Întrebare: Cum poți să le oferi copiilor direcția corectă, dacă ei nu vor să te asculte deloc?

Răspuns: Ți se pare așa, doar pentru că nu există nimic ce le poți spune. Cum îi poți convinge? Cu tatuajele tale, cu gadgeturile tale? Și ei au toate acestea. Doar ceva care este deasupra acestei lumi îi va atrage și nimic altceva. Uită-te câți tineri vin la prelegeri și lecții de Cabala; uită-te cum sunt atrași de ele.

Comentariu: Dar vorbesc despre copii mici care cresc în comunitatea noastră. Mi se pare că nu îi interesează deloc Cabala și sunt pur și simplu obligați să rămână în acest mediu.

Răspunsul meu: Mergi la cursurile lor și vezi cum gândesc și raționează. Pur și simplu nu se încadrează în mentalitatea ta rigidă. Pentru ei ești un dinozaur, nu-i poți înțelege. Și nici eu nu pot.

Dar trebuie să-i înțelegem. Nu există alt detector aici, cu excepția cazului în care un copil de cincisprezece până la șaptesprezece ani rămâne aici și nu merge în nicio altă comunitate. Acest mediu este cel mai potrivit pentru el.

Ați văzut vreodată băieți de șaisprezece ani stând lângă tații lor, organizând grupuri similare cu cele în care se află tații lor? Acest lucru exista acum câteva sute de ani, când ne aflam la un nivel primitiv de dezvoltare. Dar acum, după punctul de cotitură prin care am trecut în secolul al XX-lea, uitați-vă ce se întâmplă.

Dar scopul este diferit acum. Pe atunci era doar o imitație animalică a părinților: tatăl este fierar, și eu voi fi fierar; tatăl este fermier, eu voi fi fermier și așa mai departe. Dar acum este diferit. Tatăl meu este implicat în spiritualitate și eu la fel, pentru că în principiu, eu nu găsesc nimic altceva. Ați putea să-i țineți pe acești băieți de șaisprezece ani lângă voi dacă nu ar fi interesați? Nimeni nu ar putea. Este evident că vin singuri și stau lângă tații lor.

Pentru mine, aceasta este o dovadă clară că exemplul pe care li-l dăm și materialul pe care li-l oferim stau cu adevărat deasupra întregii naturi a omului.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Copiii lui Israel, partea 1”, 01.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aspirația de a raporta totul la forța unică, creatoare a toate, este dorința corectă?

Răspuns: Da, este intenția corectă. Tot ceea ce văd în jurul meu este o imagine a lumii prezentată în mod deliberat mie doar pentru a-l putea descoperi pe Creator prin intermediul ei.

Întrebare: Cum voi înțelege că l-am descoperit pe Creator? Există semne?

Răspuns: În spatele tuturor fenomenelor și obiectelor, trebuie să vezi calitatea bunătății și a iubirii care te înconjoară.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 13.05.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

A te strădui spre spiritualitate înseamnă a te strădui spre conexiunea cu toate celelalte suflete, deoarece aceasta este starea noastră spirituală. Este imposibil să ne imaginăm spiritualitatea în afara acestei acțiuni. Toate celelalte reprezentări și stări pe care ni le putem imagina nu sunt spiritualitate.

Așa cum este scris, „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” este o mare regulă a Torei. Aceasta este construirea unui vas în care lumina, Tora și Creatorul pot intra cu siguranță.

În articolul „Agenda Adunării”, Rabaş prezintă așteptările pe care ar trebui să le aibă omul atunci când vine la grup, precum și gândurile pe care ar trebui să le aibă și rezultatul pe care își propune să îl obțină de la întâlnire. Toate dorințele, toată măreția pe care o simte omul, trebuie să o „sădească” în solul grupului, astfel încât să dea roade. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că întâlnirea prietenilor oferă putere pentru toate celelalte ore ale zilei și săptămânii.

Măreția pe care o simte omul pentru grup duce la lauda grupului și la lauda și măreția Creatorului. Omul ar trebui să plece de la o întâlnire de grup cu sentimentul că a câștigat puterea care îl va ajuta să atingă scopul creației.

Omul nu are altă sursă de putere decât grupul. Trebuie să lucreze la construirea Kliului său, iar Kli-ul său trebuie să includă în mod necesar toate celelalte suflete.

Din Lecţia zilnică de Cabala 11.01.26, Rabaș – Art.17, 1986-Agenda adunării – 2

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă aleg un prieten pe baza măsurii măreției scopului pe care mi-l dă, mă pot baza pe el pe parcurs?

Răspuns: Ne unim împreună după un singur criteriu – gradul în care ne înțelegem reciproc în dorința de a ne contopi cu Creatorul. Nu am nicio pretenție față de tine. Te aleg în ciuda aspectului, educației și a oricărui alt lucru.

Aleg grupul exclusiv în funcție de dorința lor pentru Creator. Această dorință are și diverse expresii externe. Dacă le ignorăm și luăm în considerare doar dorința pură pentru Creator, pot fi toate la fel pentru mine? Nu!

De fapt, fiecare om are un anumit caracter care se manifestă în exterior în moduri diferite. Unul se exprimă mai calm, altul frivol, un al treilea cu furie, un al patrulea cu bucurie și chiar cu râs.

Dar ar trebui să găsesc astfel de prieteni în care să existe nu doar o dorință pentru Creator, ci în care aceasta se manifestă într-o formă apropiată de mine, pentru că abia încep să mă conectez cu ei, la începutul drumului. Nu pot sparge stereotipurile externe și să văd inima caldă a prietenului.

Adică, dorința pentru Creator și forma în care aceasta este exprimată sunt cei doi factori în alegerea prietenilor.

Din Lecţia zilnică de Cabala 11.01.26, Rabaș – Art.17, 1986-Agenda adunării – 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă omul studiază corect știința Cabala, el începe să primească plăcere continuă, trece din victorie în victorie, urcă treptele elevației spirituale și câștigă un Hisaron din ce în ce mai mare.

El îl corectează din ce în ce mai mult cu intenția de a dărui și îl umple din ce în ce mai mult. Chiar mai mult Hisaron, mai multă intenție de a dărui, mai multă umplere și astfel omul progresează către împlinire nelimitată, care se numește corectarea finală (Gmar Tikun).

Dar Gmar Tikun nu înseamnă că am finalizat totul. Nu poate exista o dăruire constantă. Dăruirea trebuie să crească constant; altfel, nu este dăruire. Prin urmare, omul ajunge treptat la o stare numită Ein Sof, infinit, când nu are limitări în capacitatea sa de a-și crește continuu Kelim cu intenții și umplere.

Apoi, omul atinge ceea ce se numește veneraţia reală, adevărată. Această veneraţie vine din preocuparea dacă el poate dărui, adică în ce măsură își poate asuma nevoi suplimentare, dacă omul va fi capabil să se corecteze prin intermediul lor, să adauge un ecran și să primească de dragul de a dărui. Acesta este sensul adevăratei veneraţii. Drept urmare, el primește umplerea de sus – lumina Torei. Această lumină și venerație care îl umplu, împreună, creează un sentiment numit bucuria Torei. Despre aceasta, este scris că a fi în bucurie este o mare poruncă. La urma urmei, omul care și-a corectat Kelim, a primit umplerea și lumina superioară numită Tora, el atinge bucuria.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07.01.26, Rabaş – Art.23, 1986-Despre teamă și bucurie

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Lupii se mișcă în şir. Mai întâi sunt trei lupi bătrâni și bolnavi. Sunt urmați de cinci dintre cei mai puternici. Apoi vine partea haitei pe care o protejează, iar o alta, apoi cinci lupi puternici. Liderul merge ultimul, asigurându-se că nimeni nu rămâne în urmă. Deci, a fi lider nu înseamnă a fi în fruntea haitei, ci a te asigura că toată lumea ajunge?

Răspuns: Acesta este cel mai important lucru – grija pentru siguranța tuturor.

Întrebare: Inclusiv pentru cei în vârstă care merg în față?

Răspuns: Absolut toți! Exact așa este evaluat liderul.

Întrebare: Aceasta este puterea unui lider?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este posibil acest lucru?

Răspuns: Vedeți că printre lupi este. Pentru oameni, este mai dificil.

Comentariu: La urma urmei, încă te ții de scaun dacă ești ales și așa mai departe.

Răspunsul meu: Omenirea s-a corupt în mare măsură în ultimele mii de ani.

Comentariu: Acolo funcționează instinctul, iar la noi este rațiunea.

Răspunsul meu: Într-o haită de animale, există o înțelegere interioară clară a necesității care funcționează.

Întrebare: Acolo, în haită? Adică, trăiesc conform naturii?

Răspuns: Da. Aceasta este natura atât a noastră, cât și a unei haite de lupi din jurul nostru. Numai așa putem acționa și supraviețui.

Întrebare: Și ce se întâmplă cu noi aici?

Răspuns: Aici, suntem nimeni și nimic. Toată lumea caută unde să fugă, cum să scape de asumarea responsabilității și îi lasă pe alții să se descurce cum pot. „Nu am nimic de-a face cu asta.”

Comentariu: Deci am ajuns la concluzia că liderul, cel responsabil, trebuie să-i vadă pe toți și să meargă în spatele lor.

Răspunsul meu: Da, și așa trebuie să creăm o astfel de „haită”, astfel încât oamenii să vină la noi și să ceară să ni se alăture, în special conform regulilor noastre.

Întrebare: Când spuneţi „noi”, despre cine vorbiţi?

Răspuns: „Noi” se referă la grup.

Întrebare: Și oamenii vor veni pentru că vor înțelege că toată lumea are grijă unii de alții?

Răspuns: Da, nu există altă cale. Pentru a ne păstra, pentru a crește copii, pentru a oferi siguranță persoanelor în vârstă, femeilor și copiilor, trebuie să ne comportăm exact în acest fel.

Din KabTV, emisiunea „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 26.12.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Un lup trăiește toată viața cu o singură lupoaică și nu o înșală niciodată. Și chiar dacă în timpul unei vânători lupul sau lupoaica moare, partenerul supraviețuitor nu caută un înlocuitor, ci rămâne singur pentru tot restul vieții. Vă puteți imagina?

Răspunsul meu: Suntem încă foarte departe de asta.

Comentariu: Vă puteți imagina că alegeți pentru viață! Lupii reușesc asta.

Răspunsul meu: Avem multe de învățat.

Întrebare: Ce este atunci când iei o astfel de decizie?

Răspuns: Pentru ei, este natura.

Întrebare: Și pentru noi? Ce este atunci când decizi așa?

Răspuns: Pentru noi, natura noastră egoistă ne înnebunește.

Întrebare: Dar când te hotărăști și trăiești așa, înseamnă că ai îmblânzit-o cumva, ai reușit să-ți înfrânezi natura egoistă, că alegi pentru viață?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar dvs spuneţi: „Ar trebui să alegi pentru viață.”

Răspuns: Așa ar trebui să fie.

Întrebare: Și să reziști?

Răspuns: Și stai puțin, dar vezi cum se întâmplă pentru noi.

Întrebare: Despre lupoaică. Când lupul mascul este în pericol, lupoaica îi acoperă gâtul, ceea ce poate fi foarte periculos și pentru ea, dar ea nu se gândește la asta.

Și în viața de om, ce înseamnă pentru o soție să-și acopere soțul, să-l protejeze?

Răspuns: Nu cunosc sentimentele unei lupoaice.

Comentariu: Dar vorbim deja despre un om.

Răspunsul meu: Pentru un om, înseamnă că înțelege că depinde de el și aceasta este sarcina ei principală. Atât timp cât el este viu și puternic, ea și copiii sunt protejați.

Întrebare: Dar ce înseamnă o soție care își iubește soțul?

Răspuns: O soție care își iubește soțul crede că, dacă i s-ar putea întâmpla ceva rău, este gata să împărtășească răul cu el, fără nicio ezitare.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 27.12.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Se spune că Parţuf-ul inferior îmbracă corpul Parţufului superior. Ce înseamnă să îmbraci Parţuf-ul superior?

Răspuns: Corpul superiorului reprezintă acțiunile sale, lucrul său cu dorinţele, iar capul este luarea deciziilor.

Inferiorul nu poate face nimic cu propriul său cap, la propriul său nivel. Se spune: „Prin acțiunile Tale Te cunoaștem”. Adică, inferiorul trebuie să intre în corpul superiorului.

Și când învață practic ce face superiorul, executând el însuși, abia atunci începe să înțeleagă ce a vrut să spună superiorul prin asta. Până când nu faci ceea ce ți-a spus superiorul să faci, nu vei înțelege ce spune el.

Și aceasta nu este o acțiune plictisitoare, animalică, în care trebuie doar să faci ceea ce îți spune el, trebuie să o faci și să înveți! Priviţi la copii, cum repetă acțiunile adulților. Ei copiază acțiunile noastre fără să le înțeleagă sensul.

Când unui copil i se dau un ciocan și cuie de plastic, nu știe ce să facă cu ele. Dar el privește cum bateți cuie și face același lucru, și de acolo începe să înțeleagă la ce servește.

Este imposibil să înveți în alt mod. Atunci când construim programe educaționale, trebuie să ținem cont de faptul că omul poate fi învățat doar prin exemplu. Vedem că motivul este ascuns în rădăcinile spirituale și este încorporat în răspândirea Parţufim (coborârea conexiunii sufletelor) de sus în jos.

Tot intelectul dat celui inferior este necesar doar pentru a putea repeta acțiunile celui superior. Capul celui inferior trebuie să funcționeze doar în acest fel.

Dacă capul celui inferior privește în sus pentru a lua un exemplu de la cel superior și a efectua acțiuni similare cu ale sale, atunci succesul îl așteaptă pe cel inferior. Dar dacă cel inferior crede că poate judeca, decide și face ceva cu propria minte, îl așteaptă eșecul.

El va crede că se află la un nivel la care el însuși poate face ceva. Dar toate acțiunile sunt efectuate în corpul celui superior. Dacă cel inferior are suficientă inteligență pentru a-și anula propria minte, intelectul său, atunci se ridică și primește mintea și intelectul celui superior.

Din Lectia zilnica de Cabala 01.01.11, Baal HaSulam, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să ne asumăm credința în înțelepți (RABAŞ, Art.4, 1989- „Ce etse Potopul în muncă?”).

Să presupunem că sunt gata să cred cuvintele înțelepciunii, dar ce înseamnă asta? Înțeleg cuvintele înțelepților? Care este mesajul lor?

În primul rând, în înţelepciunea Cabala nu avem de-a face cu corpuri. Nu există corpuri, există suflete. Corpurile care apar în fața noastră sunt imagini ale unei lumi imaginare.

Eu exist în dorință, care se manifestă în diverse forme: minerală, vegetală, animală și umană. Înțelepții sunt suflete corectate, care există în sistemul spart al lui Adam HaRişon. Ei pot servi drept ajutor și sprijin pentru mine; pot fi ghizi și educatori pentru sufletul meu spart.

În consecință, așa ar trebui să primim sfaturile lor. De exemplu, Cartea Zohar ne vorbește despre cei zece înțelepți ai grupului lui Rabin Şimon, precum și despre profetul Ilie, Moise, Aaron, regele David, regele Solomon și alții.

Nu îi percepem ca pe oameni care au trăit în lumea noastră, ci ca pe dorințe corectate, suflete corectate. Ei există în cadrul sistemului spart care începe treptat să reînvie. Ei înșiși sunt deja corectați parțial sau complet și participă la corectarea întregului sistem.

„Rabi Șimon a spus… Rabi Abba a spus…” Am citit în Cartea Zohar. Pentru mine, aceștia nu sunt oameni care au atins și vorbesc despre lumea superioară; pentru mine, aceste nume sunt grade de realizare.

Prin aceste cuvinte studiez scara gradelor spirituale: la un nivel realitatea apare într-un fel, la altul diferit. Este ca și cum cabaliștii mi-ar spune asta, dar pentru mine sunt forțe, vase de percepție.

Fiecare înțelept întruchipează un anumit concept spiritual, putere, forță sau calitate pentru mine. În fața mea nu sunt numele unor personaje istorice, ci numele unor fenomene și grade spirituale.

„Credința în înțelepți” înseamnă: vreau să obțin aceeași dăruire ca în gradele despre care citesc. „Credința” înseamnă dăruire.

În timpul studiului, omul trebuie să se includă pe sine în acest proces și să se străduiască să înțeleagă cum îl va influența. Oricare ar fi subiectul cărții, vreau să pătrund esența spirituală a fiecărui cuvânt. Asta înseamnă că eu cred în cuvintele înțelepților.

Din Lecția zilnică de Cabala din 29.12.2010, Rabaș – Art.4, 1989-Ce este Potopul în muncă

Filed under: Intelepciune, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Lumea spirituală și sufletul sunt pur și simplu dorințe în forma lor directă, pură. Dar știința Cabala vorbește despre stări în care sufletul este îmbrăcat într-un corp. Cabaliștii nu descriu stările unui suflet care nu este îmbrăcat într-un corp, deși desigur, le cunosc și sunt conectați cu ele.

Sufletul unui om care se ridică deasupra Machsom, deasupra graniței lumii spirituale, până la nivelul ecranului anti-egoist, se simte deja liber de corp.

În timpul vieții omului în această lume, cât timp sufletul lui este îmbrăcat într-un corp, trebuie să își corecteze toate dorințele, astfel încât corpul să nu prezinte nicio barieră între sine și alte suflete care sunt fără trup. O astfel de stare se numește sfârșitul corectării (Gmar Tikun).

Este necesar un limbaj special pentru a descrie stările sufletelor, deoarece întregul nostru limbaj se bazează doar pe conceptele acestei lumi. Deci, de unde pot fi luate cuvinte pentru a descrie stările sufletelor?

Cabaliștii au văzut că, deși corpul este făcut dintr-un material complet diferit, structura sa este analogă structurii sufletului. Și prin urmare, este posibil să numim părțile sufletului și acțiunile spirituale cu aceleași nume ca părțile corpului și acțiunile sale, chiar dacă nu există nicio legătură între ele. Astfel a fost inventat „limbajul ramurilor”.

Cabaliștii folosesc un limbaj pământesc obișnuit pentru a descrie fenomenele spirituale, dar dacă vrem să citim despre ce se întâmplă cu sufletul și nu cu trupul, trebuie să căutăm un sens spiritual în cuvinte, nu unul material. Adică, chiar dacă nu cunoaștem încă sensul spiritual al cuvintelor, trebuie să rămânem cu această întrebare și nu trebuie să ne imaginăm imagini materiale. Altfel, nu vom ieși niciodată din această lume.

Cabaliștii ne-au dat limbajul ramurilor și ne-au obligat să studiem cărțile cabaliste, astfel încât în ​​timpul studiului să ne străduim să înțelegem ce se ascunde în spatele acestor cuvinte, care sunt calități sau fenomene spirituale. Adică, încercăm să traducem ceea ce este scris din limbajul pământesc, uman, în cel spiritual, ca și cum am traduce fiecare cuvânt dintr-o limbă în alta.

Din Lecţia zilnică de Cabala 06.01.26, Rabaş – Art.23, 1984-85-Pe patul meu, noaptea

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→