Întrebare: În opinia ta, de ce este necesar să dăm voce cererii noastre comune în timpul workshop-ului? Am un sentiment că la un anumit moment îndrepţi atenţia grupului către a exclama: „Creatorule, umple-ne! Suntem gata. Schimbă-ne.” Ar trebui aceste cuvinte spuse tare? Sau poate numai „Am simţit..?

Răspuns: Nu. Trebuie să avansăm prin sursele Cabaliste. Trebuie să citim articole, să le analizăm şi tocmai prin aceste articole să penetrăm în lumea Creatorului din ce în ce mai mult.

Îl putem revela numai dacă este o sursă Cabalistă primară în faţa noastră. În niciun caz să nu crezi în gândurile şi dorinţel tale! Este necesar să urmezi textul. Dacă nu îţi place un text, ia altul; le poţi schimba.

Deschid o carte, să spunem Shamati, la orice pagină şi încep să lucrez spiritual cu ea. Dacă văd că pagina nu s-a deschis corect şi nu corespunde stării mele, atunci sar peste 15-20 de pagin – asta nu este important. Apoi încep să citesc şi să lucreze de acolo. Dar oricum, lucrez după ceea ce este scris în carte.

De fapt, un Cabalist descrie o serie de acţiuni de cauze şi efecte care te duc înainte.

Iar dacă faci lucruri tu însuţi pe baza gândurilor şi sentimentelor care iau naştere în tine, atunci cine ştie unde te vor conduce.. Fiind mic, învăţăm astfel de la copiii mai mari, iar ei ne spun ce sa facem, cum si de ce. Si asa studiem, progresiv.

Din  congresul de la Vilnius Convention 3/25/12, Workshop 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→

 

Atunci când începem un workshop, trebuie să ne concentrăm şi să ne gândim numai la ceea ce ne uneşte – punctele noastre din inimă. Trebuie să le unificăm. Apoi, fiecare dintre noi şi grupul ca întreg vor avea mult mai multă putere.

Foarte important, această forţă va fi direcţionată către conexiunea cu prietenii, iar apoi se va putea evoca Lumina superioară, care va începe să se manifeste în acestă conexiune. Trebuie să simţim că Lumina este revelată în conexiunea dintre noi.

Din Congresul de la Vilnius 3/25/12, Workshop 4

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Omul, prin natură, nu vrea doar să îşi trăiască viaţa în mod simplu, vrea să o şi înţeleagă: ce îl conduce, prin ce program şi în ce scop? Iar din acest motiv, studiază viaţă sau, în alte cuvinte, studiază Natura.

Locuiesc într-o lume în care sunt expus unor factori diferiţi. Totuşi, nu ştiu cum sunt guvernat. Un copil mic este condus de impulsuri interne şi putem vedea clar cum natura le pune în mişcare. Dar la adulţi asta este mai puţin aparent.

Problema este că poţi cerceta ceva numai dacă eşti la cel puţin un pas deasupra ei. Apoi este ca şi cum „absorb” obiectul investigaţiei în mine, fac sinteze şi analize şi trag concluzii. Asta este posibil pentru că percepţia mea raţională şi emoţională este mai mare decât obiectul studiului meu.

Dar dacă sunt înăuntrul Naturii, care lucrează asupra mea şi este sursa gândurilor şi dorinţelor mele? În acest caz nu ştiu ce mi se va întâmpla în următorul moment, cum se va desfăşura viaţa, ce se va în lumea în care depind de toţi. Există o informaţie aici pe care nu o pot aduce în raţiunea mea, în senzaţiile mele.

Cum pot controla toate acestea? De fapt, sunt total confuz. Nu trag din viaţa tot binele care poate fi extras. Vedema asta în primul rând în umanitate care nu ştie de ce trăieşte, cum şi pentru ce. Chiar oamenii proeminenţi, inteligenţi, sfârşesc până la urmă urmându-şi propriul drum.

Astfel, putem examina cu adevărat viaţă numai cu condiţia să fim deasupra ei. Dar cum putem face asta? Aici ne trebuie ceva mijloace pentru a urca deasupra naturii noastre. Apoi, în timp ce rămân tot eu, în  acelaşi timp mă uit la mine însumi de sus, din partea Naturii universale, din tărâmul unde sunt generate toate gândurile şi dorinţele.

Sunt asemenea oameni în lume care simt cu adevărat ce se va întâmpla mâine sau chiar peste câţiva ani. Astăzi, oamenii de ştiinţă au luat deja cunoştinţă de prezenţa unui anumit strat informaţional în realitatea noastră. În el, este aşternută soarta fiecăruia dintre noi şi a lumii întregi, întregul program prin care ne dezvoltăm. Totuşi, suntem incapabili noi singuri să stabilim o conexiune cu el şi din această cauză chiar şi viitorul imediat ne este necunoscut. Şi cel mai important, astăzi nu ştim cum să acţionăm corect  pentru a ne securiza acest viitor.

În generaţiile trecute, nu am fost atraşi să cunoaştem „stratul program”. Viaţa nu era încă complicată şi confuză, deci ne era chiar suficient aşa cum era. Este scris: „Din multă înţelepciune vine multă suferinţă…” Astăzi, totuşi, întorcând ochiul orb la ceea ce se întâmplă, nu ne temperăm suferinţă, ba din contra, o întărim. Am o problemă: nu ştiu ce se va întâmpla mâine şi în zilele următoare, cum să mă comport ca totul să fie bine – şi totuşi, să ştim asta este absolut necesare în zilele noastre.

Cursul dezvoltării ne-a adus în stadiul în care trebuie să revelăm programul vieţii. Fără el, suntem în faţa unor pericole şi a multor suferinţe. Şi oricum, ne-am maturizat şi dezvoltat suficient, în aşa măsură încât aceste întrebări apar în noi şi cer intervenţia noastră în program. În final, suntem obligaţi pur şi simplu să revelăm întreaga Natură, urcând către stragul informaţional integrat în ea. Numai atunci vom lua decizii şi ne vom ocupa de probleme conform cu înţelegerea obţinută şi ne vom securiza o bună continuare a drumului.

Din Lecture in Colombia 4/29/12, “Grupul şi dezvoltarea spiritulă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie | Add Comment/Ask Question→

 

De ce îmi cere Natura să îi învăţ legile? Pentru ca să învăţ cum să fac mai puţine greşeli, cum să mă bucur şi cum să evit necazurile şi problemele?

Sau poate, prin necazuri şi probleme, Natura vrea să mă ridice la un nivel al cunoaşterii şi controlului asupra mea, la nivelul controlului asupra lumii? Acesta este un nivel complet nou al existenţei şi conştiinţei.

Aparaent, noi confundăm cauza şi efectul. Astăzi, necazurile ne forţează să ne uităm la posbilităţi de a ne asigura succesul în prezent şi în viitor. Ele sunt motivele din cauza cărora înţelegm Natura. Totuşi, asta nu este de fapt adevărat. Problemele numai ne împing de la spate pentru a ne direcţiona către cunoaştere, iar faptul că învăţăm despre Natura universală ne va deschide noi orizonturi, o nouă dimensiune.

Vom simţii o nouă realitate, nu pe cea pe care o percepem astăzi în cele cinci simţuri, ca animalele, pe care doar le-am depăşit uşor în inteligenţă şi ingeniozitate; putem construi case confortabile, putem găti mâncarea, să ne îmbrăcăm, dar pe de altă parte animalele nu se îngrijesc aşa de mult de existenţa lor.

Avantajul nostru este diferit: Ne putem ridica la un nivel unde vom trăi nu pentru a avea grijă de viaţa corporală. Din contra, grija de viaţa fizică ne va conduce la înţelegerea Naturii generale, iar de acolo ne vom mişca înainte către altă dimensiune, simţind realitatea nu prin natura noastră animală ci printr-o conştiinţă superioară, prin programul informaţional care ni se va revela. Acest grad nu are nicio legătură cu existenţa curentă: este mult mai înalt.

Astăzi, mulţi oameni de ştiinţă vorbesc despre asta, la fel ca mulţi oameni înţelepţi din generaţiile trecute. Singura întrebare este cum putem obţine asta? Putem revela această realitate înaltă? Cum putem obţine nivelul Naturii universale şi să o simţim aşa cum este?

Mai întâi, avem nevoie să înţelegem ce este Natura. Prin acţiunile ei vedem că ne controlează prin două forţe: plăcere şi suferinţă. Sunt ca două frâie care ne forţează constant să mergem către plăcere şi să scăpăm de lovituri.

De exemplu, în circumstanţele prezente îmi asum cea mai confortabilă poziţie. Procesez multe date: starea sănătăţii, forma scaunului, statusul oamenilor de lângă mine, etc., iar ca rezultat, corpul este aranjat în cea mai confortabilă poziţie. Asta se întâmplă în fiecare secundă din viaţa mea – în dorinţe, gânduri şi acţiuni. Cum mă pot ridica deasupra acestui control?

Explorând Natura, descopăr că există o singură lege care acţionează în ea: legea echilibrului universal. Natura tinde spre echilibru şi aduce gradual toate părţile ei în echilibru, în calm, într-o stare de odihnă. Totul duce la cea mai mare ordine posibilă, conform cu relaţiile globale – de la Bing Bang prin conexiunea cu celulelor în cele mai organizate forme de viaţă.

Toată Natura trăieşte în echilibru şi numai fiinţa umană a început să se rupă de asta în urmă cu aproximativ 3500 de ani. A început să îşi utilizeze  mintea pentru a-i folosi pe ceilalţi, pentru a-i conduce, iar acest lucur a violat echilibrul său cu Natura.

Totuşi, putem compensa această forţă rea a dezvoltării cu una bună, pe care o descoperim în aceaşi Natură. Forţele negative acţionează în noi în mod instictiv şi în afara controlului nostru: trebuie să le contrabalansăm cu forţe pozitive pe care le vom obţine în mod conştient. Iar asta este posibil datorită influenţei mediului pentru că, dorind să fiu mai bun şi mai înalt decât restul, sunt astfel dependent de societate. Iar pe lânga asta, depind de ea să îmi satisfac nevoile de bază. Astfel, trebuie să folosesc mediul, să stabilesc un contact cu el, astfel încât să îmi aducă forţa pozitivă. Iar apoi îmi voi controla viaţa.

Astfel, nu prin şansa n-am fost creat singuri, ci ca fiinţe colective şi am fost puşi în mediul altor oameni. Intr-adevăr, faţă de animale, care nu au nevoie de educaţie, omul trebuie să înveţe din mediu mulţi factori în plus la cei cu care s-a născut. Mediul adaugă forţa pozitivă la egoismul meu iar noi putem să ne stăpânim viaţa, destinul, uşor şi confortabil.

Atunci când începem să ne relaţionăm corect la posibilităţile existente, programul Naturii, planul său iniţial ni se revelează. Astfel, ne ridicăm la un nou nivel al cunoaşterii şi conştiinţei, care se află deasupra vieţii curente. Detaşat de existenţa corporală, ne ridicăm în dorinţele şi gândurile noastre către curentul etern de informaţie şi vom trăi în el. Nu contează ce se întâmplă cu corpul meu, voi trăi în această undă de conştiinţă, caracteristică Naturii şi tuturor nivelelor ei dezvoltate.

Acesta este gradul Fiinţei Umane (Adam) care este similar (Domeh) cu Creatorul. De fapt, Creatorul este programul cel mare care există deasupra noastră pe care vom continua să îl obţinem, urcând mai mult şi mai mult.

Din Lectura in Colombia 4/29/12, “grupul si dezvoltarea spirituală”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara | Un comentariu →

 

Întrebare: Cum trebuie să procedăm la întâlnirea prietenilor la congres?

Răspuns: Întâlnirea prietenilor de la congres trebuie să includă toate grupurile din lume. Puteţi include salutări, dar ele nu trebuie să ţină mult timp. Existând oportunitatea să se spună salutări, grupul trebuie să aprecieze timpul; 15 secunde este chiar suficient. Concetrarea este toată în conexiune şi iubire.

Întâlnirile prietenilor trebuie să reflecte în primul rând grupul mondial, adică volumul noastru uriaş. Trebuie să pregătiţi un mic număr de locuri ca astfel să există o uriaşi impresie a imensei dorinţe de unitate globală, că suntem un număr foarte mare; astfel încât să simţim o dependenţă reciprocă, conexiune şi iubire.

În principal, asta înseamnă întâlnirea grupului mondial – să devenim impresionaţi unul de altul de măreţia scopului, măreţia puterii şi aspiraţiei noastre.

Întrebare: Cum vezi întâlnirile culturale de la congres?

Răspuns: Cred că întâlnirile culturale ar trebui să fie cu mai puţine cuvinte şi exprimate mai mult în cântece şi dansuri, mai mult în acorduri şi nu în cuvinte, pentru a le face mai internaţionale. Cu toate că ţările gazdă ale congreselor au cultura lor proprie cu ritmuri excitante, trebuie să ia în calcul toţi oamenii. Deci ar trebuie ca jumătate din timp să fie dedicat folclorului local şi cealaltă jumătate acordurilor comune, care sunt chiar mai bune fără cuvinte, atunci când doar fredonăm melodiile împreună.

Din Lecţia virtuala 4/22/04, Pregătire pentru Congres

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În timpul workshop-ului, eliminarea „Eu-lui” se întâmplă la nivel de senzaţii? Am simţit că gândurile care apar în procesul încercării de a mă ridica emoţional mă împiedică.

Răspuns: Totul se întâmplă numai în sentimente. Dacă perturbaţiile apar în gânduri, nu sunt suficiente sentimente. Asta înseamnă că încă trebuie să avansezi, depinzând şi referindu-te la gânduri de cum să corectezi perturbaţiile, adică corectarea dorinţei.

Dar nu vei putea niciodată să avansezi prin gânduri. Ele există doar pentru a modifica uşor sentimentele, pentru concentrare, relaxare şi îndepărtare. Dar totul are loc numai în dorinţe, pentru că dorinţele sunt materia. Astfel, gândurile sunt menite numai să lucreze cu dorinţele.

Din Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Filed under: Congrese, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Atunci când o personă începe să spună ceva, îmi formez o anumită atitudine, poate dezaprobare, poate ură. Cum ar trebui să răspund în mod corect la cuvintele prietenelui?

Răspuns: Dacă sunt într-un grup, atunci sunt angajat în munca spirituală şi de aceea trebuie să îmi privesc fiecare dintre prietenii mei ca mari înţelepţi, ca mari Cabalişti, ca reprezentanţi ai Creatorului, care este în faţa mea acum. Şi dacă, vorba vine, ei spun nonsensuri, trebuie să văd ca eu nu înţeleg nimic din ce spun: nu înţeleg. Ceea ce spun este absolut adevărat, absolut corect, idei divine, dar eu nu le înţeleg; aşa trebuie să accept şi să mă refer la ei, nu în mod condescendent, nu ca un copil mic pe care îl iubesc şi astfel îl iert, etc., şi normal nu cu ură sau nerăbdare.

Trebuie să ii tratez ca cei mai mari din generaţia mea. Trebuie să apropii totul de jos; asta este condiţia ca eu să fiu în grup. Numai atunci voi începe să simt că Creatorul substituie aceste fraze intenţionat ca eu să mă formez în mod corect şi să mă direcţionez către El, către „nu există nimeni în afară de El.”

Din Ziua unităţii 4/22/04, Pregătire pentru Congres

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Eliminând propriul Eu şi dând oportunitate Luminii superioare să se împrăştie pretudindeni, să umple totul şi să se manifestă peste tot, aducem o imensă bucurie Creatorului, obţinându-ne scopul şi începând să devenim echivalenţi cu El. Ne depăşim natura noastră veche,  o anulăm şi devenim nimic. De aici începe dezvoltarea spirituală, ca început, ca o sămânţă înăuntrul mamei care începe să o dezvolte.

Chiar acum trebuie să ne gândim la plăcerea pe care i-o aducem Lui, ca noi să primim plăcere din asta, ca aspiraţia de a-i face plăcere Lui să devină împlinirea noastră.

În această manieră intrăm gradul în Lumina superioară. Abia se discerne, dar realizăm deja ce se va petrece în senzaţiile noastre pentru a începe să îl revelăm pe El în acţiune.

Dacă împlinirea mea va veni din furnizare unui loc pentru Creator, pentru ca El să apară şi să se reveleze, din plăcerea pe care i-o fac – atunci asta va fi toată bucuria mea. Munca noastră începe cu asta. Din acest punct ne găsim în starea de „Nu există nimeni în afară de El”, anulându-ne şi creând o oportunitate ca numai El să umple senzaţiile noastre, gândurile noastre. Şi într-adevăr, în acest caz numai El ne umple.

Trebuie să fim încrezători că acţionând astfel vom începe gradual să intăm într-un contact chiar mai mare cu El, vom începe să simţim mai clar ce ne umple. Din nimic, din ascundere, proprietăţile Lui şi conducerea Lui asupra noastră se va revela din ce în ce mai mult. Vom începe să simţim cum gândurile şi dorinţele noastre sunt create în noi. Şi vom merge împreună cu aceste dorinţe şi gânduri, înţelegând că totul vine de la El şi vom fi de acord cu asta. Principalul lucru este să îl revelăm pe Creator în noi din ce în ce mai mult prin unitatea comună, prin toată lumea. Vom încerca să aducem întreaga lume către această stare. Şi suntem încrezători că vom obţine asta.

De la  Congresul din Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum putem ajunge la integralitate şi unificare, prin diseminare şi prin metoda integrală?

Răspuns: Diseminarea ne sprijină, ne obligă să fim împreună, să comunicăm, să ne conectăm, să discutăm, etc. Dar nu ar trebui să uităm că diseminarea va avea efect numai dacă urmărim un scop înalt: ca lumea să reveleze starea înaltă în care există înăuntrul Luminii superioare, în binele suprem, în iubire şi dăruire. Suntem cu toţi înăuntrul acestui câmp: un câmp de informaţii, un câmp de bunătate.

Dacă în munca noastră de diseminare urmărim acest scop, atunci evocăm influenţa Luminii înconjurătoarea asupra noastră şi asupra lumii întregi. Şi, desigur, prin asta devenim mai apropiaţi. Această intenţie trebuie să fie prezentă măcar undeva, câtva, într-o anumită formă, dar trebuie să ne asigurăm că există.

Nu avem dreptul să uităm de ea pentru că altfel diseminarea noastră nu va avea efect, va fi o simplă acţiune corporală. Dar dacă ne gândim cu toţi cum, prin această acţiune, aducem lumea şi pe noi odată cu ea, către revelarea Creatorului, atunci vom avea succes.

Putem adăuga şi intenţia că, prin asta, aducem mulţumire Creatorului. Dar este deja un grad foarte înalt. Nu vreau să vorbesc încă de asta, pentru că oamenii devin confuzi: „Cine este Creatorul? Despre ce fel de plăcere vorbim?”, etc. Psihologia noastră interioară operează cu asemenea fraze. Nu îi putem da nimic Creatorului, niciun fel de plăcere. Dar spunem aşa pentru că simţim că asta pare să se întâmple în reflexia asupra noastră.

Dacă începem să urmăm acest scop, atunci diseminarea noastră va fi de miliarde de ori mai eficace. Şi asta este cel mai important. Trebuie să mergi să diseminezi cu înţelegerea că astfel aduci un beneficiu enorm lumii, ajutând-o să îl reveleze pe Creator. Mai mult, conexinea dintre noi va deveni şi ea mai mare. Problema este numai în absenţa sau incompleta noastră intenţie.

Din lecţia 5 de la  Congresul de la Vilnius 3/25/12

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce trebuie să facă grupurile care rămân acasă pentru a sprijini congresul?

Răspuns: Grupurile care rămân acasă trebuie să înţeleagă că nu stau acasă, nu sunt peste bord. În lumea spirituală nu există distanţă, timp sau obiecte fizice care ne separă. Lumea spirituală este un câmp în care apropierea dintre calităţile spirituale determină cât de apropiat eşti de o persoană. Trebuie să aspirăm să fim cât mai apropiaţi posibil.

De aceea, dacă facem acelaşi lucru, dacă ne simţim conectaţi, dacă studiem sub îndrumarea unui învăţător şi îndeplinim aceleaşi instrucţiuni, dacă aspirăm să simţim conexiunea noastră reciprocă din întreaga lume atunci, mulţumită diferenţelor spirituale şi corporale dintre noi şi ca rezultat al conexiunii noastre deasupra tuturor acestor diferenţe, construim un puternic vas spiritual, Kli.

Puterea vasului spiritual este determinată chiar de diferenţa dintre dorinţele egoiste din el şi puterea de conexiune de deasupra lor.

From Ziua unităţii din  4/22/12, “Pregătire pentru congres”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→