală anularea lor şi în ce fel sunt ei diferiţi ?

Răspuns: Să presupunem că am început să studiez în universitate, împreună cu prietenul meu talentat şi inteligent: el este inteligent şi eu nu sunt chiar aşa şi, astfel, fiecare dintre noi face eforturi diferite. El, cu studiul său, reuşeşte să se amuze şi să caute de lucru, totul este uşor pentru el, în timp ce eu, săracul de mine, trebuie să transpir cu cărţile dimineaţa sau seara şi nu văd lumina zilei. În final, avem amândoi diplome: el are o diplomă şi eu am o diplomă. Aceasta este ceea ce se întâmplă, adeseori, în lumea noastră.

Dar, în spiritualitate este diferit; întreaga problemă constă în eforturile pe care le face cineva. Eu simt nivelul dobândit prin profunzimea NRNHY, în timp ce el atinge nivelul minimal Nefesh. De aceea, se spune: Recompensa este funcţie de durere. Durerea este, în acest caz, efortul unei persoane. Este modul în care valoarea opusă între Lumină şi recipient este aranjată.

Întrebare: Atunci, ce înseamnă a fi în aceeaşi lume cu cineva ?

Răspuns: Noi suntem în acelaşi nivel dar, adâncimea, recunoaşterea, înţelegerea, motivele şi rezultatele sunt diferite pentru fiecare dintre noi. La fiecare nivel există Luminile NRNHY, Sefirot KHB-ZON, niveluri ale naturii vegetal, animal şi vorbitor. O pisică trăieşte în lumea noastră, ca şi noi, dar ce înţelege ea, în raport cu noi ? Acelaşi lucru în spiritualitate: Ce va înţelege şi simţi o dorinţă la nivelul „pisică” ?

Întrebare: Dacă doi oameni îşi fac griji unul pentru celălalt, şi fiecare o face cel mai bine, cum pot fi eforturile lor compatibile ?

Răspuns: Forţa personală specifică nu se schimbă, precum celule stem. Sunt, mai degrabă, eforturile şi activitatea susţinută care schimbă: în ce măsură fiecare a făcut eforturi şi este încorporat în toată lumea. Dacă sunt încorporat în toată lumea din rădăcina mea, ajung unde voi ajungeţi şi suntem în adeziune totală. Şi fiecare din noi poate atinge această adeziune pornind de la această rădăcină. Astfel, distingem „rădăcina„ iniţială unde nu există grosimea (fără grosimea dorinţei) ci doar diferenţa, rădăcina, partea ulterioară Nefesh de Kedusha.

Noi luăm restul recipientului total general, ulterior devenim egali în nivelul nostru, în înţelegerea noastră, în tot, dar fiecare se vede mereu, în punctul de plecare. Noi rămânem diferiţi, rădăcina diferită care vine de la Creator rămâne şi, de aici, începem să vedem şi să descoperim bogăţia Lui şi diversitatea.

Întrebare: Imaginea sfârşitului corecţiei este clară, dar ce se întâmplă de-a lungul drumului ?

Răspuns: Toţi prietenii sunt în aceeaşi lume, dar fiecare gândeşte şi înţelege diferit. Fiecare are propriile abilităţi şi competenţe: unul este talentat la muzică sau pictură, altul scrie cărţi şi altul face filme şi un altul ştie cum să repare o pană de cauciuc. Este acelaşi lucru în spiritualitate: La sfârşitul corecţiei nu există diferenţe, dar la nivelurile intermediare de pe parcursul ascensiunii, toată lumea atinge lumea în felul lui, desigur.

 

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Un discurs în completarea Zohar

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Trăim într-o perioadă în care natura, în cele din urmă, ne obligă să acordăm o atenţie integralităţii. Totul se strânge, devine global şi, chiar dacă vrem sau nu, avansăm deja spre ea şi, în cazul în care unei persoane i s-a dat un pic de teorie în plus faţă de practica de care are nevoie pentru realizarea împotriva voinţei sale, ar avea o legătură interioară uşoară.

Din păcate, pentru moment, noi nu vedem decât aspectul negativ al integralităţii, deoarece ea ne arată foarte bine, deplina interdependenţă. Fie că este vorba de şcoală, loc de muncă sau diferite instituţii guvernamentale, indiferent unde ne întoarcem, suntem respinşi, împinşi şi aşa mai departe. La fel se întâmplă la televizor, în seriale, permanent crime, poliţie şi instanţe de judecată. Vedem că aceste lucruri sunt o singură lume, integrantă, comună dar este o lume negativă. Din păcate, aceasta este maniera în care noi trebuie să învăţăm despre această calitate esenţială.

Trebuie să arătăm acestor oameni că, odată ce înlocuiţi un rezultat negativ cu un rezultat pozitiv, lucrurile pot deveni complet opuse, deoarece natura este corect interconectată şi, în cazul în care, în numele nostru, propunem o conexiune pozitivă în locul uneia negative, aceasta ne va permite să ajungem cu uşurinţă la manifestarea de integralitate pozitivă, în toate domeniile.

Din Discuţia privind educaţia integrală, 20.01.2013

 

Filed under: Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: Baal HaSulam scrie în articolul „Un Discurs in completarea Zoharului” că sufletul este îmbrăcat în corp, în această lume. Ce înseamnă asta?

Raspuns: Un „corp în această lume” înseamnă dorința de a primi pentru sine. Aceasta umple tot spațiul aici (a se vedea desenul), dar există, de asemenea, un punct in inima (•), posteriorul lui Nefesh de Kedusha. Acesta este distrus, ceea ce înseamnă că, de asemenea, dorește să primească pentru sine, dar poate fi transformat în starea opusă.

Intrebare: Unde este dorinta punctului din inimă?

Raspuns: Mai întâi simțiți că există dorința si începeti să observați faptul că dorința nu are nici un loc corporal. Aceasta dorinta este esența creației spirituale.

Astăzi  vezi înaintea ta nivelurile mineral, vegetativ si animat  al naturii, precum toti oamenii. Toata aceasta este lumea imaginară. Nu te uita la ea,  pune-o deoparte, nu este aspectul principal.

În afară de asta, există o dorință de a primi, în care există o scânteie. Noi trebuie să avem grijă de aceste scântei. Dă lumii imaginare necesitățile de bază și nu esti obligat să faci nimic mai mult decât atat, din moment ce totul este o iluzie. Tu ar trebui să oferi totul pentru aspectul principal.

Acest lucru înseamnă că va trebui să izolezi punctul din  inima de la tot ceea ce este în dorinta de a primi.  Ar trebui să-l diferențiezi de dorința și sa il aduci in fata cât de mult poti, sa il  separi de dorinta de a primi, și să il dezvolti. Dorința însăși ar trebui să fie restricționată și anulata. Atunci va exista o conexiune care va fi de ajutor și apoi alti diferiti pasi…

Din partea a 4-a a Lectiei Zilnice de Cabala 2/3/13, „Un discurs in completarea Zoharului”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie | Add Comment/Ask Question→

 

Noi primim forţa dăruirii de Sus, fără să ştim ce este, deoarece aparţine unei existenţe din altă dimensiune. Prin suişuri şi coborâşuri, ajungem în situaţia în care începem să înţelegem că este preferabil să cerem existenţa unei alte forţe, forţa dăruirii. Nu vreau să fiu dependent de starea mea de spirit, de ceea ce este plăcut sau nu, vreau să fiu mai presus de acestea.

La început, dorinţa egoistă mă motivează, treptat, prin Lumina care Reformează, ca urmare, influenţa forţei superioare este din ce în ce mai mare şi mă schimbă şi încep să-mi doresc să mă ridic deasupra a ceea ce simt. De fiecare dată când simt gustul dulce al apropierii de Creator, ca rezultat al muncii mele pentru dăruire, conexiune, în toate manifestările spirituale, mă prind pe mine şi cer să mi se permită să fiu în această situaţie, nu pentru că este dulce, agreabil, confortabil sau pentru că mă încălzeşte măreţia Creatorului, importanţa scopului, importanţa unică a misiunii superioare.

Eu vreau să simt smerenia mea. Deşi senzaţia de smerenie are multe feţe şi uneori, este rezultatul mândriei. Dar eu simt umilinţă astfel încât să nu-mi permită să fiu mituit de plăcere, umplere a simţurilor şi minţii, ci vreau să fiu condus de o altă forţă, pe care nu o înţeleg, ştiu doar că este forţa credinţei. Ea îmi permite să nu fiu dependent de raţionamentul meu şi aceasta se numeşte a fi mai presus de raţiune.

Dacă aş cere, cu adevărat, să fiu deasupra satisfacţiei inimii mele şi minţii mele, rezultatul este ceva care transcende limitele acestei lumi, un spaţiu gol. Deci mă rog, cer credinţă, ceea ce înseamnă această forţă de a dărui, ceea ce Lumina îmi aduce pentru a mă elibera de legătura cu mine, dependenţa celor mai mari arome, de toate Malchut al Ein Sof (Infinit), pline de plăcere.

Vreau să fiu mai presus de toate acestea, în forţa dăruirii, pentru a nu vedea şi a nu cere să văd măreţia Creatorului, pentru a nu depinde de nicio plăcere, satisfacţie, cunoaştere. Sunt deasupra acestora şi nu mă bazez pe nimic. Şi dovada acestei situaţii este bucuria.

Pregătirea cursului de dimineaţă, 04.02.2013

 

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, „Un Discurs in Completarea Zoharului„: În cazul în care interesul cuiva pentru Tora si Mitzvot nu este acela de a beneficia Creatorul, ci persoana insasi, nu numai ca natura dorintei de a primi nu este inversata ci, mai degrabă, vointa de a primi pentru sine va fi mult mai mare decât asa cum a fost data de natura creației sale.

Intrebare: Baal HaSulam vorbește despre noi aici?

Raspuns: Da și nu. În primul rând dorinta de a primi trebuie să fie dezvăluita la maxim. Acest lucru se datorează faptului că o persoană poate corecta numai defectele care exista în el. Dar până la dobândirea Masach (ecranului), dorinta creste in maniere diferite: fie din cauza placerii fie din cauza durerii. În al doilea caz, acesta creste dorind să se evite durerea, iar această presiune direcționează creșterea în direcția „anti-suferinței.” Dorinta de a primi placere creste prin „înghițirea” placerii și rămâne întotdeauna în un dublu deficit.

Apoi, în timpul pregătirii, când tânjim catre conectare și iubire, dorința crește într-o direcție opusă, în scopul de a furniza în mod constant materiale pentru corectare. Per ansamblu, dorința creste, nu se opreaste sau nu se retrage, întotdeauna se mișcă înainte.

Intrebare: Care este diferenta intre dorinta care creste in opozitie fata de scop și dorința care crește orientata catre scop?

Răspuns: Să presupunem că există un loc frumos în care toată lumea primeste cadouri. Există o cale ferată care ajunge in acest loc și pot ajunge acolo cu trenul.

Ma  pot mișca înapoi si sa cred că este bine (!) Până când ma lovesc de ceva și descopar că am ales calea greșită. Prin descoperirea unui minus (-), am rămas cu o întrebare(?): Ce ar trebui să fac acum ? Apoi încep treptat să avansez. Aceasta este calea lungă a suferinței. La urma urmei, fac un ocol înainte de a descoperi că am mers în direcția greșită. Cu toate acestea, în acest proces, dorinta mea de a primi crește.

Eu pot fi tras înainte metru cu metru, prin cele 125 de grade; din nou dorinta mea de a primi crește si face ca drumul sa fie din ce în ce mai greu. Să spunem că nu este o cale ferată plană, ci o ascensiune pe un munte, care devine din ce în ce mai abrupt. Acolo, în partea de sus a muntelui, este palatul regelui, și drumul spre el poate fi dificil, dar se misca direct la el, fără vreun ocol.

Intrebare: Deci, cu ce parametri mă pot verifica? Cum știu că merg în sus pe munte, și nu în direcția opusă?

Raspuns: Parametrii sunt grupul și, în cadrul acestuia,  auto-anularea și conexiunea. Practic vorbind, nu există alte mijloace prin care sa se poate verifica cu siguranță și sa se măsoare pașii.

Din partea a 4-a a Lectiei Zilnice de Cabala 2/3/13, „Un discurs in completarea Zoharului„

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

În Știri (de la Smithsonian) „Ce se întâmplă în aceste tipuri de lumi fantastice, de asemenea, se traduce în comportamentul vieții reale, dar într-un mod diferit: Oamenii carora le sunt date superputeri, destinati sa salveze pe cineva în realitatea virtuală, sunt mai ajutatori in afara ei. …

„Această constatare… se bazează pe iluzia că ceea ce se întâmplă în realitatea virtuală este real. Participanții au văzut lumea printr-un ecran montat pe cap, o casca care oferă vederi tridimensionale stereoscopice ale unui mediu de înaltă rezoluție. Un senzor de orientare pe casca a urmarit miscarile fizice ale capului participanților și a actualizat redarea perspectivei primei persoane. Pentru a spori realitatea aparenta a experienței, sunetul virtual a fost adăugat pentru a se potrivi mișcarii obiectelor și a vibrațiilor asociate cu acțiunea.

„In cadrul studiului, fiecare participant a fost plasat separat într-un mediu virtual și i-a fost dată fie puterea de zbor, gen Superman, fie a fost un pasager dintr-un elicopter. Le-au fost apoi atribuite una dintre cele două sarcini. Prima a implicat căutarea intr-un oraș virtual a unui copil, un copil cu diabet zaharat pierdut si care avea nevoie de insulina care sa-i salveze viata, si li s-a spus că se afla intr-un flacon din buzunarul lor. …

„După experiența virtuală, experimentatorul care a asistat participanții, „accidental”a lovit o ceașcă de pixuri, ca să permită participanților posibilitatea de a ajuta ridicandu-le. Cercetatorii au descoperit ca, indiferent de sarcina, cei care au folosit superputerile pentru a zbura prin lumea fanteziei au fost mai rapizi in a ajuta la ridicarea pixurilor, comparativ cu cei care au calatorit in elicopterul virtual. …

„Cum poate o simulare sa declanseze un astfel de comportament prosocial? Cercetatorii sugereaza ca intruparea unei calitati supraomenesti in realitatea virtuala permite oamenilor să gândească ca super-eroii, de exemplu ca Superman. Cercetatorii nu au facut nici o mențiune la cuvântul „super-erou” sau prefixul „super” în niciun moment din timpul experimentului. Dar, prin simpla posedare a unei abilitati supraumane, participanții păreau să se transfigureze în ceea ce știu despre personajele pe care le-au jucat- sa-si foloseasca puterea pentru un bine mai mare, mai degrabă decât pentru un câștig personal. Cercetatorii cred ca canalele cognitive care leagă „super” activitatea și stereotipurile sale legate de eroism și de ajutorare s-au deschis, influențând decizia participanților de a ajuta. ”

Comentariul meu: Urmandu-ti visul, trebuie să înțelegi cum să-l faci să devină real. Dacă visul este corect, adica, coincide cu realitatea conform planului Naturii, atunci de la acea realitate viitoare, deja existenta în lumea virtuală, poti atrage o forță care-ti realizează visul; această forță se numește Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif).

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

În Știri (de la NewScientist) „În cele mai îndrăznețe visuri, ți-ai putea imagina un guvern care-si bazează politicile pe dovezi științifice adunate cu grijă? Unul care publică rațiunea din spatele deciziilor sale, completate cu date, analiza și argumente? Ei bine, nu mai visa: spre asta se îndreaptă Marea Britanie. …

„Ceea ce s-a schimbat acum este faptul elaborarea informata a politicilor devine in sfarsit o posibilitate practică. Aceasta se datoreaza în mare parte abundenței de date accesibile și a ușurinței cu care datele noi, relevante pot fi create. Acest lucru a sprijinit dorința de a trece peste politica bazata pe bănuială. …

„Cea mai mare nevoie este, probabil, previziunea. Miniștrii au adesea nevoie de răspunsuri imediate, și, uneori, datele pur și simplu nu sunt disponibile. Bubuitura risipeste orice speranță de politici bazate pe probe.

„” Termenele de elaborare a politicilor și de strângere a probelor nu se potrivesc „, spune Paul Wiles, un criminolog de la Universitatea dinOxfordși un consilier-sef stiintific la Home Office. Wiles consideră că, pentru a obține runda aceasta avem nevoie sa prezicem problemele cu care guvernul este posibil să se confrunte în următorul deceniu. „Putem veni, probabil, cu 90 la suta din ele acum”, spune el. ”

Comentariul meu: Desigur, toate acestea sunt scuze pentru că politica nu ia deciziile rațional, ci promoveaza  scopurile egoiste înguste ale cuiva. Metodele științifice de prelucrare a datelor și de luare a deciziilor nu conduc la nici un bine, deoarece egoismul uman este la sfârșitul acestui proces, și va face orice pentru a înclina deciziile în favoarea sa. Astfel, înainte de a lua decizii obiective, trebuie să faci o persoană obiectivă.

 

 

 

 

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În procesul de educație integrală, este nevoie să dezvăluim faptul că nu știm exact cum va fi societatea viitorului?

Răspuns: Noi pur și simplu implementăm educația integrala și în conformitate cu aceasta, vom vedea cum este cel mai bine să schimbam treptat lumea pentru a se potrivi starilor noastre noi.

Aceasta este lumea pe care nu o putem prevedea și în nici un fel nu ar trebui să ne grăbim.

Ideea este că întotdeauna am evoluat liniar sub presiunea egoismului nostru și de aceea am putut prezice imaginile următoare, stările și planurile de viitor, dar aici nu.

Planul pentru construirea unei societăți integrale este doar în organizarea auto-îmbunătățirii noastre mai mult decât orice. Și tot restul provine din ea. Acesta este motivul pentru care nu avem nici un plan pe termen lung; depinde de o persoană, de ritmul schimbării ei.

Din momentul în care acceptam această idee, devine foarte simplu. Adica, nu ar trebui să ma fortez pentru a ma potrivi într-un cadru viitor. Voi ajunge la cadrul la care vreau să ajung. Deja devenim integrali, liberi. Principalul lucru pentru noi este să ne angajam în unitate, garanție reciprocă, și nimic altceva. Din aceasta rezultă restul.

Din Emisiunea KabTV „Lumea Integrala” 28/11/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→