Comentariu: Se întâmplă uneori ca un om aflat în stadiul inițial al studiului Cabalei să aibă întrebări pentru dvs., și chiar dacă nu le pune, simte că primește răspunsuri de la dvs..

Răspunsul meu: Desigur. În general, oamenii care sunt aproape de mine spun: „Întrebările noastre dispar.” Acest lucru este natural. Pentru că atunci când sunt aproape, se includ în mine ca unul mic lângă cel mare și atunci se simt în siguranță, ca într-un fel de adăpost și nu apar întrebări pentru ei. Într-adevăr, așa este.

Întrebare: Împliniţi omul?

Răspuns: Nu îl împlinesc. Mai degrabă, ei se umplu cu faptul că sunt atașaţi de mine și mă simt. Astfel, omul simte ușor acel echilibru interior, calm și plenitudine care există în mine.

Și deși eu însumi sunt într-o anumită neliniște interioară, la nivelul lui și chiar cu câteva niveluri mai sus, sunt într-o stare complet rezolvată, calmă.

El nu percepe nivelul meu superior, ci pe cel de la care interacționează cu mine, ca un copil cu părinții. Părinții au probleme și griji, dar lângă ei, copilul se simte calm. Nu simte nivelul neliniștii lor, ci simte la un nivel viu că sunt garanții echilibrului și siguranței sale.

Comentariu: Și apoi iese în lume și este surprins că nu este deloc așa cum credea.

Răspunsul meu: Da, firește. Dar totuși, acest lucru este bun pentru avansare. Îmi amintesc stările mele lângă profesorul meu când te afli într-o stare de perfecțiune absolută și liniște deplină, dar ești obligat să cultivi nevoi și dorințe de dezvoltare spirituală în tine.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Dificultăți de traducere”, 12.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Cum poți să te străduiești mereu înainte și să nu te gândești prea mult la trecut?

Răspuns: Nu ar trebui să te concentrezi niciodată asupra trecutului! Dacă faci asta, pur și simplu te consumi pe tine însuți. Trecutul nu-ți aparține și nici viitorul.

Lucrurile care nu sunt manifestate în corpul tău chiar acum, nu le folosești; pur și simplu ele nu există. Trecutul a dispărut și nu știi nimic despre viitor. Nu poți să-ți înfățișezi nicio imagine din viitor în avans pentru a aștepta ca aceasta să se întâmple. Așadar, de ce să te ocupi de asta?

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/03/26 Rabaș – Art.5, 1991-Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabaş scrie că atunci când prietenii se adună, ar trebui să vorbească despre beneficiile adunării. Ce vrea să spună prin asta?

Răspuns: Beneficiile sunt un concept abstract. Pot exista doar în raport cu dorința mea. Prin urmare, îmi imaginez o împlinire viitoare, pe care o pot obține, cu mai puțin efort decât plăcerea pe care o voi primi. Atunci se numește beneficiu – investești 99, primești 100.

Dar dorința mea trebuie să fie mai mare decât efortul investit, altfel dorința de a primi nu-mi va permite să depun eforturi. Prin urmare, de fiecare dată când calculăm ce fel de plăcere vom primi, care sunt dezavantajele și cât efort trebuie să depunem.

Beneficiile pe care vrem să le obținem din procesul prin care trecem, nu le pot identifica cu altcineva. Dacă omul este încă în căutarea beneficiilor din plăcerile animalice (mâncare, odihnă, familie, sex) sau plăcerile banilor, onorurilor, cunoașterii, atunci nu-i pot oferi alte plăceri în schimb, deoarece cele abstracte nu sunt îmbrăcate în ceea ce el înțelege. Nu le simte. Trebuie să existe un Kli diferit pentru asta.

Kelim pe care le avem inițial sunt Kelim în care simțim plăcere îmbrăcată în ceva din această lume: putere, cunoaștere, educație. Cu cât plăcerea este mai apropiată, cu atât este mai palpabilă și mai mare în amploare.

Acestea sunt plăceri animalice; cele mai mari dintre acestea sunt plăcerile simțite prin atingere și vedere. Sunt urmate de unele mai abstracte, plăceri aduse de bani, onoruri, care sunt lucruri care necesită un anumit nivel de dezvoltare.

Dar totuși vine îmbrăcată în ceva: sunt onorat, respectat, mai informat decât alții, ceea ce este un fel de putere (cunoașterea este în cele din urmă putere, deși puțin mai abstractă).

Dar dacă plăcerile sunt și mai abstracte, ele nu sunt percepute de Kelim de primire. Ele se referă la Bina, care este în interiorul lui Malchut. Chiar și Klipot sunt plăcerile pe care Bina le simte în interiorul lui Malchut și nu în Malchut însăși.

Nu poți explica asta oamenilor care nu o au. Aceasta necesită o dezvoltare preliminară. Așa că, atunci când m-au întrebat la radioul american: „Ce este special la Cabala? De ce a devenit brusc deschisă? Ce vreţi dvs.?”

Am răspuns că suntem într-o stare în care nu vedem ce se va întâmpla mâine. Viața pe care o trăim nu este bună, oamenii consumă din ce în ce mai mult droguri, nu există familie, copiii nu au nicio legătură cu părinții, nici măcar nu știm ce se va întâmpla cu noi într-o secundă, suntem din ce în ce mai cufundați în astfel de probleme de viață încât devine necesar să cunoaștem realitatea, cum să ne controlăm soarta, cum să vedem care dintre acțiunile mele vor duce la bucurie, încredere și o viață bună.

Nu poți vorbi cu oamenii în termeni mai abstracți, pentru că nu îi vor înțelege. Ei întreabă: „Cum fac asta?” Vino și învață. Dacă vrem să facem ceva în această viață într-un mod logic, trebuie să-l studiem, în orice profesie, chiar și în cizmărie. Chiar și acolo, vei găsi multe secrete profesionale pe care trebuie să le stăpânești înainte de a începe să lucrezi și cu atât mai mult cu noi.

Din Lecţia zilnică de Cabala 19/03/26, Rabaș – Art.4, 1986-Despre Hesed [Milă]

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este un grup din punctul de vedere al Cabalei?

Răspuns: Un grup este un ansamblu de forțe egoiste care sunt gata să-și suprime egoismul pentru a crea o rețea de forțe între ele, similare Creatorului.

Comentariu: Grupul trebuie să îndrume omul către scop. Dacă scopul este de a dobândi calitățile Creatorului (calitatea Creatorului este dăruirea), atunci aceasta nu se poate manifesta în raport cu natura minerală și vegetală. Nu pot dărui pietrelor sau plantelor.

Răspunsul meu: Este destul de natural. Calitatea dăruirii se poate manifesta doar într-un grup.

Întrebare: Un element foarte important este creșterea dorinței în grup. Cum se întâmplă acest lucru?

Răspuns: Când ajung la realizarea că trebuie să-L ating pe Creator și că în mine există doar egoism complet, atunci în același timp, accept condiția ca dezvoltarea mea să aibă loc într-un grup.

Prin urmare, trebuie să intru în el, să devin egal cu prietenii și chiar inferior lor și trebuie să mă anulez pe mine însumi, astfel încât prin intermediul lor, să pot începe să primesc influența Creatorului, lumina superioară.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 04/03/2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Continui să confund dorință, intenţie și acțiune. Nu mă pot acorda corect la niciuna dintre ele, nici la toate la un loc.

Răspunsul meu: Voi încerca să explic secvențial și concis.

Scopul: Cel mai important lucru în viața unui om este atingerea scopului vieţii (al creației), care este adeziunea completă cu Creatorul. Aceasta trebuie să devină rezultatul tuturor eforturilor omului în viață.

Mijloacele de atingere a scopului: Adeziunea cu Creatorul se realizează prin asemănarea de formă. Dar Creatorul este dorința de a dărui, iar o ființă umană este dorința de a primi. Prin urmare, asemănarea nu se realizează prin similaritatea dorințelor, ci prin similaritatea intenției – intenția cu care îmi folosesc dorința.

Vom rămâne întotdeauna opuși în dorințele noastre: Creatorul dorește să dea, iar noi dorim să primim. Altfel, nu am exista ca entități distincte de El.

Deoarece suntem creați din dorința de a ne bucura, putem atinge asemănarea cu Creatorul doar schimbând nu dorința în sine, ci intenția – scopul pentru care folosim dorința.

Astfel, munca noastră se concentrează doar pe intenție și alăturăm dorința acesteia în măsura în care permite intenția corectă „de dragul Creatorului”.

Restricția Dorinței (Ţimţum): Prin urmare, trebuie să dobândim puterea interioară de a folosi dorința de la zero în sus, doar proporțional cu intenția corectă „de dragul Creatorului” (în dăruire și iubire).

Aceasta înseamnă că la început trebuie să dobândim controlul asupra tuturor dorințelor, să le impunem o restricție (Ţimţum, Ţimţum,  Alef, prima restricție) și apoi să folosim fiecare dorință doar parțial, în măsura în care posedăm intenția corectă.

Recunoașterea Răului (Hakarat HaRa): Asemănarea cu Creatorul este atinsă prin similaritatea intenției.

Pe măsură ce ne străduim pentru intenția de a dărui, începem să descoperim din ce în ce mai mult din intenția de a primi (Klipa) în noi înșine.

Revelația acestei intenții corupte se numește exil – Exilul Egiptean (Galut Miţrayim).

Dacă persistăm în încercarea de a schimba intenția de la „totul pentru mine” la „totul pentru Creator”, ajungem la simţirea sclaviei noastre față de egoism – intenția „pentru mine” (de dragul Faraonului).

Revelația Răului: În această stare, ne dăm seama treptat și pe deplin că natura noastră, nu dorința de a primi, care este constantă, ci intenția „pentru mine” – este adevăratul nostru dușman.

Încercând să ne eliberăm de intenția „pentru mine” și să dobândim intenția „pentru Creator”, descoperim neputința absolută împotriva acestui dușman.

Revelația Mijloacelor de Corectare: La sfârșitul acestei realizări, descoperim că numai Creatorul, lumina corectării (lumina Torei, lumina înconjurătoare) ne poate corecta intenția. Apoi ieșim din sclavia intenției rele în intenția de dăruire (asemănare cu Creatorul). Adică: numai Creatorul (lumina superioară) ne poate scoate din starea egoistă – robia egipteană, starea de a ne gândi doar la noi înșine.

Prin urmare, principalul lucru este acesta: gândește-te la lumină, la Creator, care poate, și numai El poate, să te corecteze (intenția ta) de la „pentru mine” la „pentru Creator”, pune Țimţum și folosește dorința doar în măsura în care este prezentă intenția „pentru Creator”.

Așadar, aliniază-te în toate acțiunile tale din această lume către lumina corectoare, astfel încât aceasta să-ți poată oferi intenția „pentru Creator”.

Dacă ceva este neclar, scrie-mi și voi clarifica.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că acum sunt pe cale să atrag lumina înconjurătoare. Care este acest gând pe care trebuie să-l am? Este „să devin similar cu El”? Mă bazez exclusiv pe gânduri?

Răspuns: Cum poate cineva să știe cu ce trebuie să corespundă? La gradul inferior nu vei ști niciodată ce este cel superior; acest lucru este imposibil. Dacă ai ști, atunci acea cunoaștere te-ar menține la gradul superior. Aceasta este natura tărâmului spiritual, oriunde ești capabil să exiști, acolo te afli.

Lumea spirituală nu funcționează ca lumea noastră, unde aș putea „fi” conceptual într-un loc, chiar dacă nu am ajuns încă fizic acolo, unde pur și simplu cumpăr un bilet și plec. În lumea superioară nu există așa ceva! Chiar și pe măsură ce urci în grade spirituale, nu vei putea niciodată să știi cu certitudine care este următorul grad superior, pentru că trebuie să te ridici la el „în credință mai presus de rațiune”.

A fi similar cu Cel superior înseamnă a deveni mai spiritual, mai dăruitor, mai perfect, a te gândi mai puțin la tine însuți și a te strădui să corespunzi pe deplin cu Cel superior. În conformitate cu aceasta, imaginează-ți orice imagini și forme. Dacă acest lucru nu este suficient, cere să ți se dea o înțelegere a celui superior pentru a deveni similar cu El. Aceasta se numește „lumina care întoarce la sursă” atunci când ceri revelația Creatorului, nu pentru a te bucura de ea, ci pentru a te corecta prin intermediul ei.

Este permis să ceri acest lucru, adică să ceri corectare în loc de plăceri, astfel încât coretările în sine să fie împlinirea noastră, să ducă la conexiune, la adeziune. „Răsplata pentru o poruncă este să-l cunoști pe Cel care a poruncit.”

Din Lecția zilnică de Cabala din 21.03.2026, Rabaș – Art.21, 1985-Trebuie să facem întotdeauna distincția între Tora și muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îi poți convinge pe prieteni să avanseze?

Răspuns: Pur și simplu le transmit bucuria și energia mea într-un mod artificial. Vin și văd că toată lumea stă acolo abătută, inclusiv eu, dar să spunem, pornesc radioul și începe să cânte; la urma urmei, lui nu-i pasă, este la nivel mineral.

Chiar dacă prietenii sunt la nivel animal, acest nivel mineral îi poate pune în mișcare. Vedem că așa funcționează într-adevăr.

Din Lecţia zilnică de Cabala 19/03/26, Rabaș – Art.4, 1986-Despre Hesed [Milă]

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De ce este adăugat inimii noastre care este dorința de a primi, un punct de dăruire, numit Israel? Este adăugat pentru a crește dorinta de la însemnătatea sa minimă la sută la sută? Ea crește doar în „carne”, numită dorința de a primi.

Acesta este un punct de Bina, iar întreaga inimă este Malchut. Trebuie să conectezi inima la Bina pentru a atinge primirea de dragul dăruirii.

Toate gradele sunt construite pe acea „carne” pe care o primești de la Klipot, din dorințele tale. Obstacolele vin la tine din cauza acestor dorințe, ulterior reintri în realizarea măreției Creatorului și îți restricționezi dorința de a primi. Pentru aceasta, ridici realizarea măreției Creatorului deasupra acelei dorințe și o construiești ca un cap (Roş) deasupra dorinței de a primi. Excelent, ai realizat cu succes o „intrare”. Și imediat cazi și uiți; aceasta se numește o „ieșire”. Întreaga noastră cale spirituală constă în astfel de „intrări” și „ieșiri”.

Ce înseamnă să „cazi”? Înseamnă că primești următoarea dorință de a primi. Și încă o dată, pe baza acestei noi dorințe trebuie să construiești realizarea că „Israel, Creatorul și Tora sunt una”; această aspirație către măreția Creatorului trebuie să se ridice deasupra dorinței tale de a primi.

Și din nou, acest lucru te ajută să construiești un grad în care realizarea grupului este mai presus de orice. Te smerești în fața grupului pentru a stabili atitudinea corectă și a nu te abate de la această linie. Și de fiecare dată, este vorba de muncă.

Din Lecția Zilnică de Cabala 07/03/26, Rabaș – Art.15, 1991-Ce înseamnă în muncă binecuvântarea ‘Cine a făcut o minune pentru mine în acest loc’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tremurul în fața Creatorului nu este o frică animalică pentru sine, pentru propria viață trupească. El este îndreptat în direcția opusă; apare atunci când omul este solidar cu programul creației și cu scopul creaţiei și dorește să le aducă la împlinire, indiferent de condiții.

Principalul lucru este că omul devine impregnat de această idee; în consecință, devine cel mai important lucru din viața lui, în ciuda oricăror tulburări.

Adevărul este că pe acest sentiment de venerație ne construim relația cu lumea spirituală. La urma urmei, suntem ființe create, ceea ce în ebraică înseamnă „cei care sunt în afara lumii spirituale”; adică, încă nu locuim în adevărata lume spirituală.

Tocmai pentru că suntem în afara lumii superioare, prin dezvăluirea ei suntem capabili să o atingem complet, și în același timp să rămânem ființe create care ating echivalența cu Creatorul. Se dovedește că suntem alcătuiți, ca să spunem așa, din două elemente opuse extrase din tot ceea ce există.

Prin urmare, tremurul care apare ulterior în noi nu mai este frica pentru noi înșine care exista la început, ci venerația despre cum pot realiza cu adevărat programul creației și cum pot exista în cadrul lui într-un mod care să nu aibă absolut nicio legătură cu interesul meu personal. Acest concept este atât de sublim și frumos încât trebuie să fie în detașare absolută de tot și să existe de la sine.

Întrebare: De ce există un număr atât de mare de temeri animalice, aproximativ 800 de tipuri?

Răspuns: Adevărul este că în noi există doar 613 dorințe, iar aceasta înseamnă 613 tipuri de frică, în funcție de numărul dorințelor noastre, care pot rămâne neîmplinite. Și bineînțeles, există și derivate ale acestora atunci când mai multe dorințe împreună și separat se împart și se conectează între ele.

Omul este o ființă care se teme constant că nu se va împlini. Cu cât se teme mai mult, cu atât devine mai periculos. Toate acțiunile gangsterilor, ticăloșilor, hoților și criminalilor provin din frică, nu din încrederea în sine. Încrederea lor este doar o fațadă, un mijloc de a-și masca frica subiacentă; altfel ar fi calmi.

Un om încrezător în sine nu se mișcă. Nu contează pentru el ce se întâmplă undeva, cumva, cu cineva; îşi este absolut autosuficient. Dar orice om activ acționează din frică.

Cabala, singura înțelepciune care vorbește despre asta, spune că frica este utilă și bună, dar numai atunci când o redirecționezi de la tine însuți către ceilalți, astfel încât să ai teamă că nu-i vei putea împlini pe ceilalţi, să nu le dăruiești.

Astfel, cele 613 temeri se transformă în 613 forme de venerație, în 613 porunci (Miţvot). Altfel, omul nu poate scăpa de frică, deoarece totul se bazează pe dorința de a fi împlinit, pe dorința de a primi, deoarece dorința este întreaga chestiune a creației.

Prin urmare, când te uiți la toți așa-numiții eroi, înțelegi că în mod subconștient, sunt conduși de frică.

Din KabTV „Secretele Cărții Eterne”, 01.06.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Câte forțe există și pot interacționa între ele?

Răspuns: Un număr infinit. Ceea ce împărțim în 125 de grade poate fi subdivizat tot mai mult, la nesfârșit.

Vedem că întreaga umanitate, după ce a trecut prin ciclurile sale timp de, să spunem o sută de mii de ani de existență, nici măcar nu a ajuns încă la coridorul care duce către lumea spirituală. Și prin câte stări diferite a trecut o masă atât de mare de oameni în aceste sute de mii de ani – în fiecare minut, în fiecare secundă?

Nici nu ne putem imagina cu ce avem de-a face, de fapt. Dar în spiritualitate, este mai simplu, deoarece gradul inferior, cu toată diversitatea sa, intră în gradul superior ca un singur element.

Adică, toată natura minerală este considerată o unitate față de cea vegetală, toată natura vegetală este considerată o unitate față de cea animală și toată natura animală este considerată o unitate față de cea umană.

Și întreaga umanitate este considerată o unitate față de divin. Prin urmare, nu există complexitate. Dimpotrivă, totul devine din ce în ce mai simplificat.

Întrebare: De ce există în mod specific o astfel de gradație a nivelurilor mineral, vegetal și animal?

Răspuns: Aceasta provine din cele patru etape ale expansiunii luminii directe. Începutul influenței luminii asupra dorinței, atunci când dorința încă nu se simte ca existentă, se numește litera „Yod” sau prima etapă a dezvoltării dorinței. Apoi vine a doua etapă, când dorința începe deja să se simtă pe sine. După aceea vin a treia și a patra etapă. În a patra etapă, dorința începe să simtă Creatorul. Această a patra etapă se numește om (în ebraică, Adam, de la cuvântul „Domeh”, care înseamnă similar cu Creatorul). Adică, dorința din a patra etapă simte Creatorul și astfel câștigă posibilitatea de a deveni similară cu El.

De la prima percepție a Creatorului până astăzi, au trecut 5.786 de ani, adică din momentul în care Adam l-a simțit pentru prima dată pe Creator. Acest moment se numește Anul Nou Evreiesc (Roş HaŞanah) și este considerat data primului contact al unei ființe umane în această lume cu Creatorul.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Adevărul despre realitate”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→