Responsabil pentru ceilalţi

Ȋntrebare:  Oamenii ar trebui să fie responsabili pentru ceilalți. Nu este oare un gând egoist?

Răspuns:  Nu. Toată lumea ar trebui să fie responsabilă pentru ceilalți, deoarece suntem părți ale unui sistem integrat. Așadar, dacă există ceva în afară în acest sistem, atunci trebuie să fie ceva în neregulă și cu mine.

Nu avem unde să mergem altundeva. Aceasta vine din faptul că suntem un singur sistem numit Adam.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 4/19/20

“Care sunt cele mai bănoase cariere sau profesii viitoare?”

Michael Laitman pe Quora: “Care sunt cele mai bănoase cariere sau profesii viitoare?”

Infrastructura noastră socio-economică trece în prezent printr-o îndepărtare decisivă de industriile de lux și printr-o accentuare mai mare pe lucrurile esențiale ale vieții. De asemenea noi ne îndreptăm spre un viitor unde tot mai multe locuri de muncă vor fi preluat de automatizare și IA.

De asemenea, privind înainte, noi ar trebui ca în primul și în primul rând să realizăm că nevoile de bază ale oamenilor – hrană, adăpost, îmbrăcăminte, educație și sănătate – trebuie să fie îndeplinite, iar autoritățile va trebui să prioritizeze împlinirea nevoilor de bază ale oamenilor.

Întrebarea devine atunci, după ce vor avea îndeplinite nevoile de bază, în ce se vor angaja oamenii?

Cu mai puțină forță de muncă necesară ca urmare a diminuării cererii de bunuri de lux și a creșterii automatizării și a IA, cuplate cu o creștere a populației umane la numere nemaivăzute înainte, un nou gol apare în fața noastră pe care va trebui să îl umplem: într-un final, ce profesii și cariere vor fi necesare, contributive și benefice societății indreptandu-ne în viitor?

Cum stilul nostru de viață de competitivitate materialistă se va transforma în stiluri de viață mult mai calme și mai echilibrate care sunt concentrate mai mult pe lucrurile esențiale, pentru a dezvolta senzații de fericire, sprijin și încredere în societăți, noi va trebui să depunem o cantitate majoră de timp învățând și construind o atmosferă de conexiune umană pozitivă.

Când brazde mari din populație se vor angaja regulat în predare, învățare și construirea de legături sociale pozitive – ca noile lor cariere sau profesii – noi atunci vom vedea o înflorire de societăți bine conectate.

Oamenii în asemenea societăți vor dezvolta sensibilități sporite față de nevoile, vrerile și sentimentele unuia față de celălalt, cât și față de tendințele distructive care pândesc în interiorul fiecărei persoane pentru a-i exploata pe ceilalți pentru beneficiul personal iar ei vor exercita întreținerea unității și a solidarității sociale peste pornirile dezbinătoare care constant neliniștesc pe dinăuntru.

Este loc nesfârșit de contribuit la o societate care țintește spre conexiunea pozitivă deasupra pornirilor sale dezbinătoare. Întreaga arie a aptitudinilor și talentelor oamenilor oferite pot fi aplicate atâta vreme cât ele servesc creației unei societăți pozitive.

Cu toate acestea, o doză regulată de studiu a înțelepciunii conexiunii trebuie să locuiască într-un asemenea sistem ca o condiție prealabilă oricăror activități pentru a continua conexiunea umană.

Studiul înțelepciunii conexiunii înseamnă atât obținerea regulată de cunoaștere despre aria vastă de beneficii de conexiuni sociale pozitive cât și angajarea regulată în experimentările îmbunătățirii conexiunii.

Definițiile noastre pentru “bănos” și “profitabil” se vor schimba atunci conform cu ceea ce vom aprecia într-un asemenea stat: nu formele de profit competitiv individualiste unde noi prioritizăm construirea imperiilor noastre persoane peste toată lumea și peste orice altceva, ci noi vom vedea profitul în termeni ai cum toată lumea câștigă sănătate considerabilă, fericire și încredere de la contribuția tuturor la construirea unei societăți conectate pozitiv.

Care vor fi atunci cele mai bănoase cariere sau profesii?

Vor fi acelea care servesc nevoile societății, fie în furnizarea nevoilor de bază ale oamenilor, ori în contribuirea la nevoile mai profunde ale oamenilor pentru o interacțiune și împlinire mai însemnată.

Cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât mai aproape venim de realizarea conexiunii noastre naturale a unuia cu celălalt și de nevoia de a realiza asemenea conexiuni tot mai pozitive.

Cu cât lucrăm mai mult la îmbunătățirea conexiunilor noastre, cu atât mai mult vom crește noi înșine în descoperirea unei noi realități armonioase.

În situația în care industriile de lux scad în importanță și unde automatizarea și IA își vor asuma multe din locurile de muncă prezente astăzi, noi oamenii va trebui să lucrăm la ceea ce ne face oameni: nevoia noastră de a ne conecta pozitiv.

În măsura în care tot mai multe din angajamentele noastre vor fi stârnite în acea direcție, atunci porțile unui simț mult mai mare de fericire și împlinire se vor deschide pentru mult mai mulți oameni.

Imaginea de mai sus: “Un scop” de Zenita Komad, 2015, făcută la “Interdependența: Cum tu depinzi de toată lumea și toată lumea de tine”.

https://youtu.be/F9eMHmq2468

De ce se urăsc evreii unul pe celălalt?

Remarcă: „Ura de sine a evreilor a ajuns la o scară terifiantă”, scrie cercetătorul Aryeh Stav. „Virusul mortal al autodistrugerii lovește sufletul poporului evreu”.

Herțel credea că, odată înființată țara, antisemitismul va înceta și toți evreii vor exista la fel ca toate celelalte națiuni, fără a ieși în evidență în vreun fel și că vor trăi în propria lor țară în înțelegere și armonie reciprocă.

Răspunsul meu: Un visător naiv care nu știa absolut nimic despre natura poporului său! Nu știa de ce fel de trib se ocupă!

Acesta este cel mai brutal popor – încăpățânat, cu cele mai vicioase calități. Este adevărat. Și dacă evreii nu au o metodă în mâinile lor care să îi poată corecta cumva, să îi ridice și să îi direcționeze undeva și dacă nu vor ști să se integreze cu ceilalți, atunci va exista o astfel de concurență și o astfel de ură reciprocă între ei că nu vor putea trăi împreună.

Se împrăștie în toată lumea departe unul de celălalt. Doar ura externă a națiunilor lumii îi poate reuni pentru o vreme, apoi fug din nou.

Remarcă: Toți evreii sunt constant într-un astfel de viciu: fug de propria lor ură în timp ce ura externă, îi adună ca o plasă.

Răspunsul meu: Trebuie să înțelegem corect de ce natura a creat natura noastră evreiască pentru a fi teribilă, egoistă și încăpățânată și de ce a dat tuturor națiunilor lumii ură și respingere față de noi. Pentru a înțelege asta, trebuie să ne ridicăm deasupra naturii noastre egoiste, cea mai egoistă din lume.

De aceea, reușim în tot ceea ce este pe această lume. Orice am face, egoismul nostru este atât de mare încât putem face orice.

Până la mijlocul secolului XX, în America, evreii nu aveau voie în nimic. Erau considerați a fi pe jumătate umani. Este cert că așa a fost societatea americană. Și apoi au deschis totul și uite ce s-a întâmplat în a doua jumătate a secolului XX! America înflorește, evreii prosperă și nu vor să audă nimic.

Și acum totul s-a întors din nou. Societatea americană începe să manifeste ura față de ei. Ca de obicei, totul se întoarce, iar acum vom vedea procesul invers.

Remarcă: Asimilarea, integrarea, a fost întotdeauna o problemă de viață sau de moarte pentru evrei. Fie intră în comunitatea în care trăiesc și încep să se dezvolte, fie sunt pur și simplu anulați și nu pot merge nicăieri.

Răspunsul meu: Desigur, viața noastră este aceea care îl împinge pe evreu să se integreze în societatea înconjurătoare și să fie cel mai bun acolo; altfel, nu va supraviețui.

Pe de o parte, este o necesitate. Pe de altă parte, această presiune, această concurență și ură reciprocă au creat o astfel de rasă de oameni, evreii, care sunt pregătiți pentru orice, capabili de orice, capabili să supraviețuiască în orice circumstanțe tocmai pentru că au fost conduși din loc în loc și bătuți. Trebuia să fii cineva special pentru a fi mai mult sau mai puțin egal cu ceilalți.

Acest lucru este minunat, pe de o parte. Pe de altă parte, acest lucru nu duce oamenii la misiunea pe care ar trebui să o îndeplinească. Ei trebuie să arate lumii întregi metoda de conectare între ei dar ei nu se îndreaptă spre asta, nu sunt pregătiți și nu vor.

Remarcă: Este ca și cum au devenit ostatici. Antisemitismul devine o condiție necesară pentru dezvoltarea lor.

Răspunsul meu: Dacă nu ar exista antisemitism, nimic nu s-ar fi dezvoltat în rândul evreilor. De exemplu, evreii din țările Magreb, țările arabe și de oriunde altundeva din lume, cu excepția evreilor europeni care s-au mutat în Europa din Spania, ei nu au fost forțați, nu au fost asupriți și au fost în condiții relativ normale și au trăit ca toată lumea din jurul lor.

Fără presiune externă, gândind că oricum nu se va întâmpla nimic!

Întrebare: Atunci de ce nu se unesc și nu susțin unitatea? Ei ar putea aduce lumii metoda de conectare.

Răspuns: Ei nu știu nimic despre asta! A fost odată în rădăcina lor, când au fugit, acum 2.000 de ani, odată cu prăbușirea Templului, pentru a fi în siguranță, odată cu prăbușirea statului.

Remarcă: Ne găsim într-un punct mort. În alte țări, oamenii nu ar începe să ridice subiectul antisemitismului, deși poate că nu-i tratează bine pe evrei, dacă nu ar fi chiar evreii care încep și dacă nu ar da carte albă întorcându-se singuri împotriva Israelului. Fac precum câinele care își urmărește propria coadă.

Răspunsul meu: Așa se învârt de secole.

Întrebare: Cum putem să oprim asta și să schimbăm situația?

Răspuns: Nu există nicio cale. Pentru a face acest lucru, trebuie să schimbați întreaga direcție. Cu alte cuvinte, obiectivele pentru dezvoltarea societății trebuie să fie diferite. Acestea trebuie să facă societatea să înțeleagă că scopul dezvoltării sale corecte este integrarea corectă a tuturor oamenilor, legătura între ei într-un singur întreg, fără nicio diferență, să înțeleagă că prin ridicarea deasupra tuturor egoismului, general, universal și individual , putem construi o comunitate complet diferită, una spirituală.

Evreii trebuie să conducă la asta! Dar nu o fac deloc. Prin urmare, ura oamenilor, conștientă și instinctivă, care este dată de natură, ne împinge tot timpul înainte.

Remarcă: Dorința de a se distanța de propriul popor provoacă apariția antisemitismului între evrei. Și acest lucru este transmis din generație în generație.

Răspunsul meu: Natural. Este același lucru.

Remarcă: Ura de sine este genetică.

Răspunsul meu: Nu aș spune că este genetic. A devenit genetic cu mult timp în urmă, când evreii au început să folosească egoismul pentru avansarea lor în lume.

Întrebare: Cum poate fi eliminat din interior, din natura noastră și înlocuit cu un alt element?

Răspuns: Nu există nicio cale. Numai prin Înțelepciunea Cabala. De aceea, evreii au o metodă care le permite să dezvăluie o forță specială în natură, o forță pozitivă care să adune oamenii și care nu absolut există în lumea noastră.

Aceasta este o metodă specială care aduce pe toată lumea și totul mai aproape de o astfel de comunicare, încât ei să poată arăta cu adevărat tuturor oamenilor metoda de conectare, de corectare, ceva de care oamenii au nevoie astăzi. Dar pentru a face acest lucru, ei trebuie să audă de ea.

Noi, cabaliștii, adică un grup mic de oameni dintre evrei, avem această metodă și încercăm să o implementăm. Dar cum să le-o prezentăm tuturor celorlalți, nu știm încă.

Remarcă: Mulți scriu deja că evreii trebuie să se unească împotriva antisemitismului și că, numai prin unire putem ajuta.

Răspunsul meu: Nu, conexiunea nu ar trebui să fie pentru combaterea antisemitismului.

Inițial, un astfel de obiectiv este corect, ca impulsul inițial. Dar atunci ei trebuie să înțeleagă unicitatea conexiunii, ce pot atinge în unitatea lor, că nu e doar ca să fugă de ceva rău, ci la ce fel de bun și de bine pot ajunge.

Întrebare: Ce va dezvălui și în ce se va transforma această ură de sine?

Răspuns: Dacă încep să se conecteze între ei, vor afla o formă de existență complet diferită. Într-adevăr. Este ca o lume nouă, așa-numita Lume Superioară. De aceea există antisemitismul, deoarece lumea asta așteaptă în mod inconștient de la evrei.

Ei trebuie să descopere între ei – pentru ei și pentru întreaga lume, pentru toți oamenii din lume – o formă complet diferită de coexistență în societate, cu egalitate, fraternitate, integrare corectă, existență nu de dragul de fi mai bogat decât aproapele meu , ci pentru a face lumea mai echilibrată; și în legătura corectă dintre noi să dezvăluim Forța Superioară a Naturii, un mod de existență nu în competiție, ci în fraternitate unul cu celălalt.

Și acolo vom descoperi o stare complet diferită, eternă, perfectă, construită nu pe distrugere, nu pe dorința de a ne mânca reciproc, ci pe completarea reciprocă. Atunci vom vedea că Lumea Spirituală se află printre noi și că totul depinde doar de atitudinea noastră față de celălalt.

Întrebare: Va dispărea ura?

Răspuns: Ura nu va dispărea. Asta e interesant. Ura în sine va rămâne astfel încât să putem crea conexiune și iubire deasupra ei.

Totul se va încheia foarte simplu. Sper că se va întâmpla repede și în timpul nostru.

Pentru mai multe despre acest subiect, citiți cărțile mele „Ca un mănunchi de trestii: de ce unitatea și garanția reciprocă sunt apelul momentului de astăzi”, și „Alegerea evreilor: unitate sau antisemitism”, „Fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei societății evreiești”.

Din KabTv „Noutăți cu Dr. Michael Laitman” 14/01/20

De ce ne unim la nivelul sentimentului pământesc?

Întrebare: Dacă suntem conectați sută la sută într-un singur sistem din punctul de vedere al forței superioare, ceea ce nu simțim poate, de ce trebuie să ne unim la nivelul simțurilor noastre pământești? Poate este suficient să facem acest lucru doar la nivelul intern?

Răspuns: Nu vom fi uniți cu forța superioară până cand nu ne vom uni la nivelul pământesc. Creatorul ne gestionează doar de sus în jos și ne conduce în conformitate cu starea noastră.

Dar de îndată ce începem să ne conectăm între noi, dobândim imediat echivalența de forma cu Creatorul și atunci devenim cu adevărat egali și interconectați in mod corect cu El.

Trebuie să ajungem la această stare. Atunci vom începe să-L simțim ca veșnic și perfect, ne vom ridica de la nivelul lumii noastre, în care existăm acum ca niste animale, la nivelul de Om (Adam). Iar nivelul Omului este deja existența eternă infinită. Trebuie să ajungem la asta.

Întrebare: Uneori spui că oamenii se unesc între ei. Și uneori se unesc cu forța care ne leagă. Ce este mai exact această unificare?

Răspuns: Ajungând la unificarea corectă, integrală, egală și prietenoasă, ajungem la starea când ne putem uni cu forța superioară. Există exact în unitatea dintre noi.

Din emisiunea KabTV „Fundamentele Cabalei”, 12/04/20

Familii de închiriat

Observaţie: În Japonia, se închiriază copii, soți și soții, iar acum sunt închiriate familii întregi. Un bărbat merge la o agenție și comandă o familie. El poate alege oameni cu un anumit fizic, personalitate, caracter etc.

Aceasta este o muncă psihologică serioasă. Ca regulă, o persoană are nevoie de atenție.

Se spune că în secolul 21, familia nu este cel mai important lucru din viață pentru o persoană.

Comentariul meu:  Nu, nu că familia nu este importantă, ci nu este important să fii înregistrat oficial și obligat în funcție de un fel de înregistrare. Un bărbat încă vrea să fie conectat intern. El trebuie să se simtă atras, aşa încât chiar și o datorie să îi fie plăcută, așa cum se întâmplă de obicei cu copiii.

Pe măsură ce egoismul nostru evoluează constant, totul trebuie să treacă prin dorințele noastre. Adică vreau să fiu obligat, vreau să am grijă, vreau să mă atragă, să mă conectez cumva, să fiu implicat într-un anume fel, la fel ca atunci când oamenii joacă diferite jocuri și se leagă sau chiar se bat și se amenință .

Adică simți dependență, datorie și, alături de aceasta, atașament. Aceasta este ceea ce îi lipsește astăzi unei persoane pentru că nu știm să ne jucăm cu egoismul nostru.

Ȋntrebare: Așadar, poate ar trebui să ne oprim acolo și să lăsăm ca toată lumea, mereu, să închirieze o familie.

Răspuns: Și cum trăiește o familie modernă astăzi?

Observaţie: În cazul unei familii de închiriat, știm că există o anumită distanță între oameni și că este un fel de joc.

Comentariul meu: Nu, depinde de acord. Cred că nu este nimic special aici.

Desigur, japonezii au tradiții străvechi: geișele care au susținut într-adevăr atmosfera psihologică, conversația, participarea, jocurile, muzica etc. Adică, asta îi lipsea unei persoane. Televiziunea de azi nu poate înlocui acest lucru.

Acest lucru necesită și mai multă intuiție, deoarece egoismul nostru se dezvoltă și începe să-i vadă finețea, viciul și limitarea. De fapt, vreau astfel de senzații pe care nu le poți da altcuiva sau altcineva să ţi le dea ţie. Prin urmare, acesta este un aranjament foarte interesant.

Ȋntrebare: Ce este o familie? Un standard la care o persoană aspiră intern?

Răspuns: Familia este o preocupare clară, internă unul pentru celălalt, unde simți că fericirea ta constă în asigurarea fericirii altuia. Aceasta este familia.

Și pot fi alți oameni, micul tău câine, sau chiar să-ţi iei un crocodil acasă, nu are importanţă cine sau ce. Principalul lucru este că simți că te bucuri că împlinești pe cineva.

Ȋntrebare: Poate este normal ca acum să se facă căsătorii între persoane de același sex?

Răspuns: Nu știu cum să o numesc: căsătorie sau nu. Toate acestea sunt foarte arbitrare. Cel mai important este că o persoană simte plăcere în a avea grijă de cineva.

A da altuia se transformă în propria împlinire. De aceea există atât de multe animale de companie și diverse cluburi în care oamenii interacționează cumva și fac ceva.

Este adevărat că acest lucru depășește simplul sex, deoarece nu împlinește o persoană. Chiar dacă durează destul de mult timp, de multe ori pe zi, el începe să simtă că, în general, acest lucru nu îl împlinește.

Ȋntrebare: Există o diferență: o familie pentru o femeie și o familie pentru un bărbat? De ce este importantă familia pentru un bărbat?

Răspuns: Pentru o femeie este mai important atașamentul fizic, apartenența la cineva. Pentru un bărbat, apartenența spirituală este mai importantă – ca grija spirituală pentru celălalt.

O femeie își vede realizarea în îngrijirea fizică a unui bărbat. Un bărbat își vede realizarea în grija spirituală pentru o femeie.

Îmi este greu să explic acest lucru, deoarece în principiu, asta nu sună așa cum este cu adevărat.

Ȋntrebare: Cum poate fi implementată grija spirituală într-o familie de închiriat?

Răspuns: Și ce înseamnă să închiriezi sau să nu închiriezi? Când ne căsătorim, nu ne închiriem singuri? Nu ne vindem singuri pentru un anumit preț?

Eu dau, tu iei; tu dai, eu iau. Și toate acestea se bazează pe legi clare care pot fi stabilite în mod clar. Da, există o gamă uriașă de sentimente umane în asta! Dar, în principiu, totul este foarte simplu.

Ȋntrebare:  Ai spus odată că, dacă o femeie își pierde familia sau soțul din diverse motive,ea poate totuși ajunge la o vârstă înaintată, să se descurce singură, lucru care este mult mai dificil pentru un bărbat. De ce?

Răspuns: O femeie este organizată în așa fel încât în cadrul acestei lumi este bine stabilită, destul de ciudat. Ne-am putea întreba: cum este posibil fără un bărbat ?! Dar de fapt, este invers. Un bărbat fără o femeie este ca și cum ar fi fără adăpost.

O femeie, potrivit Cabalei, este numită „acasă”. Nu un bărbat, ci o femeie, pentru că este în natura ei să creeze o casă, o familie, un loc, pereți, acoperiș. Iar un bărbat, dacă nu are pentru cine să o facă, nu o va face singur.

Observaţie: Este ca un copac fără rădăcini. Bărbatul este un copac, iar femeia reprezintă rădăcinile.

În multe cupluri, când cineva este invitat să fie partener temporar, acea persoană începe să aibă sentimente pentru acest partener.

Comentariul meu:  Natural. Chiar mai mult! Tocmai pentru că nu se conectează reciproc, nu sunt obligați. Astăzi, un partener cu care am trăit multe luni sau poate am coexistat mai mult timp, poate spune: „Știi…? astăzi s-a încheiat contractul nostru!” Sună groaznic! Și îţi pare că acesta este sfârșitul vieții, sfârșitul lumii! Cum se poate asta?! Am uitat că aveam un contract. Am uitat că mă joc! Am uitat că se joacă cu mine! Si asta e.

Iar mâine dimineață, își va lua valiza și va pleca calm, pentru ca în câteva ore să aibă un alt contract, o altă familie. Și am rămas singur și nici nu m-am gândit la viitorul meu. Cum pot ieşi din ceea ce am acum? Este foarte interesant.

Ȋntrebare: Poate merită să creezi o relație contractuală, astfel încât oamenii să poată construi o familie?…aşa încȃt să nu se încheie contractul?

Răspuns: Cred că de îndată ce vor schimba contractul în căsătorie, aceasta va fi sfârșitul contractului. Prin urmare, cel mai bun lucru în această situaţie este să spunem: „Contractul s-a încheiat. Dacă vrei să rămânem împreună, va trebui să trăim ca soț și soție adevăraţi, cu toate responsabilitățile. Deci, ai timp să te gândeşti la asta până mâine”.

Observaţie:  Dar de multe ori se transformă într-o dramă, deoarece o persoană se obișnuiește cu această relație, iar pentru cealaltă rămâne un loc de muncă/ o datorie. Oamenii se obișnuiesc de fapt cu simpatia, afecțiunea.

Comentariul meu:  Cu siguranță că se obișnuiesc cu asta. Vedem asta chiar și în actorii care joacă anumite roluri. Ei nu pot să nu se obişnuiască cu rolurile și să continue să joace în viață la fel ca pe scenă.

Observaţie:  Așa apar astfel de drame, atunci când intri în acest fel de relație.

Comentariul meu:  Dar acesta este profesionalism, nu puteți face nimic în acest sens.

Ȋntrebare:  Ce fel de familie vom avea în viitor? Familii de închiriat?

Răspuns:  În principiu, cred că umanitatea va ajunge atȃt de departe încȃt să foloseacă, dur vorbind, serviciile reciproce, pentru a atinge un nivel mai înalt decât unitatea familială sau prietenia, și vor folosi acest lucru pentru a obține un nivel mai înalt al interacțiunilor reciproce.

Adică va fi interacțiunea unor oameni care vor să atingă următorul nivel spiritual. Se vor conecta între ei pentru a se ajuta reciproc psihologic și spiritual, astfel încât fiecare dintre ei, prin intermediul celuilalt, să poată atinge o conexiune cu o cauză superioară.

Ȋntrebare: Este posibil să transformăm acest viitor minunat, în prezent?… să încercăm să îl implementăm în mediu, acum?

Răspuns:  Nu cred că astăzi există o nevoie pentru astfel de conexiuni. Poate cu generațiile mai tinere. Nu se ivesc, deoarece oamenii nu sunt încă angajați în practici spirituale reale. Deci, nu văd realizȃndu-se astfel de relaţii.

Dar se apropie încet. Poate că totuşi vom vedea astfel de familii care apar pentru a se completa reciproc și pentru a-L dezvălui pe Creator între ei.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 1/28/20

Datoria unei persoane

Întrebare: Motivul pentru toate problemele noastre, de la dezastrele naturale la coronavirus, este lipsa echilibrului în societatea umană dintre dorința de a primi de la societate și dorința de a dărui?

Răspuns: Da, societatea umană se violează pe ea însăși și totul din jurul ei. Dacă noi am fi fost cu adevărat în echilibru între noi, corectați, nu egoiști, dacă am fi echilibrat egoismul cu conexiune și iubire, noi am fi văzut cum toată natura ne-ar urma.

Întrebare: A echilibra aceste două tendințe într-un om este o întreagă știință. Este asta în puterea omului?

Răspuns: Asta este datoria unei persoane. Trebuie să reveleze toate legile sale și ale naturii înconjurătoare și să aducă toate acestea la o interacțiune absolută, integrală, deplină. Asta este sarcina omului nu numai aici și acum, ci în general, o sarcină cosmică.

Din programul TV “Era post-coronavirusului”, 4/16/20

Experiment: 5 zile în izolare totală

Comentariu: Știm că astăzi oamenii sunt imersați în internet; parcă n-ar mai avea nevoie de nimeni, doar de un gadget și de acces la internet. Recent, s-a organizat un experiment în care trebuia să petreci cinci zile într-o celulă plăcută, izolată și fără internet.

Răspunsul meu: Este o experiență care simulează moartea.

Întrebare: A avut loc în Marea Britanie, la televiziune, Channel Five a lansat emisiunea numită „În închisoare: Experimentul anti-social.” Fiecare participant ocupa câte o celulă, una confortabilă, cu un pat moale, condiții igienice și mâncare îndestulătoare, timp de cinci zile.

Principala condiție a fost însă solitudinea absolută. Oamenii puteau doar desena, citi și vorbi singuri. Și în doar câteva ore au intrat în panică.

Fiecare s-a confruntat cu panica sa în mod diferit: unul a apăsat butonul de panică, altul a început să vorbească cu camerele de supraveghere, iar al treilea s-a stricat la stomac. Doar o singură persoană a rezistat, o bloggeriță care și-a dorit ca astfel să scape de obiceiurile ei. Ea și-a adus creioane, culori și foarte multă hârtie și a desenat tot felul de imagini fără noimă.

Care a fost concluzia experimentului? Cercetătorii au observat că o ființă socială cum este omul suferă din cauza singurătății dar un cetățean al lumii moderne care are acces permanent la internet, nu realizează pe deplin acest lucru, până când nu este complet izolat.

Umanitatea și singurătatea, sunt compatibile aceste două concepte?

Răspuns: O persoană care a fost inclusă în lume și dintr-o dată descoperă că este detașată de ea, simte un gol imens. Obișnuia să lucreze în ritmul acestei lumi, ziua, noaptea, știri, etc, cu toate aceste programe și întâlniri și brusc nu mai are acces la ele. Desigur că se confruntă cu un vid uriaș.

Oamenii trăiesc astfel, în acest gol. Mi-aduc aminte de copilărie și tinerețe, până în anii nouăzeci. În 1995 am creat primul website kabbalah.info. Cum trăiam înainte? Aveam ziare și televiziune. Înainte de televiziune, la care am avut acces în 1955, aveam doar ziare și cărți.

Întrebare: Ce s-a schimbat în om în doar 50 de ani încât nu mai este capabil să stea singur?

Răspuns: Omul are o conexiune cu lumea și nu poate trăi în lipsa ei. Nu e vorba despre o rețea informatică; este rețeaua de conexiuni dintre noi care se revelează acum. Nu mai putem exista fără să-i simțim pe ceilalți. Dar noi umplem această senzație cu gânduri total diferite, știri și tot felul de lucruri inutile. În general însă, am descoperit rețeaua de conexiuni dintre noi.

Simt că sunt conectat la ea și nu pot exista fără ea. Este ca aerul pentru mine. Sunt conectat și mă hrănesc din ea; primesc această hrană informațională și ea mă menține activ. Fără ea nu simt că trăiesc.

Întrebare: Dacă dai deoparte straturile de informații primite de o persoană, ce mai rămâne important pentru ea în această rețea de comunicații?

Răspuns: Uite ce se întâmplă la știrile de seară de la televizor, sau la emisiunile sportive. Dansează, strigă unii la alții, se ceartă. Toate acestea se numesc „lumea de azi” sau „lumea noastră.”

Dacă am opri totul, îți dai seama ce s-ar întâmpla cu lumea? Ar plonja direct în Evul mediu. Evul mediu! Oamenii ar simți o lipsă acută a informației. Nu au nevoie de ea și pot în principiu supraviețui fără ea, dar nu vor fi capabili să o facă. Sunt oameni diferiți.

Poate că treci în revistă știrile așa cum îți sunt prezentate și din 100 de știri alegi una sau două care sunt suficient de interesante pentru a le deschide și citi, de restul nu ai nevoie. Dar nu poți exista fără ele.

Comentariu: Cercetătorii au observat că toată această informație în care se scaldă omul îi provoacă stres pentru că este excedentară.

Răspunsul meu: Dar nu poate exista în absența stresului.

Întrebare: Cu ce ai umple tu aceste programe?

Răspuns: Pot alege conținutul, dar este nevoie și de oameni complet diferiți. Trebuie să-i educăm pe oameni. Este necesar să-i educăm pe oameni iar ei să descopere sursa vieții, a lumii, cum o pot atinge și nu să se piardă în aceste știri compuse special pentru ei.

Orice persoană are nevoie de o conexiune bună, Simte nevoia unei comunicări bune! Și internetul nu creează conexiuni. Este doar o pânză de păianjen.

Întrebare: Ce este o rețea de comunicații bune?

Răspuns: Apare atunci când fiecare se gândește cum îi poate face bine celuilalt.

Comentariu: Dar dacă cineva este izolat undeva?

Răspunsul meu: Această rețea va acționa oricum asupra lui pentru că toți ceilalți se vor gândi la el.

Întrebare: Și pentru asta nu ai nevoie de gadgeturi?

Răspuns: Nu este nevoie de nimic! Doar intențiile bune îi vor conecta pe oameni. Oamenii vor fi conectați astfel încât fiecare va simți intențiile bune ale celorlalți și nimic altceva nu va mai fi necesar. Toți vor fi satisfăcuți, vor simți aici scopul existenței, faptul că se pot ridica peste „eul ” lor, etc. Este ceva necesar.

Nu am nici o îndoială că vom reuși.

Din emisiunea KabTV “Știrile cu Dr. Michael Laitman,” 3/3/20

 

Multe frici, o singură bucurie

Întrebare: Dacă sunt 800 de tipuri de frică, câte tipuri de bucurie există?

Răspuns: Doar una. Este o bucurie din revelarea, dobândirea și simțirea Creatorului.

Uită-te la cât de multe filme, melodii și la toate celelalte lucruri pe care umanitatea le-a inventat pe subiectul tristeții, suferinței și a tuturor felurilor de conflicte în lumea noastră.

Și cât de multe filme bucuroase avem? Câteva filme nesemnificative. Nu sunt multe fațete sau experiențe în ceva bun, dulce și vesel.

Și asta pentru că noi existăm în egoism și manifestările sale sunt amare și dureroase , pentru că sunt atât de multe nuanțe în el.

Întrebare: Este bucurie în relațiile cu ceilalți, de exemplu în iubirea pentru un bărbat, o femeie, părinții și copii, calea către Creator? Sau este doar egoism?

Răspuns: Nu, este egoism pur.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/26/20

 

Cum poți înceta să fii un egoist

Întrebare: Toată lumea ar trebui să înceapă să lucreze la egoism cu ei înșiși, dar este foarte dificil. Se pare că te gândești la tine tot timpul. Cum încetează oamenii să fie egoiști?

Răspuns: Asta se întâmplă gradual. Nu-ți fă griji; ți se va întâmpla și ție. Va trebui să treci prin multe feluri de gânduri, frământări, schimbări și activități cu noi, dar ca rezultat tu vei vedea că totul se reduce la transformarea interioară a unei persoane.

Omul începe să simtă lumea ca fiind diferită – conectată, integrală, eternă și perfectă – și pe el însuși în acest sistem.

O stare apare când persoanei nu îi pasă despre percepția lumii noastre în forma în care o simțim acum, dar ce este important este să fie în această lume ca partea integrală corectă. În acest caz, omul poate să aducă în această lume ceea ce nimeni altcineva nu poate. Rezultă că această lume depinde de asta.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/19/20

Va deveni omul coroana naturii?

Întrebare: Cum se poate ca regele naturii să fie capabil, din cauza ideilor iluzorii, să distrugă nu numai ce e străin lui, ci chiar și pe el însuși? Cum se potrivește acest lucru cu idealuri înalte, cultură, artă, principii morale și intelect puternic?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că suntem făcuți așa. Este pur și simplu uimitor cum natura ne-a creat, pe de o parte, aparent rezonabili și, pe de altă parte, înzestrați cu un astfel de egoism, care nu ne poate socoti.

Dacă luați orice fiară și puneți un bol cu mâncare în fața ei, va simți dacă este bine sau rău pentru el. Dacă puneți un bol cu mâncare delicioasă în fața unei persoane, el o va mânca chiar dacă îi este rău.

Această problemă este cu toate trăirile noastre. Pe de o parte, dorim, iar pe de altă parte, nu înțelegem ce dorim. Adică nu ne putem controla dorințele. Ele ne comandă.

La animale, comandă instinctul. Bun sau rău este doar un instinct. Nu există atașamente, nici dragoste, nici ură, nici plăcut sau neplăcut, ci numai bune sau rele care sunt înregistrate în genele lor. La noi, nu este așa.

Întrebare: Aceasta înseamnă că omul este coroana naturii, dar numai în potențial?

Răspuns: Omul va deveni coroana naturii numai după ce trece la recunoașterea răului din el și la finalizarea corectării sale.

Din KabTv„Era Post-Coronavirus”, 16/04/20