Întreaga Tora, cu alte cuvinte, întreaga metodă de corectare, intenționează să aducă ființa umană la gradul de iubire sau, în limbajul Cabalei, să o aducă astfel încât să corecteze ruperea, iar în termeni sociali: să ne organizeze într-o societate integrală. Astfel, vedem împlinirea înțelepciunii Cabala în lumea noastră.

Scopul creației este să ne aducă la o unitate interioară care va fi însoțită și de o unitate exterioară între oameni. Vom deveni unul. Așa cum este scris Casa mea se va numi o casă de rugăciune pentru toți oamenii (Isaia 56:7), și Voi aduna totuși pe alții la el, împreună cu cei adunați de el (Isaia 56:8). Astfel, vom ajunge la mântuire deplină.

Potrivit înțelegerii cabaliștilor, trebuie să realizăm această tranziție acum și tot ceea ce se întâmplă indică acest lucru.

Deci, metoda este creată să ne grăbească pe calea acestei corectări. Altfel, avem de-a face cu drumul la timpul lui, care este foarte lung și plin de suferință. Pe de altă parte, grăbind, putem să ne facem calea rapidă, ușoară, confortabilă și plăcută. Pentru asta, ni s-a dat înțelepciunea Cabala sau metoda educației integrale ca mijloc al revelării Creatorului în această lume.

Creatorul  este esența proprietății Binelui care face bine, cu alte cuvinte, proprietatea iubirii și dăruirii care este revelată într-o persoană și între oameni, în relațiile dintre ei. Datorită acestei relații, această iubire a ființelor create, ei ajung la revelarea Creatorului și la iubirea pentru El. Astfel, metoda corectării este realizată așa cum este scris Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este marea regulă a Torei. Începând cu iubirea pentru alții, ajugem la iubirea pentru Cel care este cel mai aproape, pentru Creator, și apoi ne aflăm în adeziune cu El, ceea ce reprezintă scopul final.

Așa cum scrie Baal HaSulam, tot ceea ce creăm, luptându-ne să ajungem la adeziune, este construit deasupra dorinței de a primi, deasupra egoismului, și de aceea noi trebuie să învățăm să lucrăm cu el, să învățăm cum să îl gestionăm corect, începând cu toată incapacitatea spirituală din prezent până la starea unde acest material al dorinței este gata să fie folosit pentru a sculpta din el imaginea ființei umane (Adam), asemănător (Domeh) Creatorului, adică forța iubirii și dăruirii.

Cum se face? Cu ajutorul Luminii Reformatoare, în grup cu prietenii. În grup avem libertatea de alegere, singura acțiune liberă de care suntem în stare. De aceea, nu merită să facem eforturi suplimentare pentru a căuta alte căi și mijloace. Avem puterea asupra acestei acțiuni, în timp ce, în orice altceva, independența noastră este iluzorie, dar în realitate doar îi permitem naturii să ne implice.

Dacă îmi folosesc liberul arbitru corect, merg înainte pe calea accelerării; adică, stabilesc eu însumi pasul avansării. Apoi, stările mele, în concordanță cu eforturile mele, vor fi mai eficiente, dar și mai convenabile și rapide. Până la urmă, mă pregătesc pentru a accepta în mod adecvat și corect schimbări care au mereu un caracter anti-egoist.

Totuși, asta cere un grup bine organizat, studiu, participare la diseminare, tot ceea ce noi identificăm în munca noastră.

Deci de ce avem nevoie de forța Luminii, forța Torei? Ce înseamnă Am creat înclinația rea; Am creat pentru ea Tora drept condiment? Avansarea mea depinde de recunoașterea răului. Dacă pot să-l identific repede și, pe cât de clar posibil, să recunosc efectul lui negativ asupra mea, apoi, sunt gata să scap de el.

De aceea trebuie să-mi îndrept toate eforturile cu precădere pe recunoașterea răului. Egoismul meu, dorința mea de a primi, inițial, este gata să respingă tot ce este rău pentru el, în funcție de cât de rău este în comparație cu plăcerile posibile și, în consecință, cu abordarea corectă, natura mea mă va servi pe calea mea.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 30.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul unei lecţii de dimineaţă, aţi spus că o persoană care asistă la lecţii, care participă la activităţi de grup şi munceşte la diseminare nu există, neapărat, în sistem. Pe de altă parte, aţi spus că, atunci când creştem, trebuie să asistăm la lecţii, să muncim în diseminare, să participăm la activităţile grupului şi să ne asumăm responsabilităţi. Cum putem să înţelegem aceste declaraţii ?

Răspuns: Propriul sistem al naturii este corectat. Vorbim doar despre participarea mea conştientă şi dorinţa mea de a urma legile sale. Este chiar esenţa muncii noastre: a învăţa să cunoaştem legile naturii şi să le urmăm. Prin urmare, dacă o persoană este fizic printre noi, asta nu înseamnă că ea participă, încă, la sistem. Poate că ea efectuează toate acţiunile, dar “o poruncă fără intenţie este ca un corp fără suflet”. Lucrul principal este dorinţa de a o executa, adică intenţia. Totuşi, este suficient să aibă o intenţie, o persoană care are posibilitatea să realizeze fizic o acţiune? Dacă ea nu efectuează o acţiune pe care este capabilă să o facă, atunci nu. Asta arată că ea nu are intenţia.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Sfinţenia (dăruirea) se ascunde în spatele „forţelor impure” (Klipot). Pentru a ajunge la ea, trebuie să le depăşim şi pentru a face asta, trebuie să devenim inteligenţi, să înţelegem, să fim sensibili şi puternici.

Dacă aveţi instrumentele (Kelim) pentru a munci cu tot ceea ce este ascuns în interiorul pielii (Klipa) veţi fi în măsură să ajungeţi, prin ea, la fruct. Nu erau forţe impure, piei (Klipot), înainte ca Adam să cadă din virtute. Este spus că arborele întreg avea gust de mere! Puteai muşca trunchiul şi era dulce ca un măr, avea acelaşi gust…Este un semn că era imposibil să descoperi un loc rău care trebuia corectat!

De aceea Adam a păcătuit, pentru a descoperi păcatul. La urma urmei, păcatul exista deja, nu creăm nimic nou, ci pur şi simplu, descoperim diferenţa dintre „existenţa din absenţă” (Yesh Mi Ayin) şi „existenţa din existenţă” (Yesh Mi Yesh), creaţia şi Creatorul, măsura profunzimii ultimului, al patrulea nivel.

Aceasta este diferenţa dintre a fi un animal şi a fi un om! Este singurul lucru care ne arată Klipot. Este numit „un ajutor împotriva ta”. Gândeşte-te, cineva stă în faţa ta şi te ajută constant în tot!

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 06.12.2010, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Spuneţi că, la final, fiecare persoană trebuie să dezvăluie formula echilibrului cu natura.

Cabala vrea să facă din fiecare persoană un cercetător, forţăndu-l să descopere formulele naturii?

Răspuns: Dar este o formulă foarte simplă! Fiecare dintre noi este în natură şi tinde spre confort.

Echilibrul este soluţia ecuaţiei, descoperirea formulei celei mai confortabile stări, genul de lucruri de care ai nevoie: căldură, umiditate, hrană, locuinţă, familie şi copii, un loc de muncă sigur, salariu, etc. În lumea noastră asta este pentru a atinge un echilibru cu natura şi a satisface toate dorinţele.

Dar, natura mă dezvoltă, deci, deranjez acest echilibru constant şi trebuie să-l regăsesc atunci când avansez. Noi căutăm, în mod constant, echilibrul. Chiar şi atunci când oamenii aspiră la putere sau tind să obţină milioane de dolari, ei fac asta deoarece simt această nevoie şi, dorind să o împlinească, ajung la echilibru pentru a se calma.

Din acest motiv, dezvoltarea despre care vorbeşte Cabala este dezvoltarea cea mai normală şi naturală pentru oricine în această lume. Singurul lucru este că, fiecare persoană are o formulă individuală pentru a atinge acest echilibru. Echilibru înseamnă că mă simt atât de bine, astfel încât mai bine nu se poate!

Atunci când toate dorinţele sunt corectate, cu alte cuvinte, când ele sunt complet umplute cu tot ceea ce doresc a fi umplute, acesta este numit sfârşitul corecţiei (Gmar Tikkun)!

Nu am nevoie să caut o formulă neobişnuită a naturii! Când ating o stare absolut confortabilă, în care nu aş dori să schimb nimic, aceasta înseamnă că am descoperit formula comună de echilibru cu natura!

Cu alte cuvinte, descopăr că pot fi mare şi de succes şi, această formă în care mă dezvălui astăzi, este numită “Creator” sau natura. Ca şi cum am crescut, în cele din urmă am încetat să cresc şi am devenit un rege şi văd: Aici este castelul meu, aici este armata mea şi aici sunt oamenii.

Atunci când o persoană simte că a atins împlinirea completă, înseamnă că ea a descoperit formula a ceea ce înseamnă a fi Creator.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Există două tipuri de rugăciuni: Prima rugăciune (MAN) este pentru a se încorpora în AHP al superiorului, care este grupul, care este conectat într-un întreg. GE al inferiorului sunt încorporate în partea superioară atunci când intru în grup, ca într-un uter şi funcţionează asupra mea şi îmi dă toată grija de care am nevoie, mă face să simt că nimic nu-mi lipseşte.

Există sisteme care au grijă de mine în interiorul acestui uter. Nu am nevoie să mă gândesc la nimic, doar să ştiu cum să fiu absorbit în interiorul acestei matrice. Cele trei zile de concepţie sunt cel mai important lucru.

Prin dorinţa mea de a fi integrat în superior, îl evoc şi îl forţez pentru a atinge măreţia. Mă adresez întregului grup şi înţeleg că nu există niciun mijloc ca să pot reuşi de unul singur. Deci, evoc grupul şi îi solicit: să primim Lumina, forţa, corecţiile de la Creator, care se va revela în noi. Dar, El se va revela pentru a stabili conexiunea între noi şi a dezvolta această conexiune. Ca şi cum am opera incubatorul nostru şi am cere pentru el, împreună cu toţi ceilalţi.

Primul MAN este rugăciunea individuală prin care sunt încorporat în grup. Al doilea MAN (rugăciune) este MAN general, când ne întoarcem spre Creator ca un grup şi Creatorul începe deja să se reveleze. Răspunsul pentru al doilea MAN este imediat – MAD.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 13.10.2013, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune oamenilor că dorim să-i atragem pentru a studia metoda integrală şi, graţie acesteia, ei nu vor mai fi stresaţi?

Răspuns: Puteţi să numiţi asta cum doriţi, dar când oamenii vin, trebuie să-i aşezăm în grupuri de zece imediat şi, în cinci sau zece minute, să începem să le punem mici întrebări astfel că, un flux va începe să circule între ei. Întrebările vor merge ca mingea într-o roată de ruletă şi oamenii vor începe să simtă că există, deja, ceva care “se mişcă” între ei, un fel de conexiune este creată. Nu cred decât în asta.

Lasă natura să acţioneze! Emoţiile nu percep cuvintele. Urechile le prind cu dificultate, capul nu procesează aproape nimic şi inima nu răspunde deloc! Oratorul a spus ceva pe podium, să-l lăsăm să vorbească. Lăsaţi oamenii nu doar să arate empatie, ci să dea naştere la tot ceea ce doriţi să le transmiteţi. Trebuie să construiţi formarea, instruirea sub o formă astfel încât ei să atingă concluziile corecte prin ei înşişi, fără să audă un singur cuvânt de la voi.

Împărţiţi prelegerea în două părţi. Daţi fiecărei părţi un titlu şi avansaţi într-o astfel de formă, încât ei vor spune ceea ce voi doriţi să le spuneţi. În loc să folosiţi fraza “Există o opinie”, puneţi-le o întrebare, deoarece ei vor căuta răspunsul împreună conform anumitor reguli şi, funcţie de rezultat, continuă munca. Puteţi să vă imaginaţi ce experienţă vor trăi ? Fără a spune un cuvânt, îi trimiteţi la descoperirea propriilor neajunsuri. În plus, când ei singuri le descoperă, aceasta este printr-o relaţie corectă, o stare de perfecţiune pe care o ating între ei.

Nu sunteţi voi cei care le arată partea negativă. Dimpotrivă, ei văd starea lor ca negativă de la înălţimea pozitivă la care au ajuns. Cu alte cuvinte, cele două caracteristici există deja în mijlocul lor, pozitiv şi negativ, pe care le descoperă în ei înşişi.

Din kab.tv, “prin timp”, 20.10.2013

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se pot susţine reciproc prietenii atunci când sunt în cădere?

Răspuns: Prietenii se pot susţine numai prin Creator. Noi nu suntem conectaţi. Din momentul în care dorinţa spartă de primire a fost revelată, noi nu mai suntem în conexiune directă unii cu alţii. Dar Creatorul intră în vidul dintre noi.

Numai El ne leagă. Nu vom fi niciodată conectaţi în acelaşi mod, aderând ca picăturile de apă care sunt încorporate într-o singură picătură. Creatorul intră în vidul dintre noi ca forţă de dăruire reciprocă şi forţa de primire este prezentă acolo, Klipa. Deci, intensitatea conexiunii dintre noi devine de 620 de ori mai puternică decât era înainte. La urma urmei, forţa Klipa, dorinţa de primire şi forţa Luminii trebuie să lucreze împreună pentru ca noi să ne conectăm şi să atingem aceeaşi unitate care era în Adam HaRishon (primul om), când el era un suflet, un vas fără fisură internă. Acum, noi trebuie să lipim bucăţile împreună. Fiecare dintre ele a crescut de 620 de ori prin ego-ul său, dar noi trebuie să le lipim împreună. Aceasta înseamnă că un suflet, un vas, de o nouă intensitate, este creat.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 16.10.2013, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Corecţia rupturii nu poate fi decât atunci când noi ne conectăm. Înainte de ruptură, exista un suflet general, un vas general şi o Lumină care umplea acest vas. Totuşi, sufletul (vasul, dorinţa de dăruire), nu putea suporta această plăcere şi a început să primească pentru a primi, în loc de a dărui şi apoi, ruptura a avut loc.

Din acest suflet, acest vas general, îşi schimbă forma, Lumina îl părăseşte conform legii echivalenţei de formă, adică datorită incompatibilităţii atributelor. Datorită acestei incompatibilităţi, Lumina s-a îndepărtat cu mai multe Parsa de suflet. Acum, trebuie să efectuăm mai multe acţiuni care vor atrage Lumina pentru a ne apropia din nou.

Am fost aruncaţi într-un abis de la înălţimea la care eram în partea de jos a scării şi chiar mai puţin decât asta. Acum, trebuie să încercăm să facem ce putem cu instrumentele care ne-au fost date, pentru a corecta acest vas spart şi a ne conecta. Făcând acest lucru, vom atrage Lumina care Reformează, care ne va ajuta să ne conectăm astfel că vom fi demni de Lumina care se va îmbrăca în vasul nostru comun şi se va revela în el.

Când Lumina se dezvăluie în noi, simţim că încântăm sursa Luminii, Creatorul. Este, de fapt, corecţia rupturii pe care trebuie să o facem. În final, trebuie să revenim la aceeaşi stare în care nu exista decât un singur suflet, un singur vas şi toate părţile vor fi unite pe deplin şi integral. Lumina va fi revelată în vas în consecinţă şi sursa, Creatorul, se va revela în el. Vom profita de faptul că îi aducem Lui mulţumire, ca un oaspete şi o gazdă care se iubesc.

Corecţia se face prin iubirea de prieteni, prin unitatea lor şi prin apropierea de drepţii generaţiei, adică cabaliştii şi sfaturile care ne-au fost date pentru a face munca noastră. Uneori, cineva are gânduri care îl pot izola şi atinge intenţia de “în scopul de a dărui” şi învaţă să se menţină curat, atât interior, cât şi exterior, pentru a fi sfânt. O persoană nu înţelege de ce ar trebui să se amestece cu alţii pentru executarea unor acţiuni corporale. Ea crede că este de preferat a se îngropa în munca interioară “spirituală” şi a adera la Creator prin ea însăşi.

Totuşi, a fi izolat şi a efectua o muncă internă individual nu duce la niciun rezultat. Nu este cel mai bun mijloc pentru a se corecta, decât conexiunea între prieteni. Noi atragem Lumina care ne influenţează şi ne apropie de adevăr prin diferite acţiuni pe care le facem împreună.

Am auzit multe plângeri ca acestea de la oameni: că o persoană vrea să facă acest lucru de una singură. Totuşi, este o mare eroare. O persoană nu va corecta nimic prin ea însăşi. Dimpotrivă, ea va rata trenul şi nu va avea timp să se conecteze la grupul care avansează deja pe acest drum. Deci, îi va fi foarte dificil să se alăture acestui tren în mers şi îi va lipsi această viaţă actuală. Deci, ea trebuie să asculte sfaturile marilor cabalişti şi să se angajeze numai în iubirea pentru prieteni.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ne angajăm în diseminare pentru public, întâlnim situaţii în care nevoile locale depăşesc, cu mult, capacitatea noastră de a le satisface. Descoperim o presiune isterică. Cum putem să-i facem faţă?

Răspuns: Lucrul principal este că aveţi o dorinţă sfâşietoare pentru a ajuta pe alţii. Ar trebui să ajungem la intensitatea şi precizia care vă vor furniza discernăminte mai recente, mai ridicate şi veţi începe să înţelegeţi ce este MAN, cererea corectării, care este o clarificare internă.

Precursor la acest lucru este că doriţi să fiţi încorporaţi în centrul grupului, deoarece este singurul loc în care puteţi să umpleţi şi să ridicaţi cererea voastră. Aceasta este numai dacă descoperiţi sursa Luminii în centrul grupului, sursa puterii de conectare şi unitate. Puteţi să vedeţi şi să înţelegeţi că sunteţi, deja, aproape de MAN, în funcţie de atracţia spre centrul grupului. Este acolo unde descoperiţi că puteţi să îndepliniţi asta.

Întrebare: Prietenii mei şi cu mine simţim deja asta…

Răspuns: Este grozav. Ei îţi vor deveni, brusc, dragi. La început, nu-ţi făceai griji pentru ei şi sfaturile cabaliştilor îţi păreau cuvinte seci în cărţi şi acum, eşti atras de ei, datorită necesităţii interioare pe care ai primit-o de la alţii, de la public.

Prietenii sunt acum importanţi deoarece, fără ei, nu vei fi în măsură să te împlineşti. Nu vei fi în măsură să găseşti sufletul tău, rezultatul muncii tale, dacă nu legi totul împreună, astfel că lipsurile publicului vor trece prin tine, spre centrul grupului şi spre Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2013, Scrierile lui Rabash, „Referitor la iubirea pentru prieteni”

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Există un anumit număr de verificări pe drum, destul de clare, cu privire la semnele fizice prin care este posibil să se evalueze dacă avansaţi sau nu. Primul semn este dacă vă străduiţi să vă simţiţi în centrul grupului. Nu în centrul atenţiei lumii, prezentându-vă ca cel mai important, ci în centrul speranţelor comune, în centrul unităţii, al dăruirii şi al interesului comun, la temelie, “în echilibru într-un picior”, adică stâlpul pe care este aşezată unitatea: “nu face altuia ce ţie nu-ţi place să ţi se facă”.

În primul rând, nu deranja pe alţii! Cu alte cuvinte, limitează-te la starea “Tzimtzum Aleph”, ca şi cum nu ai exista sau nu ai folosi dorinţa ta de a te bucura, astfel că va exista un loc pentru alţii înaintea ta şi tu nu vei ocupa niciun loc, nicăieri, te vei transforma în zero, ca o fantomă. Vei oferi un loc pentru alţii, ca un plasator, aranjând scaunele şi având grijă ca fiecare să aibă un loc. Este ceea ce numim: “nu face altuia ce ţie nu-ţi place să ţi se facă”.

Aceasta înseamnă că nu vei ocupa spaţiu deloc, dar o vei face pentru prietenii tăi: este prima condiţie şi de aceea este numită “a sta într-un picior”. Într-adevăr, trebuie să stea pe acest principiu şi diferite acţiuni se pot produce mai sus, dar ca o consecinţă a acestuia. De aceea, dacă vei ajunge la acest sentiment, când te ridici dimineaţa sau înainte de orice acţiune, aceasta înseamnă că avansezi în direcţia corectă.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 16.10.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→