Întrebare: Cum pot crea femeile o dorinţă comună puternică pentru a mării abilitatea de a sprijini bărbaţii în timpul congresului?

Răspuns: Până în prezent, nu le-am putut explica femeilor că ele fac munca spirituală exact aşa cum o fac bărbaţii, singura diferenţă fiind în modalitatea de interconexiune, care este cumva diferită de conexiunea dintre bărbaţi.

Cu bărbaţii, totul porneşte de la o simplă prietenie, cu activităţi în comun. Înoată împreună în mare, stau împreună la mese, la studiu. În ceea ce priveşte femeile, conexeiunea este mult mai complicată. Dar atunci când îşi propun un scop înalt şi înţeleg că de dragul acestui scop trebuie să se unească, atunci o pot realiza şi pot obţine scopul. Adică, scopul le devine ca un stăpân şi atunci sunt gata să se unească pentru asta.

Întrebare: Trebuie că femeile să se pregătească într-un anume fel pentru congres? Poate ar trebuie să o facem împreună cumva sau să corespondăm una cu alta? Sau ar trebui să ne unim doar intern?

Răspuns: Importanţa unificării trebuie să fie la fel şi la femei şi la bărbaţi: asta în primul rând. În al doilea rând, trebuie să înţeleagă că şi ele trebuie să obţină unitatea. Femeile se pot uni de dragul unui scop înalt şi trebuie să exploateze şi să cerceteze această posibilitate.

Biblia ne spune despre cum sora lui Moise, Miriam, a unit împreună toate femeile înainte de ieşirea din Egipt, cum femeile au lucrat asupra lor în Egipt şi cum chiar partea feminină a fost cea care l-a hrănit pe Moise, adică, forţa care apoi i-a scos din Egipt.

Întrebare: Ce ar trebui să aştepte femeile de la woorkshp-uri?

Răspuns: Femeile, ca şi bărbaţii, trebuie să discute toate detaliile unificării. Să le lăsăm să încerce; să le lăsăm să descopere ce este pentru ele şi ce nu. În acest fel, îşi vor găsi propria cale într-un mod practic, pentru că altfel nu va merge.

Pe de o parte, femeile întreabă: „De ce nu?” Dar atunci când le oferi munca pentru unificare, ele spun: „Asta nu este pentru noi!” Şi aşa apare o problemă. Şi este neclar ce ce poate face, ce acţiune şi cum să se abordeze această problemă?

Femeile trebuie să se unească pentru o cauză comună, ca în uriaşul număr de organizaţii ale femeilor, unde femeile se pot uni pentru a obţine ceva, nu între ele ci în afara lor înşine. Deci, să le lăsăm să se unească pentru a obţine ceva în afara lor şi pentru asta ele se pot uni – nu împotriva cuiva, ci de dragul îndeplinirii a ceva. O pot face!

Întrebare: Trebuie ca femeile să se unească pentru a obţine scopul sau pentru ca bărbaţii să îl obţină?

Răspuns: Trebuie să se unească pentru a obţine scopul împreună. Să le lăsăm să clarifice asta, iar apoi ele vor vedea punctul din mijloc în care trebuie să se potrivească exact pentru a-i completa pe bărbaţi. Şi în niciun caz, munca lor nu este mai prejos decât cea a bărbaţilor; este de fapt chiar mai mare.

Întrebare: Cum ar trebui să îşi pregătească o femeie, soţul pentru congres?

Răspuns: Îl speli, îl îmbraci şi îl hrăneşti, apoi dă-i ghiozdanul şi lasă-l să plece la şcoală. Vorbesc foarte serios: Pregăteşte-l ca şi cum ar fi un copil. Adică fă-l să înţeleagă că aştepţi realizări mari de la el, că speri că datorită congresului va merge cu adevărat în direcţia corectă. Aşa trebuie să îl faci să fie gata. Când este vorba de asta, o femeie are ceea ce se numeşte înţelepciunea vieţii.

Întrebare: Cum trebuie să muncească bărbaţii corect în timpul workosop-urilor, cu sprijinul femeilor?

Răspuns: Bărbaţii nu ar trebui să dea atenţie la asta, acum. Mai târziu, atunci când devenim cu adevărat corect interconectaţi, vom simţii influenţa femeilor, presiunea asupra noastră.

Este bine când simţim asta; ne obligă. Să sperăm că vom fi în stare să simţim şi asta.

Dintr-o lectură la Ziua unităţii, “Pregătire pentru Congress” 4/22/2012

Filed under: Congrese, Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Vedem multe figuri la congres, mulţi oameni noi. Despre ce ar trebui să vorbim? Sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ce vrei să spui cu „multe figuri, mulţi oameni noi”? Sunt oare interesat cu adevărat de cum arată o persoană, dacă este bătrână sau tânără? Sufletul este fără vârstă. Sufletul nu are nicio formă. Sufletul este proprietatea dăruirii. Dacă este aşa, nu mă uit la nimic altceva! De aceea nici nu observ, nici nu îmi amintesc oameni; nu îmi amintesc numele lor pentru că sunt interesat doar de câmpul interior pe care ei îl rezonează în jur, pe care îl emană, dar nu în feţele sau numele lor. Care este diferenţa?

Întrebare: Pentru a genera acest câmp, despre ce sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ar trebui să vorbiţi numai de scop, numai despre topicuri de congres, numai despre menţinerea măreţiei scopului, numai despre pozitiv şi în niciun caz despre negativ – asta scrie Rabaş în articolele lui.

Un congres nu este un loc unde să facem calcule. Facem asta înainte de congres – luaţi exemplu de la  mine.

Adică: congresul începe, iar noi punem deoparte toate problemele; acesta este trecutul şi ar trebui să ne ridicăm deasupra lui. Toate conexiunile, proprietăţile, calităţile negative şi contradicţiile dintre noi, toate aceastea sunt lăsate jos. Acum ne ridicăm deasupra lor şi vorbim numai despre unificare, despre necesitate, despre obţinerea virtuţii unităţii, despre cât de imposibil este să o obţinem în alt fel, de cum nu o putem obţine singuri şi deci nevoia pentru Lumina superioară.

Toată munca noastră este pentru ca noi să realizăm că nu putem obţine nimic noi înşine. Dar asta numai după ce facem un anumit număr de eforturi de unire şi vedem că nu suntem în stare de asta. Iar apoi, forţa superioară se va revela în această uriaşă frustrare şi imensă dorinţă şi va face corectarea asupra noastră, revelându-l pe Creator înăuntrul nostru.

Întrebare: Ce ar trebui să fac, dacă în timpul unui workshop un prieten fie vorbeşte prea mult fie nu vorbeşte deloc? Ce trebuie să fac în mod corect în această privinţă?

Răspuns: Dacă nu vorbeşte, încearcă să îl încurajezi, să îl îmbrăţişezi sau să îl implici în conversaţie astfel încât să participe la discuţie într-un fel, să „spargă” lipsa de contact şi să facă un contact cumva.

Dacă prietenul vorbeşte mult, este necesar să îl limitezi pentru că toată lumea ar trebui să vorbească, adică un om ar trebui să vorbească maxim 2-3 minute. Poate spune câteva fraze, dar ar trebui gândite în avans. Le spune, iar apoi microfonul este dată următoarei persoane.

Dintr-o lectură la Ziua unităţii, “Pregătire pentru Congress” 4/22/2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Fiecare congres este ca o ascensiune la o nouă treaptă. La congres primeşti primele noţiuni ale unei noi senzaţii pe care trebuie să le dezvolţi. Dacă nu faci asta, ele mor, dispar.

Ai văzut ceva nou la congres, ai auzit sau ai simţit ceva: o idee nouă, o mişcare interioară nouă, o relaţie nouă cu alţii sau cum alţii te ajută. Mai târziu, trebuie să realizezi toate astea în practică.

Trebuie să treci din nou şi poate din nou şi din nou, peste tot ceea ce am făcut în timpul congresului, prin procesul intern, să treci prin tine însuţi, ca printr-o maşină de tocat şi să le realizezi în grup, în diseminare şi în relaţia cu tine însuţi şi cu Creatorul. Trebuie să le aduni pe toate într-o privire generală, o singură imagine a lumii, fiind conştient că astfel îţi formezi referinţa asupra a tot, înclusiv a ta şi a Creatorului. Totul trebuie să devină un întreg unificat în tine.

Cum pot să pun tot ceea ce s-a întâmplat într-un singur întreg? Totul s-a petrecut numai ca eu să le aduc în echilibru, în armonie cu Lumina care există în repaus absolut şi astfel totul trebuie să ajungă în echilibru cu ea. Sunt responsabil pentru aducerea acestui întreg sistem într-o stare de echilibru, armonie şi similaritate cu Lumina.

Trebuie să ne formăm în noi înşine această vedere a lumii, iar apoi să o relizăm.

Din lecţia 5 Congresul de la Vilnius 3/25/12

Filed under: Congrese, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum ne putem pregăti cel mai bine pentru perioada congreselor, pentru a crea un sentiment al unui grup unit?

Răspuns: Vom lucra la acest aspect şi în timpul congreselor. Pentru a ne pregăti, trebuie să recitim articolul „Libertatea” şi articolele lui Rabash despre unificare. Trebuie să studiem din nou spargerea vasului spiritual Kli, cum este formată percepţia corporală a noastră: Acum vedem că suntem distanţi unul faţă de altul, existând în opoziţie unul cu altul, într-un egoism crescut, ură şi diferite dorinţe egoiste.

Trebuie să înţelegem că natura noastră este intenţionat făcută să fie opusă Creatorului, pentru ca noi să ne ridicăm deasupra ei chiar din contradicţie, începând din starea opusă şi putând astfel să îl simţim pe El, deoarece altfel nu am fi capabili. Începem să simţim şi să ne construim în similaritate cu El chiar pe baza contrastului dintre natura noastră şi a Lui.

Deci, cea mai importantă pregătire este de a repeta materialele pe care le studiem tot timpul: un pic din Cabala însăşi – despre spargerea vasului şi corectarea lui, ca şi despre topicuri ale dezvoltării egoismului de la Adam până în zilele noastre, acoperite în una dintre „Discuţiile despre o nouă viaţă”. În general, avem multe materiale pe această temă.

Dar cel mai important este ca pur şi simplu să ştiţi de ce veniţi la congres. Veniţi acolo ca să participaţi la Kli-ul general, în dorinţa generală, pe care o creăm cu toţii şi în care îl vom simţi pe Creator.

Din lectura pentru Ziua unităţii „Pregătire pentru Congres” din 22.04.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Congresele sunt un pas necesar pentru a crea un Kli unificat. Dacă deasupra tuturor problemelor, contradicţiilor, distanţelor şi diferenţelor de mentalitate şi înţelegere, noi încercăm să ne unim, atunci datorită diferenţelor dintre noi şi conexiunii de deasupra lor, vom atinge o dorinţă puternică măsurată de contradicţiile din ea şi de conexiunea de deasupra ei. Acesta este scopul congreselor.

Înţeleg că sunt probleme uriaşe în fiecare grup şi distanţe interne între grupuri. De aceea, principalul lucru la congrese este să ne ridicăm deasupra lor. Nu distrugeţi ci învăţaţi să depăşiţi problemele unindu-vă deasupra lor prin „credinţă deasupra raţiunii” sau „iubirea acoperă toate păcatele.” Haideţi să acoperim tot din noi cu această „haină” şi să construim deasupra dorinţa comună pentru Creator. Exact aşa ar trebui să fie, în vârf, deasupra tuturor contradicţiilor.

Tot prin ce am trecut, toate problemele, înverşunarea Faraonului intern – Faraonul personal al fiecăruia şi Faraonul comun dintre noi – taote acestea ne-au fost date de Sus, de la Creator. Iar acum noi trebuie doar să ne gândim la unitate, la cum în această unitate, conform cu legea echivalenţei cu Lumina, descoperim Lumina superioară în noi înşine, în conexiunile dintre noi.

Congresele, constând din lecturi şi diferite exerciţii de conectare, sunt dedicate acestui lucru.

Din lectura pentru Ziua unităţii „Pregătire pentru Congres” din 22.04.2012

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum ar trebui să ne referim la cei noi care vin la congres?

Răspuns: Nu aş spune că este o mare diferenţe între noii veniţi şi studenţii vechi. Şi asta pentru că toţi oamenii sunt încorporaţi unul în altul, diferenţa este întodeauna acolo şi, în principiu, în acest caz nu este important cât cunoaşte o persoană sau la ce nivel există, deoarece este reflexia întregii umanităţi, care este de la cel mai mic la cei mai mari, cei care înţeleg deja şi chiar simt parţial lumea superioară. Deci, cel mai important pentru toată lumea este să se încorporeze unul în altul.

Studenţii vechi trebuie să îi ajute pe cei noi. Ei trebuie să lucreze din plin, să participe activ şi să pună totul în mişcare. Vom avea discuţii preliminare cu ei de cum să ţină workshopu-urile, cum să vorbească cu toată lumea şi să îi implice şi cum să relaţioneze cu toată lumea cu căldură. Cel mai important este să dăm exemplu.

Din lectura pentru Ziua unităţii „Pregătire pentru Congres” din 22.04.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Astazi nu mai sunt razboaie pentru supravietuire, nici razboaie  de independenta, nici razboaie impotriva  invadatorilor, ci mai degraba razboaie directe catre daruire. Asta e exact felul in care ar trebui sa privim starea actuala.

In trecut grupul lui Avraam s-a rupt de aceea parte din umanitate care era concentrata in Babilon si de atunci intreaga noastra existenta e menita corectarii noastre prin parcurgerea spargerii si distrugerii, exilelor si holocaustelor. Asta este esenta multor corectii amare datorita carora ne intoarcem astazi in pamantul lui Israel.

Nu toate natiunile inteleg aceasta reintoarcere, iar printre cele care au acceptat-o, nu toate trateaza statul si armata in acelasi mod. Acestea desigur sunt boli ale copilariei, pe care trebuie sa le parcurgem pe parcursul stadiilor de dezvoltare. In ziarul Natiunea cat si in alte locuri, Baal HaSulam spune ca inca nu suntem o natiune in adevaratul sens al cuvantului.

Aici este un citat din articolul sau ‚Un discurs pentru completarea Zoharului’.

Urmeaza ca generatia noastra este generatia zilelor lui Mesia. De aceea ne-a fost garantata salvarea pamantului nostru sfant din mainile strainilor. Am fost de asemenea recompensati cu revelatia Cartii Zohar….

Totusi, cu acestea doua, doar am fost recompensati cu acest dar de la Creator, dar nu am primit nimic in mainile noastre. In schimb, ne-a fost acordata o sansa sa incepem cu munca Creatorului sa ne angajam in Torah si Mitzvot Lishma. Apoi ne va fi garantat succesul care  este promis generatiei lui Mesia, despre care toate generatiile precedente nu au stiut.

In aceasta lumina trebuie sa vedem aceeasi cale pe care generatiile trecute au facut.  Acest proces e esential in ciuda multelor dezastre pe care le include, si la sfarsitul carora ne este in final acordata o sansa sa ne intoarcem in pamantul lui Israel pentru a reconstrui un stat si o natiune acolo. Acum se afla in mainile noastre:  Exista toate coonditiile necesare si de acum inainte va trebui sa pavam drumul catre corectia lumii. Doar cand suntem  pregatiti pentru asta tulburarile si probleme care sunt indreptate catre noi vor lua sfarsit.

In prezent toti cei care tintesc si aspira pentru spiritualitate, pentru revelatia Providentei spirituale a fortei superioare apartin grupului numit „natiunea Israel.” Acesti oameni tintesc catre Yashar-El, iar astazi ei trebuie sa ia forma darurii. Apoi presiunea asupra Israelului va inceta si vom fi capabili sa avem grija de lumea intreaga in mod corect. Asta este sarcina noastra.

Cat pentru moment, noi nu vedem intregul tablou, rolul nostru, scopul nostru, si procesul care trebuie implementat pe calea de atingere a scopului, noi nu intelegem de ce dezastrele se abat asupra noastra in mod sistematic chiar si astazi, dar apoi ele vor lua sfarsit. Este ineficace si inutil sa tinem cont ca vom scapa de toate astea daca nu ne corectam.

Cunoasterea intregului sistem e necesara aici: De ce se intampla, care sunt motivele, care este responsabilitatea noastra, care este scopul pe care trebuie sa il atingem si ce anume ar trebui sa indeplinim pentru a face toate acestea? Doar atunci este posibil sa vorbim despre o solutie a prroblemelor, doar atunci nu vor mai fi razboaie si eroi cazuti.

Daca oamenii ar putea vedea procesul general, ar fi capabili sa realizeze ca devenim mai rai decat am fost inainte. Nu construim un stat si o natiune si nu ajungem la nici un consens. Contrar, din ce in ce mai multi oameni se raporteaza la natiune si  stat punand propriul lor interes pe primul loc: Atata timp cat o persoana se simte bine, este aici, iar cand ii este rau paraseste tara. El nu se leaga de nimic aici. Arata-i un loc pe pamant care este mai bun si mai accesibil si el va pleca imediat.

Si in final intrebarea este: de ce ne plangem atata timp cat nu facem nimic? Nu este prostesc si copilaros? In loc sa varsam lacrimi si sa marturisim ca nu vom mai face niciodata la fel, haideti sa aflam sa cautam raspunsul pentru ceea ce se intampla. Noi avioane si rachete sunt in regula, dar  haideti sa examinam lucrurile si sa ne concentram pentru a le lamuri.

Ce lipseste? Chiar si in modul direct, practic, de ce sunt asa multi care nu se inroleaza in armata? Deoarece nu ne pasa de oameni, de spiritul lor, despre recunostina de sine. Uitati-va la ce invatam generatiile mai tinere.  Nu e vorba despre serviciul militar ci de investitia persoanei in societate. Daca nu ne facem griji despre asta, la urma urmei de ce plangem?

Nu este mai bine sa investesti eforturile in mijloace de a schimba starea interna a persoanei, in a le ridica, astfel atingand un consens general? Altfel, daca oamenii nu recunosc statul si eroii lui cazuti, fenomenul sporadic va deveni un trend.

Din „Conversatie dedicata Zilei Memoriale a victimelor Fortelor de Aparare Israeliene”

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Zohar | Add Comment/Ask Question→

 

Cei patru sute de ani de exil ne-aau fost dati astfel incat sa putem plange pana atingem o rugaciune adevarata. Cand pana la urma strigi „ Ajutor!” , ajungi sa iesi din exil.

Deci, conflictul dintre „ coaja” si „ sfintenie” e despre o singura intrebare: Cine va domina? Va fi partea umana dintr-o persoana sau Creatorul care este intr-o persoana?

Acesta este punctul mijlociu neutru, numit treimea lui Tifferet, scoarța Noga. Creatorul domina partea superioara dupa cum este scris” Nu exista nimeni in afara de EL,” iar dedesubt, Faraonul, sau eu insumi.

Aici in punctul liber neutru trebuie sa clarificam multe lucruri, pentru ca de fiecare data Faraonul creste mai puternic si neaga controlul Creatorului. Asta se intampla dupa ce ai decis ca Creatorul ar trebui sa guverneze si tu esti cu totul sub dominatia Superiorului care face totul. Pentru un moment imi imaginez acest tablou in mintea mea.

Asta nu e usor deoarece constant sunt confuz despre cine este Creatorul care ma va face independent de dorinta mea de a primi. Altfel va trebui constant sa stabilizez tabloul realitatii din mine care este absolut imposibil si va trebui sa ne sprijinim pe un singur picior pe un singur stalp prercum un acrobat la circ. Doar puterea darurii imi poate furniza o retea atat de sigura si echilibrata.

De aceea, punctul libertatii noastre „ scoarța Noga” este revelata la cel mai de jos nivel, „punctul de mijloc al Tiffret,” care ne obliga sa raspundem intrebarii despre cine va domina si „ Cine este Stapanul ca sa ascult de vocea Lui?”

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 25/4/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Acum, când am început să operăm ca un grup global, colectiv, se schimbă munca grupurilor locale?
Răspuns: Trebuie să ne judecăm sever și să calculăm lucrurile în cel mai serios și clar mod. Trebuie să învățăm conform cu Providența superioară, acțiunile Creatorului în lume, în ce măsură are lumea nevoie de corecție și cât de departe suntem încă de a o împlini prin participare la asta, prin a fi gata să devenim puntea, trecătoarea, adaptorul, prin care această corecție să aibă loc. Asta ar trebui să ne trezească, să ne dea responsabilitate și să ne facă să înțelegem în cel mai serios mod rolul nostru.

Nu este acceptatbil să ne luăm în calcul numai pe noi înșine și să ne iluzionăm că ne este bine și că putem aștepta. Evalurea este foarte serioasă și chiar alarmantă. Este ca atenționarea lui BaaL HaSulam înainte de Holocaust. Dacă oamenii din Israel (toți cei care se numesc Yashar – El, care merg direct către Creator), nu îndeplinesc condițiile necesare, provoacă o creștere a forțelor externe și conduc la victoria asupra forțelor interne.

Atunci apar mari probleme. Forța rea, mortală, distructivă, pe care o facem de fapt să apară, începe să conducă în lume. De aceea, fiecare individ trebuie să trateze grupul foarte serios și cu mare responsabilitate: fiecare persoană în relație cu grupul, fiecare grup în relație cu alte grupuri către un grup global și către lume, către întreaga lume.

Suntem deja în această stare, în acest timp care este cel mai critic pentru toată istoria umanității și noi vom determina cum vom avansa: prin Lumina sau prin suferință.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 4/24/12, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Putem ajunge la adevărata rugăciune în mod artificial, prin jocuri?

Răspuns: Avansarea este posibilă numai prin rugăciune, prin revelația deficienței. Dacă dorești să numeri de câte ori și în ce fel ai avansat, atunci trebuie să iei în considerare momentele în care ai descoperit o deficiență pentru Creator din adâncul inimii tale.

Deficiența activează Lumina care Reformează. Ce depinde de tine este numai rugăciunea, (ridicarea MAN) apoi, conform acesteia poți calcula. De câte ori îți aduci aminte că ai ridicat MAN ieri, prin descoperirea nevoii pentru Creator înăuntrul tău și dorința de a avansa către dăruirea pentru alții, pentru grup și conexiunea cu prietenii și cu restul umanității?

Ai tânjit după asta ieri, măcar într-o anumită măsură? Dacă nu ai făcut-o, atunci nu a fost niciun ieri; ai șters acea zi din istoria ta.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 4/24/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→