Comentariu: Condițiile de viață în unele sate chinezești sunt foarte dure. În unele nici măcar nu știu ce este o toaletă. Ca pe vremuri, este doar o gaură și asta e tot.

Un tânăr care a crescut într-un sat a devenit milionar și a decis să-și ajute conaționalii. Și a construit case cu toalete și băi calde pentru ei. S-a întâmplat ceva neașteptat. Oamenii au început să se certe despre cine are dreptul la proprietăți imobiliare și cine nu. Mai mult, au început să ceară case mai mari de la omul de afaceri, deoarece familiile lor se măriseră. Milionarul nu se aștepta la asta și aproape a căzut în depresie.

Răspunsul meu: Pur și simplu nu a înțeles că egoismul uman este structurat puțin diferit. Este o mare dezamăgire.

Întrebare: Chiar, oamenii nu se pot calma brusc la un moment dat, își pot lua o casă, o toaletă caldă și pot trăi așa?

Răspuns: Nu, pentru că existența determină conștiința. Le-ai corectat viața, și prin urmare, le-ai schimbat conștiința. Conștiința lor a devenit cu o mie de niveluri egoiste mai mare și asta este tot – oamenii nu mai pot face față, iar acum se vor roade unii pe alții și se vor ucide între ei.

Întrebare: Deci milionarul l-a scos pe diavol din cutie?

Răspuns: Da. Oamenii vor merge acum în instanță: toaleta unuia e mai caldă, cada altuia e mai mare și așa mai departe.

Întrebare: Deci, în condiții dure au trăit liniștiți și și-au trăit viața așa?

Răspuns: Nici nu vă puteți imagina cât de dure sunt acele condiții! Chiar și în Beijing am văzut cămăruțe oribile! Un om doarme pe un pat care este direct pe podea. Și este frig acolo iarna. În China continentală, frigul este ca în Siberia. În cameră există un televizor mic, un pat pe podea și o pungă mică cu ceva, poate legume. Și asta este tot ce are.

Întrebare: Deci concluzia este că nu ar trebui să se schimbe condițiile unui om, care îi sunt familiare?

Răspuns: Sub nicio formă! Condițiile trebuie schimbate cu mare atenție, doar în măsura dezvoltării populației și numai în măsura unei ideologii corecte.

Întrebare: Deci nu ar trebui făcut un astfel de salt?

Răspuns: Nu trebuie. Conform Cabala, progresul trebuie să meargă mână în mână cu educația, cu conștiința interioară. Altfel, nimic bun nu va ieși din asta. În cele din urmă, vor inventa bombe atomice. Și ce dacă toată lumea are pâine? Se vor simți și mai nefericiți.

Întrebare: Cum poate un om să fie pregătit pentru această tranziție, astfel încât să primească o baie, o toaletă caldă și condiții bune?

Răspuns: De ce are nevoie de asta? Pentru a începe să se uite cu dispreț la vecinul său? Dacă și-ar simți existența ca fiind normală și ar accepta viața așa cum era, de ce ar avea nevoie de mai mult? Și acum soția lui cere un dulap! Dulapul este plin de haine, dar ea are nevoie de mai mult; așa că acum trebuie să cumperi un al doilea dulap.

Întrebare: Deci povestea peștișorului de aur este întotdeauna relevantă?

Răspuns: Absolut. Doar dezvoltarea omului ar trebui să determine statutul său material.

Întrebare: Scoateţi-ne din acest impas. Cum poate un om să trăiască bine și fericit? Ce este nevoie pentru asta? Aţi spus că progresul nu este necesar pentru ca omul să fie fericit.

Răspuns: Deloc. Omenirii i s-au oferit condiții mai mult sau mai puțin normale, iar în 100 de ani populația lumii a crescut de la două miliarde la începutul secolului al XX-lea la opt miliarde la începutul secolului al XXI-lea. Și ce se va întâmpla în continuare? Deși ei spun că acum aceasta începe deja să scadă. Dar de ce scade? Pentru că oamenii nu vor să se reproducă mai departe; se gândesc doar la ei înșiși: „Aș prefera să creez astfel de condiții încât să fiu îngrijit, să fiu îngropat și totul se va termina cu mine; «După mine, potopul! Nu am nevoie de copii.»”

Comentariu: Oamenii justifică acest lucru spunând că nu vor să nască copii în această lume teribilă plină de suferință.

Răspunsul meu: Nu se gândesc la copii! Se gândesc la ei înșiși. De ce ar trebui să investesc în copii? În trecut trebuia să fac asta pentru că mai târziu copiii mă vor sprijini, vor avea grijă de mine și aș fi fericit să-mi văd nepoții. Și acum acest lucru a dispărut. Egoismul a crescut. Omul nu are nevoie de acești nepoți, nu are nevoie de nimic. Până în ultima zi a vieții mele, voi fi bine, iar apoi mă vor îngropa. Voi plăti acum, ca mai târziu să fiu îngropat și totul să fie bine – asta e. Spitale și pompe funebre, asta este tot.

Întrebare: Totuși, progres există. Cum poate un om să fie astăzi fericit?

Răspuns: Acest progres nu este bun. Îl derutează pe om, îl împinge într-o toaletă caldă, iar omul există în această toaletă caldă toată viața. El crede că aceasta este o binecuvântare. Și în afară de asta, nu are nimic mai mult. Nimic!

Întrebare: Să revenim la milionarul chinez. Cum se pot face lucrurile astfel încât oamenii să se simtă bine? Să presupunem că ar fi avut o astfel de intenție. Ce ar fi trebuit să facă? Și în general, ce ar trebui făcut pentru ca oamenii să se simtă bine?

Răspuns: L-aș sfătui să deschidă școli. Este un sat de, probabil, douăzeci până la treizeci de mii de oameni, nu mai puțin. Dați-le copiilor oportunitatea de a studia. „Și-au terminat studiile școlare? Da. Și acum, voi construi o universitate lângă școală.”

Întrebare: Ce ar trebui să înțeleagă și să simtă un copil la școală?

Răspuns: Ar trebui să învețe să fie un element integrant în lume. Adică, ar trebui să cunoască natura, lumea, cum se transformă ea și cum ar trebui el să se transforme împreună cu ea pentru a fi un element integrant conectat cu natura, fără a-i încălca armonia. Asta ar trebui să i se predea la școală și apoi și la universitate. Acesta este un proces lung.

Întrebare: Este acesta principalul lucru, în opinia dumneavoastră?

Răspuns: Da, pentru că este necesar să schimbi un om.

Comentariu: Deci nu schimb lumea, ci, dimpotrivă, pe mine însumi.

Răspunsul meu: Tocmai educația, în mediul potrivit, schimbă omul. Și atunci vom vedea o generație complet diferită, de exemplu, de chinezi.

Întrebare: Și ce se întâmplă cu lumea? Cum poate fi adus binele în lume?

Răspuns: În același fel, nu există nimic altceva. Numai prin educaţie și numai în măsura în care oamenii sunt dispuși să o accepte.

Întrebare: Educație către aceeași persoană integrală?

Răspuns: Desigur. Absolut!

Întrebare: Pentru ca omul să simtă conexiunea sa cu natura?

Răspuns: Da, omul ar trebui să o simtă conștient și să înțeleagă că trebuie să se îndrepte conștient spre aceasta. Și acest lucru trebuie insuflat în mod obligatoriu încă din copilărie.

Întrebare: Dacă de exemplu, îndrumăm umanitatea pe o astfel de cale – integralitate, conexiune reciprocă, înțelegerea faptului că aceasta există în natură – se poate construi progresul pe această bază?

Răspuns: Ce este acest progres?! Când navele spațiale brăzdează întinderile universului? Pentru ce?! Tot progresul va fi în relațiile dintre oameni și în pătrunderea în adâncurile naturii integrale. Acolo omul va găsi totul. Nu trebuie să-și părăsească satul. El zboară în univers! El înțelege și simte ce se întâmplă în jurul său. De ce ar trebui să părăsească satul pentru a merge undeva într-un oraș vecin?

Întrebare: Simte omul atunci, că este cu adevărat fericit?

Răspuns: Desigur! El înțelege unde există, pentru ce trăiește, cine l-a creat, în ce scop și cum și-a împlinit acest scop, cum cu ajutorul lui a descoperit universal pentru sine. Îl simte într-un mod complet. Nu are nicio problemă, nici măcar trecerea de la viață la moarte. El se simte pe sine etern, perfect – ca ceea ce realizează. Ce ar putea fi mai bine? Și asta, în loc să devină un chinez modern, locuitor de oraș! Trebuie să oferi unui om confort interior! Oricum nu vei putea să-i oferi confort exterior!

Întrebare: Este acesta principalul progres – să oferi unui om confort interior?

Răspuns: Da. Pentru că în confortul exterior toată lumea se va uita doar la ceilalți.

Confortul interior este atunci când fiecare atinge echilibrul cu sine însuși, cu natura și cu Creatorul. Atunci nimic nu-l înspăimântă. Asta își dorește fiecare om. Iar oferind omului lucruri corporale în plus sau în minus, nu vei genera decât revoluții, certuri și așa mai departe.

Pe scurt, milionarul a făcut o greșeală.

Din KabTV, emisiunea „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 29.01.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Chiar acum, genele informaționale (Reşimot) se schimbă în noi cu o viteză infinită, dar sunt atât de multe și toate trebuie realizate în secvență, încât pare că nimic nu se schimbă.

Dar înainte ca aceste schimbări interioare să producă o schimbare exterioară, ca un contor care sare brusc la următorul număr, miliarde de acțiuni trebuie să se rotească în interior. Așa că dați-le timp să treacă!

Se spune: „Cei care îl caută pe Creator grăbesc timpul.” Toată participarea noastră la creație se reduce la accelerarea dezvoltării noastre.

La urma urmei, te afli la baza acestei lumi, cu datele primite în timpul coborârii de sus în jos. Ești obligat să urci pe aceeași cale de jos în sus; calea este neschimbată. Poți doar să-ți accelerezi dezvoltarea, să parcurgi calea rapidă, dezirabilă, și prin urmare, plăcută.

Aceasta este întreaga diferență dintre calea suferinței împotriva voinței omului și calea luminii, prin dorință.

Calea suferinței este lungă, iar forțele naturii acționează asupra noastră pentru a ne împinge înainte prin lovituri. Iar noi, ca niște măgari, stăm în picioare și refuzăm să ne mișcăm. Aceasta este calea naturală a dezvoltării.

Iar a doua cale este atunci când tu însuți vrei și cauți în ce fel să avansezi. Și astfel scurtezi calea pentru tine și o faci dezirabilă, adică devine confortabilă, plăcută, și de asemenea, rapidă!

Din Lecția zilnică de Cabala 18.09.2009, Baal HaSulam, Şamati , Art. 13, „O rodie”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibilă trecerea la dăruire fără durere sau suferință?

Răspuns: Da, se poate face o astfel de tranziție fără suferință dacă are loc sub influența mediului.

Mediul este capabil să-mi insufle tânjirea oricărui scop, chiar și cel mai nerealist. Dacă toți cei din jur se gândesc la asta, voi începe și eu să aspir la el.

Și atunci, nu-mi va fi deloc dificil să apreciez calitatea dăruirii ca pe o mare recompensă în loc de primirea egoistă de astăzi, cu condiția ca cei din jurul meu să gândească și să acționeze în acest fel.

Omul este ca un computer, iar societatea poate șterge vechiul program din el și să instaleze unul nou, mai avansat, cu date noi, iar pe măsură ce se întâmplă acest lucru, omul avansează.

Am nevoie de intelect doar pentru a-i urma pe cei care mă îndrumă spre calea spirituală. Nu este atât de simplu să-i urmezi, deoarece, făcând acest lucru, nu devii un robot, ci dimpotrivă, crești!

Ți se oferă constant perturbări la toate nivelurile: mineral, vegetal, animalic și uman, care interferează cu capacitatea ta de a urma calea spirituală. „Și trebuie să te cobori de la înălțimea enormului tău egoism, pentru a putea urma ghidul spiritual. Prin urmare, trebuie să ai un intelect puternic pentru a descifra toate uneltirile și trucurile viclene ale propriului egoism și să nu-l urmezi, ci să treci peste rațiunea ta și să urmezi ghidul.

Ni se trimit astfel de stări, suntem atât de confuzi încât începem să le neglijăm și chiar să le urâm. Dar dacă ești capabil să te ridici deasupra acestora și să te transformi în „nimic”, „țărână sub picioarele celor drepți”, atunci îl urmezi pe cel drept pe calea spirituală.

Se dovedește că ești măreț, că ești exact ca el. La urma urmei, primești tot ce este în mintea lui prin el; primești de la Creator.

Când se spune că oamenii l-au urmat pe Moise așa cum o turmă urmează un păstor, nu înseamnă că ei l-au urmat precum animalele. Este o formă specială de avansare în care te anulezi în fața învățătorului, în fața lui Moise, și prin el te anulezi în fața Creatorului.” Așa cum prin iubirea față de oameni ajungem să-L iubim pe Creator, nici aici nu ne putem schimba în alt mod. Îți transformi forma anterioară și dobândești una nouă, similară Creatorului.

Nu există nicio denigrare în aceste cuvinte. Dacă te anulezi în lumea spirituală împotriva Klipot, la înălțimea lumilor Asia, Yeţira, Bria, Aţilut și îl urmezi pe învățător, te ridici la înălțimea acestor lumi. Vorbește doar despre magnitudinea rezistenței tale la tulburările trimise (care apar).

Aceasta se numește a merge prin credință deasupra rațiunii, deoarece eu nu posed cunoștințele învățătorului spiritual și mă anulez în raport cu el, îmi anulez rațiunea și primesc de la el cunoștințe noi, cunoștințe de un grad superior – credința.

Partea inferioară a Parţufului său spiritual, AHP, coboară în mine și accept întunericul ca lumină pentru mine, chiar dacă apare ca întuneric în dorința mea egoistă. În acest fel, pot progresa pe calea spirituală.

Din Lecția zilnică de Cabala din 01.08.2010, Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În sistemul de creştere și educaţie integrală nu există constrângere artificială, spre deosebire de ceea ce există în sistemul educațional modern?

Răspuns: În sistemul de creștere integrală, nu poate exista constrângere, ci doar conștientizarea necesității. Scopul care ne stă în față este complet indezirabil pentru noi; egoismul nostru este absolut împotriva lui, dar nu avem scăpare. Treptat, pătrunși de această necesitate, începem brusc să-i găsim merite: „Să ne gândim, ce obținem prin asta? Să presupunem că este posibil. Poate că este utopic, dar să ne prefacem că jucăm o poveste.”

Începem să explorăm ce se întâmplă de fapt în acest caz. Este omul împlinit prin asta? La urma urmei, vrem doar să atingem împlinirea. În ce, cu ce și cum? În ce măsură devine omul sătul de toate nevoile sale, de toate dorințele sale? Câte dorințe putem satisface în starea noastră actuală?

Comentariu: Nu multe, cam douăzeci.

Răspunsul meu: Corect. Și chiar și atunci, începem imediat și instantaneu să simțim un nou gol, și încă o dată, trebuie să alergăm după împlinirea lor, să ne grăbim spre niște surse noi. Dar ce este împlinirea integrală sau ce implică ea?

Aici începem să dezvăluim o formă de existență complet nouă atunci când eu, incluzându-mă în ceilalți, în conexiune cu ceilalți, încep să dobândesc capacitatea de a fi împlinit, de a fi sătul, de a experimenta constant, literalmente, un „orgasm” senzorial și creativ. Acesta există în mine și crește continuu.

Acesta este un șoc extraordinar. Și este constant; nu te obosește și nu te risipeşte. Nu mai ești atras să încerci altceva: „Acum aș vrea ceva puțin picant…”, deoarece ambele calități sunt prezente împreună: egoismul și atingerea conexiunii deasupra lui.

Astfel, începem să dezvăluim un nivel complet nou de simțire a vieții: senzorial și cognitiv. Pătrundem într-un nou strat al naturii și începem să ne familiarizăm cu forța unică care guvernează întreaga natură. Dacă Dumnezeu există (așa cum spun oamenii de obicei), atunci practic devenim echivalenți cu Dumnezeu. Simțirea timpului dispare – trecut, prezent și viitor.

Mă ridic deasupra fluxului întregii existențe. Prin integrarea cu ceilalți, aceasta formează în mine o imagine eternă, perfectă, care se schimbă constant, strălucind cu toate metamorfozele sale. Și în același timp, intru continuu în realizare, sațietate, plăcere, cunoaștere și revelație din ce în ce mai mari.

Ajung brusc într-o stare în care corpul meu pare să se distanțeze de mine. Devine secundar, iar simțirea lui dispare într-o asemenea măsură încât, chiar dacă moare, nu-l simt. Prin stăpânirea întregului sistem, prin includerea mea în el, nu simt cum moare partea mea animalică.

Așa cum la nivelul nostru animalic actual, atunci când ne tăiem unghiile sau părul de nivel vegetal, nu simțim nicio pierdere sau durere, tot așa aici, după ce am ajuns la nivelul următor, Uman (Adam), nu simt nicio pierdere din cauza morții corpului animalic. Nici măcar nu simt că se întâmplă, într-o asemenea măsură mă detașez de el și mă adaptez la noul nivel.

Dacă toate acestea li se dezvăluie treptat ascultătorilor, aceștia văd că natura nu ne împinge pur și simplu prin toate aceste crize pentru a ne naște la un nou nivel, ci ne conduce spre ceva special. Și apoi ei dezvoltă motivații serioase.

Mai mult, acest lucru justifică starea lor actuală în lume, fără muncă, deoarece prin atingerea următorului nivel, superior, oferiți astfel acestei lumi tot ce este necesar, cu armonie în urma căreia fiecare fir de nisip vă oferă brusc o cantitate enormă de energie, literalmente conform formulei lui Einstein.

Din KabTV „A 13-a Conversație despre Educația Integrală”, 18.12.2011

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi discutăm despre subiectul percepţiei realității pentru a ne orienta treptat în direcția corectă. La urma urmei, totul depinde de intenţie. Există mulți oameni care studiază Cabala, dar în special, există curente care nu au nimic în comun cu aceasta.

Știința Cabala este destinată corectării naturii noastre, și cu cât ne corectăm mai mult, cu atât simțim mai mult forța superioară, dezvăluim lumea superioară, devenim incluși în ea, intrăm în ea și ne ridicăm deasupra vieții noastre materiale. Aceasta este numită „eliberare de îngerul morții”, deoarece încetăm să ne simțim complet dependenți de corpul nostru! Ne ridicăm deasupra corpului nostru animalic, biologic, până la gradul naturii generale.

Nu simt durere când îmi tai unghiile sau părul, deoarece corpul meu aparține nivelului animalic, în timp ce unghiile și părul aparțin nivelului vegetal, cu un grad mai jos. Și de la înălțimea nivelului animalic, nu simt nicio pierdere din pricina pierderii la nivel vegetal. În același mod se va întâmpla și când mă voi ridica de la gradul animalic la un grad superior, la gradul de Om.

„Omul” nu suntem noi, cei de astăzi. „Om” (Adam) provine din cuvântul „similar” (Edomeh) cu natura, Creatorul, lumina. Și când voi deveni un astfel de „om”, voi înceta să simt pierderea din ceea ce se întâmplă în această viață materială. Prin urmare, știința Cabala este numită „un remediu împotriva morții”.

Să sperăm că vom atinge un astfel de grad și vom începe să experimentăm viața spirituală astăzi. Totul depinde doar de eforturile noastre interioare. Să încercăm să ne conectăm punctele interioare și să apreciem această stare specială.

Din Congresul Internațional de Cabala din 01.04.2011, „Noi!” Lecția 2

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Un comentariu →

Chiar acum, genele informaționale (Reşimot) se schimbă în noi cu o viteză infinită, dar sunt atât de multe și toate trebuie realizate în secvență, încât pare că nimic nu se schimbă.

Dar înainte ca aceste schimbări interioare să producă o schimbare exterioară, ca un contor care sare brusc la următorul număr, miliarde de acțiuni trebuie să se rotească în interior. Așa că dați-le timp să treacă!

Se spune: „Cei care îl caută pe Creator grăbesc timpul.” Toată participarea noastră la creație se reduce la accelerarea dezvoltării noastre.

La urma urmei, te afli la baza acestei lumi, cu datele primite în timpul coborârii de sus în jos. Ești obligat să urci pe aceeași cale de jos în sus; calea este neschimbată. Poți doar să-ți accelerezi dezvoltarea, să parcurgi calea rapidă, dezirabilă, și prin urmare, plăcută.

Aceasta este întreaga diferență dintre calea suferinței împotriva voinței omului și calea luminii, prin dorință.

Calea suferinței este lungă, iar forțele naturii acționează asupra noastră pentru a ne împinge înainte prin lovituri. Iar noi, ca niște măgari, stăm în picioare și refuzăm să ne mișcăm. Aceasta este calea naturală a dezvoltării.

Iar a doua cale este atunci când tu însuți vrei și cauți în ce fel să avansezi. Și astfel scurtezi calea pentru tine și o faci dezirabilă, adică devine confortabilă, plăcută, și de asemenea, rapidă!

Din Lecția zilnică de Cabala 18.09.2009, Baal HaSulam, Şamati , Art. 13, „O rodie”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Resimot, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibilă trecerea la dăruire fără durere sau suferință?

Răspuns: Da, se poate face o astfel de tranziție fără suferință dacă are loc sub influența mediului.

Mediul este capabil să-mi insufle tânjirea oricărui scop, chiar și cel mai nerealist. Dacă toți cei din jur se gândesc la asta, voi începe și eu să aspir la el.

Și atunci, nu-mi va fi deloc dificil să apreciez calitatea dăruirii ca pe o mare recompensă în loc de primirea egoistă de astăzi, cu condiția ca cei din jurul meu să gândească și să acționeze în acest fel.

Omul este ca un computer, iar societatea poate șterge vechiul program din el și să instaleze unul nou, mai avansat, cu date noi, iar pe măsură ce se întâmplă acest lucru, omul avansează.

Am nevoie de intelect doar pentru a-i urma pe cei care mă îndrumă spre calea spirituală. Nu este atât de simplu să-i urmezi, deoarece, făcând acest lucru, nu devii un robot, ci dimpotrivă, crești!

Ți se oferă constant perturbări la toate nivelurile: mineral, vegetal, animalic și uman, care interferează cu capacitatea ta de a urma calea spirituală. „Și trebuie să te cobori de la înălțimea enormului tău egoism, pentru a putea urma ghidul spiritual. Prin urmare, trebuie să ai un intelect puternic pentru a descifra toate uneltirile și trucurile viclene ale propriului egoism și să nu-l urmezi, ci să treci peste rațiunea ta și să urmezi ghidul.

Ni se trimit astfel de stări, suntem atât de confuzi încât începem să le neglijăm și chiar să le urâm. Dar dacă ești capabil să te ridici deasupra acestora și să te transformi în „nimic”, „țărână sub picioarele celor drepți”, atunci îl urmezi pe cel drept pe calea spirituală.

Se dovedește că ești măreț, că ești exact ca el. La urma urmei, primești tot ce este în mintea lui prin el; primești de la Creator.

Când se spune că oamenii l-au urmat pe Moise așa cum o turmă urmează un păstor, nu înseamnă că ei l-au urmat precum animalele. Este o formă specială de avansare în care te anulezi în fața învățătorului, în fața lui Moise, și prin el te anulezi în fața Creatorului.” Așa cum prin iubirea față de oameni ajungem să-L iubim pe Creator, nici aici nu ne putem schimba în alt mod. Îți transformi forma anterioară și dobândești una nouă, similară Creatorului.

Nu există nicio denigrare în aceste cuvinte. Dacă te anulezi în lumea spirituală împotriva Klipot, la înălțimea lumilor Asia, Yeţira, Bria, Aţilut și îl urmezi pe învățător, te ridici la înălțimea acestor lumi. Vorbește doar despre magnitudinea rezistenței tale la tulburările trimise (care apar).

Aceasta se numește a merge prin credință deasupra rațiunii, deoarece eu nu posed cunoștințele învățătorului spiritual și mă anulez în raport cu el, îmi anulez rațiunea și primesc de la el cunoștințe noi, cunoștințe de un grad superior – credința.

Partea inferioară a Parţufului său spiritual, AHP, coboară în mine și accept întunericul ca lumină pentru mine, chiar dacă apare ca întuneric în dorința mea egoistă. În acest fel, pot progresa pe calea spirituală.

Din Lecția zilnică de Cabala din 01.08.2010, Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Mediu, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În sistemul de creştere și educaţie integrală nu există constrângere artificială, spre deosebire de ceea ce există în sistemul educațional modern?

Răspuns: În sistemul de creștere integrală, nu poate exista constrângere, ci doar conștientizarea necesității. Scopul care ne stă în față este complet indezirabil pentru noi; egoismul nostru este absolut împotriva lui, dar nu avem scăpare. Treptat, pătrunși de această necesitate, începem brusc să-i găsim merite: „Să ne gândim, ce obținem prin asta? Să presupunem că este posibil. Poate că este utopic, dar să ne prefacem că jucăm o poveste.”

Începem să explorăm ce se întâmplă de fapt în acest caz. Este omul împlinit prin asta? La urma urmei, vrem doar să atingem împlinirea. În ce, cu ce și cum? În ce măsură devine omul sătul de toate nevoile sale, de toate dorințele sale? Câte dorințe putem satisface în starea noastră actuală?

Comentariu: Nu multe, cam douăzeci.

Răspunsul meu: Corect. Și chiar și atunci, începem imediat și instantaneu să simțim un nou gol, și încă o dată, trebuie să alergăm după împlinirea lor, să ne grăbim spre niște surse noi. Dar ce este împlinirea integrală sau ce implică ea?

Aici începem să dezvăluim o formă de existență complet nouă atunci când eu, incluzându-mă în ceilalți, în conexiune cu ceilalți, încep să dobândesc capacitatea de a fi împlinit, de a fi sătul, de a experimenta constant, literalmente, un „orgasm” senzorial și creativ. Acesta există în mine și crește continuu.

Acesta este un șoc extraordinar. Și este constant; nu te obosește și nu te risipeşte. Nu mai ești atras să încerci altceva: „Acum aș vrea ceva puțin picant…”, deoarece ambele calități sunt prezente împreună: egoismul și atingerea conexiunii deasupra lui.

Astfel, începem să dezvăluim un nivel complet nou de simțire a vieții: senzorial și cognitiv. Pătrundem într-un nou strat al naturii și începem să ne familiarizăm cu forța unică care guvernează întreaga natură. Dacă Dumnezeu există (așa cum spun oamenii de obicei), atunci practic devenim echivalenți cu Dumnezeu. Simțirea timpului dispare – trecut, prezent și viitor.

Mă ridic deasupra fluxului întregii existențe. Prin integrarea cu ceilalți, aceasta formează în mine o imagine eternă, perfectă, care se schimbă constant, strălucind cu toate metamorfozele sale. Și în același timp, intru continuu în realizare, sațietate, plăcere, cunoaștere și revelație din ce în ce mai mari.

Ajung brusc într-o stare în care corpul meu pare să se distanțeze de mine. Devine secundar, iar simțirea lui dispare într-o asemenea măsură încât, chiar dacă moare, nu-l simt. Prin stăpânirea întregului sistem, prin includerea mea în el, nu simt cum moare partea mea animalică.

Așa cum la nivelul nostru animalic actual, atunci când ne tăiem unghiile sau părul de nivel vegetal, nu simțim nicio pierdere sau durere, tot așa aici, după ce am ajuns la nivelul următor, Uman (Adam), nu simt nicio pierdere din cauza morții corpului animalic. Nici măcar nu simt că se întâmplă, într-o asemenea măsură mă detașez de el și mă adaptez la noul nivel.

Dacă toate acestea li se dezvăluie treptat ascultătorilor, aceștia văd că natura nu ne împinge pur și simplu prin toate aceste crize pentru a ne naște la un nou nivel, ci ne conduce spre ceva special. Și apoi ei dezvoltă motivații serioase.

Mai mult, acest lucru justifică starea lor actuală în lume, fără muncă, deoarece prin atingerea următorului nivel, superior, oferiți astfel acestei lumi tot ce este necesar, cu armonie în urma căreia fiecare fir de nisip vă oferă brusc o cantitate enormă de energie, literalmente conform formulei lui Einstein.

Din KabTV „A 13-a Conversație despre Educația Integrală”, 18.12.2011

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi discutăm despre subiectul percepţiei realității pentru a ne orienta treptat în direcția corectă. La urma urmei, totul depinde de intenţie. Există mulți oameni care studiază Cabala, dar în special, există curente care nu au nimic în comun cu aceasta.

Știința Cabala este destinată corectării naturii noastre, și cu cât ne corectăm mai mult, cu atât simțim mai mult forța superioară, dezvăluim lumea superioară, devenim incluși în ea, intrăm în ea și ne ridicăm deasupra vieții noastre materiale. Aceasta este numită „eliberare de îngerul morții”, deoarece încetăm să ne simțim complet dependenți de corpul nostru! Ne ridicăm deasupra corpului nostru animalic, biologic, până la gradul naturii generale.

Nu simt durere când îmi tai unghiile sau părul, deoarece corpul meu aparține nivelului animalic, în timp ce unghiile și părul aparțin nivelului vegetal, cu un grad mai jos. Și de la înălțimea nivelului animalic, nu simt nicio pierdere din pricina pierderii la nivel vegetal. În același mod se va întâmpla și când mă voi ridica de la gradul animalic la un grad superior, la gradul de Om.

„Omul” nu suntem noi, cei de astăzi. „Om” (Adam) provine din cuvântul „similar” (Edomeh) cu natura, Creatorul, lumina. Și când voi deveni un astfel de „om”, voi înceta să simt pierderea din ceea ce se întâmplă în această viață materială. Prin urmare, știința Cabala este numită „un remediu împotriva morții”.

Să sperăm că vom atinge un astfel de grad și vom începe să experimentăm viața spirituală astăzi. Totul depinde doar de eforturile noastre interioare. Să încercăm să ne conectăm punctele interioare și să apreciem această stare specială.

Din Congresul Internațional de Cabala din 01.04.2011, „Noi!” Lecția 2

Filed under: Intentie, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Un comentariu →

Întrebare: De ce devine Cabala sensul vieții și ceva valoros pentru unii oameni, în timp ce pentru alții este ceva inacceptabil?

Răspuns: Cei pentru care Cabala este inacceptabilă nu au simțit încă dorința care răspunde luminii spirituale, și prin urmare ei resping această înțelepciune.

Omul, fiind egoist din fire, nu vrea să se gândească la asta. Cabala îl irită; la nivel subconștient îl obligă la ceva și îl direcționează către o zonă complet diferită de cea spre care este el atras. Nu vrea ca acest tărâm să existe; nu vrea să existe un suflet sau o lume viitoare; preferă să rămână în cadrul pe care și l-a inventat. Acesta este primul motiv.

În al doilea rând, oamenii care vin la Cabala și încep să o studieze descoperă brusc că aceasta spune că ei trebuie să se schimbe!

„Am venit aici pentru a primi și a dezvălui cunoștințe, calități și sentimente; cu alte cuvinte, pentru a fi umplut. Dar aici se spune că eu trebuie să-L umplu pe Creator umplându-i pe ceilalți și că numai printr-o astfel de mișcare dinspre mine însumi spre exterior pot începe să simt lumea spirituală. Nu simt nicio atracție sau înclinație către asta. Așa că, scuzați-mă! Rămâneți voi cu Cabala voastră, eu aș prefera să plec.”

Există mulți astfel de oameni. Când pleacă, ei se simt înșelați: Părea că la început erau captivați și atrași, dar apoi, dintr-o dată, descoperă că nu era deloc ceea ce credeau ei și că doar pierdeau timp și energie. Și pleacă foarte dezamăgiți.

Ei şi-au imaginat că Îl vor apuca imediat pe Creator „de barbă”, vor obține această lume și lumea viitoare, vor începe să controleze totul, vor descoperi niște secrete pentru a-și umple propriul sine prețios și iubit.

Dar se dovedește că totul este diferit, într-o cheie complet diferită. Lumea spirituală este situată la nivelul următor, nivelul dăruirii, în conexiune simultană cu lumea noastră, ca într-un motor electric.

Prin urmare, ei pleacă foarte dezamăgiți și devin adversarii noștri.

Totuși, noi încă susținem acest lucru. Se spune că o mie intră în studiu și doar unul rămâne. Nu contează că ei pleacă si devin oponenţi ai Cabalei. Cum altfel poate reacționa un egoist?

Dar omul păstrează încă o conexiune cu Cabala, și treptat, ceva se infiltrează în el. Chiar dacă adversarul nostru este departe de noi, el încă este conectat cu noi. În interiorul său, scânteia pe care a primit-o a început deja să se aprindă.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 29.10.2017

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Un comentariu →