Este spus: ei Mă vor cunoaște, de la cel mai mic la cel mai mare (Jeremiah 31:33). Asta înseamnă că toată lumea trebuie să ajungă la sfârșitul corectării.

Este foarte greu de împlinit acest lucru, dar nu există nicio altă cale. În fiecare zi, fiecare dintre prietenii noștri care se află pe calea spirituală face anumite acțiuni spirituale de corectare, într-o anumită măsură din proprie voință și în altă măsură, împotriva voinței lor. Totuși, oamenii încă trec prin procesul corectării, în parte în mod conștient, dar în cea mai mare parte, inconștient.

Nu am nicio îndoială că nu îmi îndrept studenții correct și că ei nu vor spune niciodată că nu înțeleg unde i-am adus. Pot să-mi verifice recomandările citind sursele bazate pe scrierile altor profesori.

Întrebare: Ați avut vreo îndoială când ați fost student?

Răspuns: Nu, am ajuns la înțelepciunea Cabala fără să am vreo îndoială că nu ar fi alegerea potrivită. Imediat am simțit că locul în care am ajuns avea totul. Până la acel moment, m-am aflat pe un drum lung de căutare și am văzut multă prostie și nebunie.

Este imposibil să mai găsești ceva în știință. În interiorul meu, am înțeles că filosofia este goală. Este toată numai nonsens și se limitează complet la lumea noastră. Apoi, m-am gândit că aș putea găsi ceva în religie, dar aș găsi?

După ce am fost în câteva insituții religioase, am văzut că unii s-au angajat să respecte Mitzvot (poruncile) fizice fără să-și schimbe calitățile interioare, deci care este ideea? Alții citeau Cabala, dar nu au înțeles deloc ceea ce au citit, gândind că este de ajuns să te angajezi în a citi. Asta înseamnă că și ei erau ca ceilalți oameni religioși care respectă toate Mitzvot dar, în plus, mai și citesc și că asta nu înseamnă cu nimic mai mult, așa că ce urmează?

Așa că atunci când am auzit o explicație logică, mi-am dat seama că am găsit locul care era, fără îndoială, cel potrivit – cea mai serioasă gândire, direcție clară, cu o conexiune totală cu toate sursele!

Înainte să-mi găsesc profesorul am citit multe cărți: scrierile lui Ari, Talmud și Biblia. Cunoșteam toate Mitzvot și respectam o parte dintre ele. Așa că atunci când am ajuns la Rabash, aveam deja cinci ani de când trăiam o viață religioasă cel puțin în exterior, pentru a vizita instituțiile religioase pe la care am fost. Pe lângă asta, credeam că trebuia să fiu legat de rădăcinile noastre, având în vedere că bunicul meu fusese o persoană foarte religioasă.

Dar când am ajuns la Rabash, mi-am dat seama că ceea ce fac oamenii aceștia se bazează numai pe surse. Înainte, și eu am încercat să citesc Baal HaSulam, Studiul celor zece sefiroți, Cartea Zohar, care descriu corectări speciale, dar ce puteam înțelege atunci? Nu văzusem niciodată atâta cunoaștere, atâta cuprindere, atâta pătrundere a conexiunii dintre neînsuflețit, vegetal, animal și uman.

Deci oamenii care nu înțeleg ce studiem și despre ce vorbim cred că este vorba despre misticism. Chiar și azi, oamenii nu au nici cea mai mică idee despre marele sistem cu care avem de-a face.

Noi, totuși, ne jucăm, jonglăm: această lume, lumea viitoare, cum sunt legate, cum sunt integrate, și cum se simte o persoană în ele. Este ca și cum tot acest volum se află în fața noastră. Bineînțeles, este încă teoretic și abstract pentru noi și nu poate fi descris; nu este mistic, ci teoretic și abstract. Noi muncim cu acest volum de forțe, de interacțiuni, atribute și legături, în timp ce o persoană din exterior trebuie să petreacă ani de zile pentru a intra în acest sistem.

De pe KabTV, Secretele Cărții Eterne, 29.07.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→

Chiar şi sub dominaţia forţelor egoiste, cojile (Klipot), putem trezi partea superioară. Doar cei  în care punctul din inimă este trezit au potenţialul de a se conecta la Creator, dar cu intenţia care este, încă, pentru sine. O persoană se întoarce spre Creator cu intenţiile care sunt, încă, pentru ea însăşi şi deci, este considerată ca fiind la mila forţelor impure.

Cu cât are mai multă forţă, cu atât mai mult trebuie să se întoarcă spre Creator, cu cât face mai mult pentru sine, cu atât egoismul (Klipa) creşte. Prin urmare, aşa cum este scris: “Cel care este mai mare decât prietenul său, dorinţa sa este mai mare decât a lui”. Marele rău, enormele forţe ale egoismului despre care vorbeşte Tora – Balaam, Balak, Faraon (coaja generală), Haman, Ahaseurus şi cele şapte naţiuni care ocupă ţara Israel înainte de sosirea evreilor, toate aceste atribute sunt trezite într-o persoană în funcţie de nivelul său. Cu cât există o coajă la o persoană, cu atât mai mult este recompensată cu mai multă sfinţenie.

Ascensiunea începe atunci când punctul din inimă se trezeşte într-o persoană în timp ce este prizoniera forţelor egoiste, Klipot şi în intenţia de a primi pentru sine. În ciuda intenţiei egoiste de a primi în care punctul din inimă este, nu de alegere, ea ridică o rugăciunea (MAN). Deşi rugăciunea este egoistă, în scopul de a primi, este încă o rugăciune a inferiorului, coaja care trezeşte nivelul superior pentru a acţiona.

Apoi, partea superioară începe să lucreze asupra acestei rugăciuni şi o ridică de la un nivel la altul, până la Ein Sof (Infinit). Totuşi, învăţăm numai despre cele trei niveluri: inferior, superior şi cel mai mare. Toate celelalte niveluri funcţionează în acelaşi mod.

Acest trio funcţionează continuu: partea inferioară, partea superioară şi cea mai mare. Inferiorul este în egoism şi superiorul, care simte durerea inferiorului şi ştie cum să o traducă corect, transformă rugăciunea coruptă a inferiorului într-o rugăciune corectată şi o ridică la partea superioară a superiorului, care este în sfinţenie, deconectată de inferiorul corupt. Astfel, în partea superioară a superiorului, există, deja, toată lumina şi puterea necesară pentru a avea grijă de inferior.

Superiorul se ridică la partea superioară a superiorului, cu o dublă rugăciune, rugăciunea inferiorului şi răspunsul său. Astfel, partea superioară a superiorului îi dă dublu faţă de măreţia de care are nevoie pentru a avea grijă de inferior. Când atinge măreţia, poate deja să aibă grijă de inferiorul corupt. Astfel, se pare că “primul născut” numit Patzuf superior primeşte dublu, de la partea superioară a superiorului, partea sa şi partea inferiorului corupt. Aşa funcţionează sistemul.

Aceasta este singura acţiune în corectarea noastră şi ne scoate din Klipot. Astfel, prima condiţie este rugăciunea. Toată munca noastră spirituală, toată realitatea pe care o simţim, este aranjată şi gata să ajute la ridicarea unei rugăciuni superiorului. Nu este nimic decât cererea noastră. Deoarece noi nu putem să efectuăm toate acţiunile, cu excepţia posibilităţii de a cere. De fapt, este ceea ce noi uităm.

În cele din urmă, vom înţelege că nu există nimeni în afară de El şi că, Creatorul este bun şi binevoitor, că există o forţă care acţionează în realitate, după cum este scris: “Eu sunt primul şi Eu sunt ultimul”. Totul este menit să ne ajute să descoperim cererea noastră la un moment dat.

Cererea inferiorului trebuie să fie organizată corect, pentru a dărui. Dacă cerem pentru noi înşine, suntem în Klipot sub dominaţia forţelor impure, egoiste. Dacă noi continuăm să cerem pentru noi înşine, ne vom găsi şi mai mult în acest egoism.

Toate cererile noastre, toate lipsurile, chiar şi stările cele mai ruşinoase, se ridică totuşi. Singura problemă este de a şti în ce formă. Dacă cererile nu sunt în echivalenţă de formă cu superiorul, sunt totuşi acceptate şi influenţează, în continuare, sistemul şi dezvoltarea sa. Dar, în acest caz, forţele ne obligă să ne torturăm şi să vedem lumea şi mai mult, în rău şi întuneric. Avansăm, dar pe drumul suferinţei, la timpul său.

Dacă cererile noastre sunt conforme cu voinţa superiorului, ele trezesc toate nivelurile de corecţie pentru a creşte la Ein Sof şi pentru a ne coborî noua lumină care va permite clarificarea, rectificarea şi umplerea vaselor noastre în scopul de a dărui. Apoi, vom avansa pe drumul “voi grăbi”.

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 22.09.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cartea Zohar, Introducere, Articolul 122: Cu toate acestea, dacă ZON sunt conectate în partea de jos, Sitra Achra poate primi abundenţa, deci AVI sunt separate mai sus şi Zivug al lor este oprit.

Toate discernămintele inerente în Malchut de Ein Sof  (Infinit) sunt incluse în vasele noastre. În munca noastră, trebuie să impunem restricţii în vasele pe care le utilizăm şi în cele pe care nu le utilizăm. Îmi este imposibil să mă debarasez de ceva în mine, să tai ceva în interiorul meu, dar decid importanţa pe care o dau contactului meu cu Creatorul, cu dăruirea. Pentru a-L dezvălui, trebuie să precizez, constant, unde mă limitez şi unde lucrez cu Masachim (ecrane).

Când ZON iluminează, este o stare periculoasă, este un exemplu al modului în care două atribute pot fi conectate, chiar dacă sunt opuse prin natură. În general, conexiunea ZON în timpul coborârii, poate furniza lui Sitra Achra putere pentru a se conecta. Deci, Zeir Anpin şi Nukva nu trebuie să se conecteze în partea de jos. Conexiunea nu este posibilă, decât atunci când se ridică în partea superioară.

Întotdeauna, corecţiile sunt efectuate în partea superioară: suntem încorporaţi în ea şi ne oferă modelul corect. Pot să mă comport corect, impecabil, dacă mă găsesc într-un loc cu toate condiţiile necesare pentru a o face. De exemplu, pot veni la o sărbătoare unde bărbaţii şi femeile stau pe laturile opuse ale unei mese şi nu se amestecă în comunicare.

Aceasta mă conduce, imediat, la un anumit ritm, un anumit cadru, nelăsând niciun loc pentru confuzie: particip la conversaţii de afaceri şi nu sunt distrat, nu sunt atras în direcţii diferite. De fapt, locul în sine modelează forma corectă pentru mine şi mă păzeşte.

În ceea ce priveşte ZON, vasele sale inferioare sunt, în întregime, impuritate (Klipa). Deci, nu pot exista măsuri precise specifice în ele în partea de jos, care să permită conexiunea când coboară. Conexiunea nu poate fi decât sus, când ele sunt în Partzuf al părinţilor, în AVI.

Deci, cum coboară ZON la suflete, pentru a le oferi Lumina? ZON coboară cu adevărat şi dă, în scopul de a ridica sufletele cu ei. Nu există, niciodată, corecţii în jos unde vasul este incorect. Aceasta este legea: Toate corecţiile sunt numai în timpul urcării.

Din partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 17.09.2013, Introducere la Cartea Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Zohar - Niciun comentariu→

Ceea ce face o persoană singură, nu este luată niciodată în calcul pentru că ea singură nu este capabilă de acţiuni spirituale. „Spiritual” înseamnă că este direcţionată către corectarea spargerii şi este orientată spre conexiunea care are nevoie de participarea forţei comune. Dacă cineva face ceva de unul singur, acţionează întotdeauna din egoism, pentru că nu este capabil de nicio altă acţiune.

Aşadar, acest tip de efort nu este luat în calcul. Cineva îşi imaginează că depune foarte mult efort, că se privează foarte mult şi că se angajează cu o uriaşă putere; totuşi, eforturile lui nu au niciun rost şi nu vor fi luate în considerare. De-a lungul timpului, începe să fie indignat că nu vede nicio avansare, nu se mişcă deloc; devine dezamăgit de abilitatea lui de a obţine spiritualitatea. Totuşi, asta nu înseamnă că nu este capabil să o obţină; pur şi simplu nu a făcut nimic în direcţia corectă.

Câteodată, este nevoie de până la 10-15 ani pentru a înţelege unde suntem şi pentru a auzi în final ceea ce ni s-a spus de atâtea ori, chiar din prima zi a studiului nostru. Numai după ceva ani începe omul să realizeze faptul că puterea spirituală se poate obţine numai de la grup, de la mediu şi numai în măsura în care acesta se anulează. Omul este capabil să se anuleze chiar dacă nu îşi implică în asta gândurile sau dorinţele, ci numai la nivelul simplu al acţiunilor fizice. Cu cât îşi apleacă capul mai mul, cu atât va accepta mai mult gândurile şi dorinţele altor oameni care sunt orientaţi către spiritualitate. Acelea vor fi gânduri şi dorinţe spirituale, deoarece omul le primeşte suprimându-şi propriul ego! Astfel, va avansa câte un pas; se spune că mai mulţi bănuţi se acumulează într-o sumă mare.

Aşadar, iubirea prietenilor este singura şi unica premisă care serveşte ca pârghie şi trambulină pentru obţinerea scopului. Dacă cineva nu face un „zero” din el însuşi în relaţie cu prietenii săi, nu va obţine forţa spirituală şi nu va înainta cu ajutorul ei.

A înainta înseamnă că, cu ajutorul ei, persoana se poate anula încă odată, apoi primeşte inspiraţie de la grup încă odată şi, prin această inspiraţie ajunge în contact cu Creatorul. Aşadar, este la fel ca şi cu un copil mic comparat cu grupul de adulţi. Primesc o senzaţie de măreţie a scopului relaţionându-mă prin ei la Creator. Aşa avansez, din nou şi din nou, urcând printr-o spirală, avansare numită „în cercuri”.

Nu există alte oportunităţi de a avansa. Reţeaua, singurul vas care a fost spart, este chiar în faţa noastră, chiar în acest moment. Chiar dacă nu putem munci activ cu 99% din vase, pentru că nu vor să devină partenerii noştri în acest tip de muncă, avem totuşi prieteni care ne-au fost daţi de Creator, Cel care ne-a strâns împreună pentru ca noi să ne ajutăm unul pe celălalt, anulându-ne fiecare în faţa celorlalţi, pentru a primi putere de la fiecare dintre noi. Cu ajutorul acestei forţe, vom continua avansarea noastră către Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala din 7/4/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este util pentru mine să vorbesc despre ceea ce facem cu educaţia integrală, la locul meu de muncă?

Răspuns: Nu, la muncă este de preferat să nu se facă activităţi de diseminare. Este de preferat ca un străin să vină la locul tău de muncă, de exemplu, prietenul tău din grup, şi nimeni să nu ştie că este legat de tine, să nu vadă că ai o legătură cu asta.

Este o zicală: “Nu există niciun profet în ţara lui”. De obicei, dacă o persoană se prezintă la muncă, ca un expert în domeniul ce nu este legat de profesia sa, atunci, ca regulă generală, nu este luată în serios: “noi o cunoaştem. Ea a crescut cu noi, am fost la aceeaşi grădiniţă, ea a mers la şcoală cu noi”, adică, tu nu ai legătura pentru a fi un profesor.

“Nu există niciun profet în ţara lui”. Un profet trebuie să provină dintr-un alt loc.

Din congresul “Bucuria în unitate”, Stockholm, 31.08.2013, Lecţia 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă o persoană nu s-a realizat într-un grup, nu a dobândit o intenţie pentru a dărui, cum poate să se întoarcă spre marele public şi să-şi facă griji pentru el, să se preocupe de el?

Răspuns: Aici este interesul grupului, ca o avangardă pentru noi. Întâi, ne construim. Şi ieşim spre marele public cu condiţia că, mai presus de toate, ajută grupul. În timp ce eu nu accept forma corectă în mijlocul grupului, nu am niciun motiv să merg spre mase. Chiar şi azi, diseminarea noastră exterioară masivă înseamnă că noi simţim o nevoie şi mai mare de a ne uni în interior.

În plus, copiii care sunt născuţi într-o familie, dau mai multă forţă uniunii conjugale; ei dau părinţilor lor necesitate şi motiv pentru a continua să fie împreună. Şi invers, cuplurile fără copii divorţează mai uşor, fără sentimentul reciproc de apartenenţă; ei nu văd niciun motiv pentru a continua să fie împreună.

Prin urmare, cand ne facem griji pentru public, noi menţinem în primul rând consolidarea şi unitatea prietenilor. Şi apoi, în munca cu marele public, avem un dublu avantaj: pe de o parte, realizăm acest lucru, conform poruncii Creatorului, pe de altă parte, prin consolidarea constantă în grup conform cu cerinţele factorilor externi, dobândim capacitatea de a primi forţă interioară de sus.

În acest mod, componentele acestui triunghi acţionează mutual: grupul, publicul extern şi Creatorul. Şi Creatorul acţionează asupra noastră prin publicul larg.

 Şi aşa, până ce totul devine unul.

Din partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 22.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă “Fii mei m-au învins” dacă noi, niciodată, nu vom urca mai sus de Creator?

Răspuns: “Fii mei m-au învins” înseamnă că ei au învins toate greutăţile, au  depăşit toate dificultăţile pe care Creatorul le-a trimis. În situaţia oaspetelui şi a gazdei, nu doar am învins Creatorul, dar L-am folosit. Victoria nu constă în înfrângerea şi tăcerea Lui, ci mai degrabă în folosirea Lui, primind de la El toată dragostea şi dăruirea pe care le stimulează în mine acum, în partea de sus a ruşinii pe care încep să o simt.

Mai întâi, am avut ruşinea că aş putea fi surprins ca şi cum aş fura ceva. Apoi, s-a dovedit că nu sunt un hoţ, ci că am luat un cadou care-mi aparţinea, pe care gazda mi l-a dat prin marea Sa iubire pentru mine. Aceasta provoacă, deja, două tipuri de senzaţii în mine: Bina şi Malchut.

Sentimentul de gazdă este începutul de Bina, fără asta fiinţa creată nu poate exista. Sentimentul de Malchut este ca atunci când vreau să primesc, dar, dacă simt dragostea gazdei şi ruşinea în interiorul Malchut, trebuie să calculez cum să ridic Bina deasupra Malchut.

Dar, dacă ridic Bina deasupra Malchut, nu voi mai simţi ruşinea şi a primi plăcerea este deja o coajă, deoarece Bina începe a servi Malchut. Pe de altă parte, dacă folosesc Malchut cu dorinţa sa de a se bucura împreună cu sentimentul ruşinii şi doresc să îndeplinesc dorinţa lui Bina, Malchut se ridică la Bina, aducând Aviut al său (grosimea) la Bina, forţa dorinţei sale. Prin urmare, Bina se dezvoltă şi se întăreşte. Cu ajutorul forţei care ajută Bina, nivelul lui Moise se dezvoltă, încerc să ating starea de Keter, adeziunea şi apoi încep să corectez Malchut.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 11.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este Lumina Reflectată? Cum poate veni Lumina de jos în sus?

Răspuns: Talmud Eser Sefirot, partea a doua, “Histaklut Pnimit,” Articol 19: O nouă Ohr (Lumină) a fost generată prin întâlnirea de sus şi prin Haka’a (lovitură, ciocnire). Este la fel cum razele soarelui nu poate trece printr-o oglindă, adică printr-o sticlă care este pictată pe cealaltă parte. Prin urmare, razele soarelui revin înapoi şi produc lumină solară.

În acelaşi mod, atunci când Ohr Elyon răspunde forţei Tzimtzum în Behina Dalet, numit Masach, acest Masach întoarce spatele Shoresh (rădăcnii) sale. Totuşi, în acest caz, nu este problema de ascundere. Dimpotrivă, întoarcerea Ohr Elyon din Behina Dalet în sus, este considerată ca o Lumină nouă şi specială. Ea ridică Ohr Elyon, o îmbracă şi o menţine în interior. De aceea, ea este considerată ca un kli care primeşte Lumina Superioară.

Lumina Reflectată este dorinţa mea de a răspunde celui care m-a creat. Ca şi cum a existat o păpuşă din lut, care începe, brusc, să simtă că cineva a sculptat-o. Creatorul său i-a dat astfel de sentimente, pentru ca ea să poată simţi, mâinile binevoitoare care au sculptat-o.

Sentimentele care o umplu o fac să dorească să răspundă cu recunoştinţă, prin atingerea degetelor lui, prin atitudinea sa. Această lumină de recunoştinţă este Lumina Reflectată.

Din partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 17.06.2012, “Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Înţeleg că, deasupra dorinţei mele de primire, construiesc intenţia de dăruire prietenilor mei, dar cum pot să ştiu dacă atribui aceeaşi intenţie pentru Creator?

Răspuns: Pe de o parte, există dorinţa de primire şi, pe de altă parte, există Lumina, Creatorul. Ambele trebuie să fie conectate ca una singură. Şi, pentru a le aduce la unitate, a fost creat un sistem: familia, societatea, lumea şi lumile superioare, tot Universul, tot ceea ce există.

Dar, de fapt, acesta implică: dorinţa de primire şi dorinţa de dăruire. Pentru a le alătura şi a aduce unitatea între ele, au fost construite toate mijloacele prin care trebuie să se conecteze. Pe de o parte, este vorba despre o persoană şi, pe de altă parte, este Creatorul. În mijloc, există familia, societatea, grupul, umanitatea, istoria şi ansamblul sistemelor lumilor superioare şi acţiunile lor. Tot ceea ce este între ei este pentru a-i conecta unul cu celălalt.

Dacă o persoană vrea să fie conectată cu Creatorul, atunci, singura ocazie de a se testa este prin grup, adică prin lumile care există între ea şi Creator. Numai astfel se pot conecta.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 05.08.2012, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Originea omului este din maimuţă şi el s-a dezvoltat progresiv, aşa cum a spus marele cabalist Ari, 300 de ani înainte de Darwin. Ari a spus că, corpul fizic al unei persoane provine din maimuţă, în timp ce conţinutul spiritual interior este determinat de o combinaţie de forţe superioare. Cabala tratează persoana în sine şi nu corpul fizic.

Fiecare persoană se dezvoltă graţie relaţiei sale cu mediul său, deoarece ea absoarbe atributele şi opiniile celorlalţi. O persoană nu poate să se dezvolte dacă trăieşte singură în pădure. Ne dezvoltăm graţie integrării noastre reciproce.

Se spune: “Mergeţi şi câştigaţi o viaţă de la celălalt” care, în spiritualitate, înseamnă că toată lumea include pe toată lumea în interiorul ei şi astfel, se dezvoltă. În măsura în care o persoană absoarbe dorinţele celorlalţi, cunoştinţele şi codul de comportament, ea se dezvoltă. Nimeni nu poate să se dezvolte singur (prin el însuşi). O persoană nu se dezvoltă deoarece devine mai inteligentă, ci absorbind de la ceilalţi.

În măsura în care suntem îmbogăţiţi prin încorporarea noastră reciprocă, vom ajunge la noi descoperiri ştiinţifice şi vom descoperi o nouă societate. Nu există niciun alt factor prin care putem descoperi noua realitate, atât în sens corporal cât şi în sens spiritual, cu excepţia cantităţii încorporării noastre şi a conexiunii dintre oameni.

Astfel, extindem vasele noastre de percepţie şi toată lumea se îmbogăţeşte graţie celuilalt şi începem să vedem o imagine, din ce în ce mai complexă. Aceasta include dezvăluirea noilor forţe şi legi, dezvoltarea ştiinţei şi totul este revelat unei persoane în funcţie de complexitatea încorporării ei în toată lumea.

Trăim într-o realitate perfectă şi tot ceea ce este de ştiut despre asta deja există. Totuşi, înainte de a descoperi acest lucru, trebuie să fim uniţi şi să ne conectăm mai puternic cu toate părţile care sunt în fiecare dintre noi. Când începem să reunim aceste piese după spargere, această conexiune permite să descoperim înţelepciunea realităţii, adevărata formă pe care o numim dezvoltarea ştiinţei.

O descoperim mai mult, deoarece fiecare din noi este inclus în toată lumea. Această complexitate, această conexiune, ne permite să înţelegem imaginea realităţii în ciuda separării, comparând plus şi minus, comparând condiţiile şi calităţiile opuse.

Deci, chiar la nivelurile lumii corporale, succesul nostru depinde doar de conexiunea dintre toate părţile îndepărtate. Aceasta determină dezvoltarea nostră mentală şi emoţională, atât corporal cât şi spiritual, după spargere şi corectare. Doar prin conectarea şi completarea corectă reciprocă vom descoperi esenţa generală a realităţii pe care o numi Creator, forţa care este dincolo de orice realitate. Aşa cum este scris: Prin acţiunile Tale noi Te vom cunoaşte, adică vom ajunge la ideea originală că totul a fost creat de El, ca urmare a descoperirii realităţii, forţelor sale şi diferitelor sale fenomene.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 22.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→