Întrebare: Ce se va întâmplă cu lumea dacă umanitatea stă fără să facă nimic, în dorul lelii?

Răspuns: Dacă stăm cu mâinile încrucișate, atunci va izbucni al treilea război mandial. Vor supraviețui puțini din populația lumii, iar un mic procent din oamenii care vor supraviețui, vor fi forțați să accepte metodă de cooperare reciprocă și corectă dintre ei, pentru a atinge o stare în care toată umanitatea se va ridica la un nou nivel de dezvoltare.

Am epuizat deja ceea ce ne-a fost dat pe Pământ privitor la nivelele mineral, vegetal și animal iar acum trebuie să ne ridicăm la nivelul de Adam (Om). Adam, similar (Domeh) cu forță superioară, este următorul nostru nivel de existența.

Vedem că suntem într-un impas în știință, cultură, relații, familie și cooperarea reciprocă dintre noi. Lumea a căzut în consumul de droguri, având senzația de inutilitate și lipsă de sens a existenței. Actuală paradigama a fost epuizată și trebuie înlocuită cu altă nouă.

Întrebare: Este într-adevăr necesar un al treilea război mondial pentru a se efectuă procesul de resetare?

Răspuns: De ce? La urmă urmei se poate realiză și fără un război. De exemplu, un copil neastâmpărat învață prin pedespese în timp ce un copil bun înțelege că este preferabil să facă totul în cel mai bun și mai rapid mod.

Înțelepciunea Cabala vorbește despre aceste două posibilități, deoarece este posibil că noi să atingem etapă următoare, nu neapărat prin lovituri, așa cum ne-a obligat evoluția să facem de mii de ani, ci printr-un mod rezonabil, al unui intelect onest.

Din programul de radio “Ecoul Moscovei” din 25.11.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate, Stiinta, Stiri, Suferinta | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Nu este oare periculos să mă unesc cu alte persoane? Se poate ca bolile și sentimentele negative să intre şi în mine?

Răspuns: În viețile noastre, suntem în coliziuni și interacțiuni cu alte persoane și tot felul de germeni și viruși sunt transmişi de la unul la altul. Dar tocmai de aceea am devenit mai puternici și putem construi imunitatea.

Același lucru se întâmplă și atunci când ne-am îndeplinit metoda unității. Când am de lucru la ego şi o fac separat este dăunător, dar când vom începe să lucrăm împreună și ne ridicăm deasupra lui aflăm cât de folos ne este. Se administrează ca ajutor împotriva egoului nostru. Aceasta este metoda de corectare pe care ar trebui să o studiem.

Ar trebui să fim recunoscători pentru egoismul nostru, deoarece cu ajutorul lui vom urca pe scara spirituală a celor 125 de niveluri. Cu cât urcăm mai sus pe scară, cu atât mai mult creşte si se dezvoltă egoismul nostru.

Este un proces uimitor în care omul doreşte să crească în plan spiritual, el devine mai egoist și în același timp, el devine şi mai spiritual. Acesta este modul în care înțelepciunea Cabalei diferă de toate celelalte metode, deoarece folosim toate forțele naturii, inclusiv forţa egoismului.

Nimic nu este lăsat în afara corecției mele. Am absorbit toate forțele negative și pozitive și le unesc într-o simbioză, un pachet special, datorită căruia urc pe scara spirituală.

Din Lecţia Cabala în limba rusă 11/15/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ieri ați spus că ajutorul din partea Creatorului vine sub formă problemelor, lovind în ego, totuși, când ceva îmi lovește “măgăruşul” nu mi se pare că fiind un ajutor…

Răspuns: Nu există ajutor mai mare decât acesta. La urmă urmei, sunt în dorință de a primi, în egoism, iar ceea ce funcționează cu adevărat asupra mea sunt aceste lovituri și nu o atitudine bună.

Practic, loviturile pe care mi le da Creatorul sunt o recompensă, iar munca mea constă întotdeauna doar “saă sărut băţul”. Construiesc un vas spiritual nou, schimbându-mi atitudinea față de lovituri, identificandu-mă cu ele și lăsându-mi măgăruşul în suferința. Măgărușul, lasă-l să sufere; mă îndrept către cealaltă cale și sunt nerăbdător să ader la mâna care deține calea.

Cu ajutorul loviturilor mă separ și mă eliberez de egoismul meu. Când nu am cale de scăpare și nimic nu ajută să scap de lovituri, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva este posibil să scap de băț, iar atunci nu vreau să mă indentific cu “carnea”. Aceasta este o reacție naturală: dacă suferința este de nesuportat, în primul rând consult doctorul să-mi prescrie o pastilă pentru reducerea durerii, adică vreau să scap de suferința din corpul meu.

Acesta este modul în care suferința mă ajută să renunț la egoism și să mă conectez la ceva, ce este folositor să-mi ajute tot mie. Și, uitându-mă dintr-o data din exterior la egoismul meu, descopăr că toată suferința mea este numai din cauza acestuia. Deci, durerea mă ajută să mă îndepărtez de egoism și să mă aproprii de Creator.

Așadar, loviturile sunt necesare. Dar asupra cui cad ele? Nu cad asupra mea, ci asupra dorințelor mele egoiste. Dorințele nu sunt eu. Vreau să mă identifi nu cu “corpul”, nu cu dorințele, ci cu intenția pentru dăruire, cu dorință pentru dăruire, care sunt deasupra egoismului. În felul acesta, înțeleg acum că dorință mi-a fost dată pentru ca deasupra ei să adop atitudinea și implicarea pentru dăruire.

În consecință am nevoie de lovituri. Mă ajută să fac calculul corect.

Se spune: “Slabeste urmașii, răsfață copiii”. Întreagă istorie a poporului lui Israel de când a părăsit Babilonul este o istorie umplută de suferința. Chiar și în perioadă Beit HaMikdash (Templului) au existat numeroase războaie și probleme care au condus muncă interioară, pentru clarificarea egoismului și pentru corectarea lui. Tora numește Israel “un popor încăpăţânat” (Exodul 33:3); la urmă urmei, dorințele au crescut mereu iar asta a dus la confruntări și mai puternice.

Ce putem spune despre ultimii 2000 de ani de exil, timp în care oamenii au fost urmăriți de probleme și s-au confrutat cu o cruzime, practic fără limită. Cum este posibil să comparăm asta cu o zi de boală cu temperatură ridicată? Toate acestea au venit de la Creator, binele care face bine (Psalmi 119:68), aterizând direct pe dorința egoistă, făcând posibilă detașarea de ea pentru atingerea dăruirii.

Problema este că ne identificăm cu dorință de a primi. Dacă, contrar programului și în ciudă faptului că mi-a fost impus, nu am renunțat la egoism și sunt încă conectat la acesta, trebuie să primesc lovituri în continuare.

În realitatea acest lucru nu este așa, iar când mă separ de egoism, voi opri ca bățul să se abată asupra mea. Când vine timpul să mă separ de egoism și să-l părăsesc, în aceeaşi măsură suferința mă ocolește. De regulă, bățul se abate asupra dorinței și nu asupra mea. Dacă sunt detașat de dorință, nu simt nici lovitură, din contra, mă simt mult mai bine, cu mai multă putere, sănătate și realizări.

Această este întreagă problemă. Asta este ceea ce se numește exil.

Creatorul va mari metodic loviturile peste dorințele de primire pentru ca noi să le abandonă în totalitate. În prezent toată umanitatea intră în acest proces împreună cu poporul Israel, totuși, poporul Israel trebuie să-și plătească datoriile.

Din partea a doua a lecţiei zilnice de Cabala din 20.01.2014 Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Suferinta, Surse Cabaliste, Zohar | Add Comment/Ask Question→

Comentariu: Acum câțiva ani, gara Kami-Shirataki în Hokkaido, Japonia a fost închisă pentru că nu mai erau suficienţi pasageri. Dar s-a dovedit acum ca exista totuşi un singur pasager în acest oraș, o elevă de liceu, care lua trenul în fiecare zi. Deci, compania feroviară a ținut stația deschisă, oprind trenul în gară în funcție de programul ei de la şcoala. Conducerea feroviara va închide stația în luna martie, 2016, când eleva va încheia studiile.

Răspuns: Pe de o parte, atunci când îţi ignori mintea și asculţi numai emotiile, poţi fi emoționat până la lacrimi de această poveste și se poate face un film despre ea. Este bine pentru omenire să simtă o astfel de îngrijorare unul faţă de altul.

Pe de altă parte, dacă te gândești la asta, sunt oameni care sunt flămânzi și care nu dispun de necesitățile de bază. Este scump să exploatezi trenul înainte și înapoi din şi către orașul respectiv și, probabil, costă câteva mii de dolari pe zi. Este total inutil și nerentabil, precum și faptul că un stat nu ar trebui să se comporte în acest fel. Aceasta este o campanie de PR evidentă, și ceea ce este si mai mult, nu sunt relații publice bune, deoarece există alte probleme mai importante care ar putea fi identificate și rezolvate.

Această acțiune nu are sens din punct de vedere cabalistic, deoarece nu schimbă nimic în lume. Oamenii nu fac obiectul corecției în acest fel. Lumea trece prin corecție doar prin conexiunea corectă și unitatea minții și a sentimentelor. Nu există nici o minte aici, ci doar emoții.

Nu știu ce i-au determinat pe japonezi să ia această decizie. Poate că este într-adevăr filozofie japoneză pură, dar nimic mai mult decât atât. Dacă aș fi avut ocazia, aş opri imediat această operațiune inutilă a trenului, aş oferi o altă soluție, și aş îndrepta toate mijloacele pentru a rezolva alte probleme.

Să îi urăm noroc acestei fete. E frumos să cred că mai există acțiuni care provin aparent din iubire absolută.

Din emisiunea de pe KabTV „Ştiri cu Michael Laitman” 1/11/16

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De ce oamenii religioși ai Torei îi atacă pe cei care studiază Cabala?

Răspuns: Este absolut normal că oamenii să nu dorească ca noi să dezvăluim înțelepciunea Cabalei deoarece se elimină dorințele pentru orice altceva. Lumea nu va mai avea nevoie de alte științe sau cultură, poezie sau literatură, balet sau muzică, nimic.

Dobândirea Creatorului oferă omului un sentiment al unei armonii superioare, care îl va umple complet. Toate nișele ascunse ale sufletului vor fi umplute de Lumina Superioară, cu cea mai normală și completă bucurie.

Exact din acest motiv, cei care sunt implicați în tot felul de activități ale științei și artei se opun imediat înțelepciunii Cabalei. Se pare că le luăm mijlocul lor de existența. Lor ce le mai rămâne?

În mod similar, nimic nu va mai rămâne pentru religie, deoarece înțelepciunea Cabalei este o metodă care este foarte direct implicată cu cea mai mare regulă generală, așa cum este în sursele noastre și în Tora, “Sa iubești aproapele tău că pe tine insuti” (Leviticul 19:18). Întrebarea este dacă oamenii religioși respectă această regulă generală și mențin dragostea lor petru cei din jur.

Toate religiile urăsc și au ucis în numele credinței. De mii de ani au ucis oameni în numele lui Dumnezeu. Evident, această atitudine nu este corectă față de oameni; Există o singură Mitzvah (poruncă) divină: “Să iubești pe aproapele tau”. Această este ceea ce forță superioară, Creatorul, cere de la noi toți, iar noi trebuie să respectăm această poruncă.

Dar din moment ce religiile sunt rezultatul ego-ului, acestea sunt angajate în orice lucru posibil cu excepția bunelor relații dintre oameni. Dimpotrivă chiar, religiile incită oamenii împotrivă oamenilor. Astăzi este dificil că omul de rând să înțeleagă acest lucru, dar din moment ce atinge realitatea superioară, înțelege cât de mult este cufundat în ură și cât de mult a fost obișnuit să gândească în felul acesta ca și cum ură ar fi fost un lucru normal.

Toate religiile au crescut ca rezultat al căderii evreilor din nivelul “Sa iubești aproapele tău că pe tine insuti” într-o ură reciprocă, iar de atunci, de acum 2000 de ani, după distrugerea Beit HaMikdash (Templului), a apărut iudaismul modern.Creștinismul a apărut apoi într-o etapă ulterioară, iar în secolul 6 -7 a apărut Islamul. Din momentul în care au apărut până în prezent, fiecare în cercul său separat, else sunt în conflic și se opun una alteia.

A venit timpul ca evreii, creștinii și musulmanii, să se ridice deasupra tuturor religiilor și să se unească într-o singură religie în lume, care există sub Mitzvah de “Sa iubești aproapele tău că pe tine insuti” așa cum a scris Baal HaSulam.

Întrebare: Au reprezentanții religiilor libertate de alegere în asta?

Răspuns: Nu, acest lucru este determinat de programul de dezvoltare. Atât timp cât înțelepciunea Cabalei nu a fost dezvăluită pe deplin, toate religiile vor fi împotrivă ei. Numai după dezvăluirea totală, singură alegere rămasă va fi să fie de acord sau nu cu înțelepciunea Cabalei și să se integreze total în ea.

Întrebare: Cum se raportează religiile la scopul creației?

Răspuns: Religiile sunt necesare pentru descoperirea scopului creației, ca o persoană să poată înțelege înțelepciunea Cabalei din perspective opusă. Religia deschide persoană și o aduce în starea în care începe să simtă, să vadă, și să înțeleagă, că nu este întâmplător ceea ce este și că este parte integrantă din planul acestei lumi.

Este dificil să ne ne imaginăm de cât de jos trebuie să se dezvolte lumea, iar ca umanitatea să se dezvolte, pentru a atinge lumea superioară, este nevoie de multe instrumente cum ar fi: religiile, credința, muzică, psihologia, cultură și știință, orice. Principalul lucru este că omenirea se va află într-o stare în care va fi capabilă să simtă ceea ce înțelepciunea Cabalei poate oferi.

Întrebare: Asta înseamnă cu nu ești împotrivă artei, literaturii și altora asemenea?

Răspuns: În nici un fel; toate acestea deschid oamenii, inclusiv religiile. Au fost date intenționat pentru a dezvoltă umanitatea, și pentru a pregăti gradul de conștientizare a sistemului spiritual.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 15.11.2015

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Religie, Rugaciune | Un comentariu →

Întrebare: Care este diferență dintre un grup de studenți Cabală de zece persoane și o sectă al cărei scop este exploatarea membrilor săi?

Răspuns: Un grup de studenți cabala se bazează pe dragoste absolută și într-un astfel de grup nu te supui celor care îl gestionează ci doar scopului spiritual. Prin urmare depinde doar de om, dacă se alătura sau nu grupului.

Într-o sectă pe de altă parte, există multe condiții; este foarte limitată și închisă, are ideologia sa distinctă și cu cât se ajunge mai aproape de centrul sectei , cu atât mai ascuns devine totul. O sectă are de asemenea ritualuri tipicie, rugăciuni, meditație, etc. Astfel de lucruri nu fac parte din studiul înțelepciunii Cabalei.

Un grup de Cabaliști nu este închis. Este bazat pe principiul iubirii reciproce, a onoarei, a inimilor calde, a cuprinderii reciproce și a ajutorului reciproc în conformitate cu principiile Cabaliste și a surselor pe care le studiază. Singurul ritual pe care îl încurajează este de a împarți o masă.

Nu există condiții de religie, rasă sau naționalitate. O persoană care vrea să se alăture grupului este acceptat iar dacă vrea să îl părăsească poate să o facă. Totul este deschis și liber; toate materialele de studiu sunt disponibile pe internet în toate limbile; nu există baricade sau separări.

Înțelepciunea Cabalei încurajează unitatea întregii omeniri în iubire reciprocă și relații bune reciproce, fără nici o constrângere, în mod egal pentru toată lumea și cu toată lumea.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 29.11.2015

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În prima săptămâna din 2016 în tranzacționările la bursă, averea combinată a 400 dintre cei mai bogați oameni din lumea a fost redusă cu 200 miliarde de $. Potrivit indicelui Bloomberg, principalul motiv pentru această pierdere financiară sunt incetinerea economică a Chinei și prețul scăzut al petrolului.

Răspuns: Nu vrem să înțelegem că această lume are un început și un sfârșit, la fel că orice altceva din această lume. “Aceasta lume” se raportează sistemului egoist de cooperare reciprocă pe care l-am construit. Sistemul nu mai poate exista deoarece, la fel cum face o hidră, începe să se mănânce din interior.

Problema este că în paradigma în care a fost creeata această lume, totul este măsurabil în bani. Dar banii sunt echivalentul egoismului și nu ne mai putem raporta la asta în zilele noastre.

Întrebare: Așadar, care ar fi paradigma echivalentă?

Răspuns: Va fi o paradigma nemateriala deoarece din punct de vedere material toată lumea va fi asigurată. Se poate vedea cum imigranții inundă Europa, iar europeniilor le asigură toate nevoile lor. De exemplu, oricine se poate opri din a munci iar anumite organizații sau statul vor avea grijă de el.

Întrebare: Acest lucru înseamnă că teamă de a rămâne fără bani va dispărea?

Răspuns: Fără îndoială! În prezent, omukl nu lucrează pentru a-și satisface nevoile sale de bază. Deși încă muncește pentru a face mai mulți bani, bucla bani-produse-bani în care efortul uman este răsplătit cu echivalanta salariului, va dispărea. Este necesar să se asigure omului ceea ce are nevoie pentru a trăi, indiferent dacă lucrează sau nu.

Prin urmare, în viitor, valoarea echivalentă banilor vor fi doar relațiile bune reciproce dintre oameni, umanitatea descoperind gradual că puterea binelui diseminata de cei care studiază Cabala creează o extraordinară proprietate de abundență în natură. “Câștigurile” unei persoane vor fi determinate de cât de multe gânduri și intenții bune are pentru celelalte persoane.

Valoarea nu va fi determinată în funcție de venituri, ci de cât de mult poate oferi, disemina, face ceva, pentru a aduna oamenii împreună. La urmă urmei, unitatea oamenilor îi va face să se egalizeze cu natură superioară, și oricine poate primi abundența de la forță superioară, cum ar fi starea de sănătate bună, natură înfloritoare, clima echilibrată, și așa mai departe. Toate acestea vor fi echivalentă salariului pentru persoană.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Știri cu Michael Laitman”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Opinie (zeit online, Tamim Ansary) “Adevarata putere a lui ISIS nu constă în bombe și arme sau în determinarea sa îngrozitoare. Această se află mai degrabă în modul ingenios în care organizația se exprimă lumii, plasmuid astfel o armă: O confruntare apocaliptică între Islam și Occident este în plin progres. … Răul va fi distrus și lumea va fi unită sub umbrela Islamului.”

Comentariul meu: Indiferent cum ai numi Islamul modern, vedem haosul pe care îi generează și îl răspândește în lume. De asemenea nu are nici o importantă care este Islamul adevărat, sau care este Iudaismul sau Creștinismul adevărat și poate nici nu ar trebui să existe în lumea noastră.

Umanitatea trebuie să învețe să trăiască împreună fără a impune idei prin forță, ci să aprecieze o singură idee – conexiune totală și unitate peste toate divergențele și contradicțiile.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Shamati #121, “Ea este aidoma vaselor comerciale” În versul, “Ea este aidoma vaselor comerciale; ea aduce pâinea să de departe.” Când cineva cere și insistă că ”Ea este toată a mea”, că toate dorințele vor fi dedicate Creatorului, atunci Sitra Achra se ridică împotrivă lui și pretinde, de asemenea, ”Ea este toată a mea”. Și atunci intervine tocmeală.

Când o persoană căpăta o trezire cu privire la Creatorul de deasupra, puterea Sitra Achra este de asemenea trezită în el ca să facă posibilă şi libertatea de alegere, așadar sunt activate simultan două forțe.

O tocmeală presupune că cineva vrea să cumpere un anumit obiect iar cumpărătorul și vanzătorul îi negociază valoarea, fiecare dintre ei pretinzând că are dreptate.

Persoană este sfâșiată între aceste două forțe, pentru că ambele trag de ea: “… adică fiecare dintre ele pretinde a avea dreptate.”

Aici corpul analizează pe care merită să o asculte: forță de primire sau forță de dăruire. Ambele susțin în mod clar, “Ea este a mea.”

O forță insistă asupra faptului că este de preferat să avansaze împreună cu lumea această și să ia tot ce este posibil de la viață, iar forță cealaltă îl trage către spiritualitate, susţinând că lumea materială nu merită nimic și că este construită în felul acesta doar cu scopul de a te ridica deasupra ei, iar persoană își distruge viață, sfîșiată fiind de cele două forțe când negociază între ele.

Și, deoarece omul își vede josnicia, faptul că și în el există scântei care nu sunt de acord să respecte Tora și Mitvot, nici măcar o iotă din ele, şi că întregul corp susține ”Ea este toată a mea”.

“Punctul de pe iod” este punctual, este începutul tuturor literelor. Totuși, omul nu este pregătit să realizez nici chiar acest mic punct de dragul dăruirii.

…atunci, ”ea aduce pâinea sa de departe”. Adică din cauza indepărtărilor, când omul vede cât de departe se află de Creator și regretă și cere de la Creator să fie adus mai aproape, atunci ”ea aduce pâinea să de departe”.

Pâinea inseamnă credința. În acea stare, omului îi este acordată credința permanentă, deoarece ”Dumnezeu a făcut astfel încât omul trebuie să se teamă de El”. Asta înseamnă că toate indepărtările pe care le simte cineva, i-au fost aduse de Creator, pentru a avea nevoie să-și asume teamă de Ceruri.

El ar avea nevoie să îl slujească pe Creator altfel nu ar fi în măsură să scape de mlaștina vieții.

Acesta este sensul afirmației ”omul nu trăieste doar cu pâine, ci cu tot ceea ce iese din gura Domnului”. Cu alte cuvinte, viață de Keduşa (Sfințenie) dintr-un om nu vine, în mod specific, din apropiere, din intrări, adică din admiteri în Keduşa, ci și din ieșiri, din indepărtări. Şi asta pentru că prin imbrăcarea Sitrei Achra în corpul ciuva și prin cererile ei justificate ”Ea este toată a mea”, persoană este recompensată cu credință permanentă atunci când biruiește aceste stări.

Această este calea noastră. Ne sunt date în mod constant diferite ispite fizice pentru a ne deruta și depinde doar de noi să le reducem valoarea, fără să le dăm curs. Ne este imposibil să ne abținem și să devenim asceți, deoarece trebuie să folosim tot ceea ce este în lumea noastră, dar în cadrul unei existenței rezonabile și normale. În ceea ce privește tot ceea ce merge dincolo de necesități, trebuie să ne întoarcem către spiritualitate. Ambele aspecte trebuie să fie în echilibru.

Metoda noastră nu este nici misticism nici religie. Este imposbil să te abții de la orice. Omul trebuie să utilizeze rezonabil toate mijloacele care sunt la dispoziția sa în această lume și să îndrepte toate dorințele sale în Sus, pentru a semăna cu Creatorul și pentru a se conecta cu El.

“Rezonabil” înseamnă ceva la care am putea renunța, dar nu o facem pentru că am decis că acest lucru este necesar pentru existența noastră normală. Într-un asemenea caz, spunem că este, “nici de lăudat, nici de condamnat.” În esența, în zilele noastre, întreagă lumea avansează către această stare.

Astăzi populația planetei crește, locurile de muncă sunt din ce ce în ce mai puține, sunt din ce în ce mai mulți șomeri, ajutoarele sociale au fost tăiate și așa mai departe. Potrivit statisticilor, 50% din toate bunurile de pe suprafața planetei sunt deținute de 1% din întreaga populație.

În cele din urmă, lucrurile acestea va forța lumea la războaie și revoluții, sau, prin conștientizare, să se ajungă la a se produce și consuma doar ceea ce este necesar pentru a supraviețui într-un mod rezonabil și cu demnitate.

În trecut există o condiție, “mănâncă pâine cu sare, bea puțină apa, dormi pe pamanat, du o viață simplă și trudește pentru Tora” pentru ca totul să fie bine. Dar cu câteva sute de ani înaintea erei noastre, Cabaliștii au făcut câteva corecții speciale pentru noi în sistemul de management, iar acum nu mai este nevoie că omul din lumea noastră să-și impună limitări fizice și corporale în scopul corecției. Omul poate consuma rezonabil și liniștit tot ceea ce este necesar sănătății sale, existenței sale, fără limitare. Așadar, dacă mintea mea este mereu ocupată cu avansarea spirituală, grupul, studiul și diseminarea atunci nu mai contează cât de mult beau sau mănânc cu prietenii. Nu există limitări.

Acum lumea se îndreaptă către atingerea consumului sustenabil. În orice caz, nu avem unde să ne ascundem. Ne obligă la asta schimbările atmosferice, mediul înconjurător și chiar starea economiei și a industriei. Prin urmare, omul va fi implicat numai în acoperirea necesităților corpului în mod rezonabill, iar în toate celelalte va urmări atingerea nivelului spiritual.

Cu toate acestea, acest articol spune că, chiar dacă omul se plasează pe linia de mijloc, cu toate acestea, va fi atras în mod constant către stânga sau dreaptă, către dreaptă sau stânga. Pentru a avansa, trebuie să fim între cele două linii de dezvoltare. Pe de o parte, se pare că suntem atrași de dezvoltarea spirituală, iar pe de altă parte suntem atrași de diferite perturbaţii, departe de latura liniei drepte.

Această insemana că omul trebuie să unească totul cu Creatorul – adică chiar și ieșirile provin din El – iar când este recompensat, acesta vede că atât intrările cât și ieșirile sunt toate de la Creator.

A fi modest înseamnă a fi pe linia de mijloc tot timpul, fiind fixat pe, “Nu există nimeni în afară de el”, cu ajutorul echilibrului celor două linii, când omul înțelege că cele două linii vin în mod egal de la Creator, și doar așa își poate dezvoltă liberul arbitru şi să avanseze.

Moise a tolerat smerenia, motiv pentru care a fost denumit smerit, întrucât condiția smerită îl făcea bucuros. În acest fel, în fiecare nivel, trebuie menținută smerenia, iar momentul în care se pierde smerenia, se pierd toate gradele lui Moise pe care deja le-a dobândit.

“Nulitatea” înseamnă că omul nu are propriile sale forțe, și toate forțele pentru avansare le primește de la Creator. Cu alte cuvinte, nu pot crea de unul singur putere, pentru că nu o am. Tot ceea ce am ete energie, inteligență, dorință, o stare internă, circumstanțele externe și faptul că ajung să conștientizez fiecare moment al vieții – toate surogatele Creatorului. Nu au existat accidente sau ceva care să depindă de mine.

Smerenia înseamnă că o persoană nu are propriile sale forțe, iar toate forțele pentru avansare le primește de la Creator. În alte cuvinte, nu pot creea putere de unul singur, pentru că eu nu am nici o putere. Tot ce am este energia, inteligență, dorință, starea interioară, circumstanțele externe și tot ceea ce am conștientizat în fiecare moment al vieții mele. Toate acestea vin de la Creator. Nu există accidente aici sau ceva ce depinde de mine. Singurul lucru care depinde de noi este să inţelegem ceea ce se întâmplă, să facem alegerile corecte și să aducem tot ce simțim în noi și în jurul nostru către o singură și unică sursă.

Acesta este înțelesul răbdării. Smerenia există în toată lumea, dar nu toată lumea consideră smerenia a fi bună. Nimeni nu vrea să sufere.

Omul începe să înțeleagă că nu el este principală sursă de informații, gânduri, acțiuni, decizii sau orice alt ceva. Toate acestea vin de la Creator. Acest lucru îl ajută să adere la Creator, iar dacă înțelege acest lucru din ce în ce mai profund, pur și simplu se contopește în el.

Așadar, muncă noastră este să atribuim tot ceea ce avem, în inimă, în minte, deciziile noastre, viziunea noastră, tot ceea ce simțim cu simțurile noastre, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru și în noi, la unica și singura sursă. Acesta este pricipiul, “ Nu există nimeni lângă El”. Dacă atribuim tot ceea ce facem aceleiaşi origini, vom obţine adeziunea cu Creatorul.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 10.02.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Comentariu : Co-președintele taberei sioniste Tzipi Livni a propus că duminica să fie adăugată că zi la week-end și să fie zi liberă în Israel. Ea consideră că acest lucru ar contribui la reducerea tensiunilor care există în societate legate de odihnă de Şabat, iar în plus ar permite Israelienilor să devină mai uniți, un singur popor, construindu-se relații de bună vecinătate și respect reciporc.

Răspuns: Aș fi sugerat trei zile de odihnă: vinerea, conform religiei musulmane, sâmbătă conform religiei iudaice și duminică conform religiei creștine.

Ar trebui să ne ne asigurăm că toate cele trei zile sunt echilibrate cum trebuie, astfel încât oamenii să se poată bucură efectiv de timpul lor liber. Duminică oamenii ar putea ieși mai mult, să facă cumpărături și să comunice mai mult.

Ar fi bine să fie pregătite câteva programe sociale pentru copii. La urmă urmei, copiii ar avea două zile libere, și ar trebui să facă ceva, cât să nu o ia razna. Pentru asta ar trebui pregătiri serioase să nu pierdem șansa de a dezvolta un cadru educațional corect pentru copii care să le mențină sănătatea fizică și mentală.

Națiunea trebuie să valorifice întregul public pentru acest lucru pentru că el va fi cel care va lua asupra să o mare parte din responsabilitatea pentru timpul liber din week-end-ul de trei zile. Cred că acest lucru are reduce tensiunile și ostilitatea din societate. Ar trebui să existe un program guvernamental cum să ne petrecem timpul liber, eliberați din munca inutilă care oricum nu mai este necesară lumii în zilele noastre.

Pe de altă parte, există domenii de activitate care ar putea continuă să funcționeze fără întrerupere. De exemplu, dacă lucrul la un șantier implică doar cetățeni străini, de ce să nu se lucreze și sâmbătă? Să-i lăsăm pe oameni să decidă.

Același lucru se poate aplică tuturor specialităților de care avem nevoie. Ar putea există programe eșalonate.

Aceasta este tot ce ar trebui gândit, ca muncă să fie inteligentă, fără partipriuri pentru obiceiuri: cine poate beneficia și cum poate fi adaptat individual.

Este un proiect destul de dificil, în jurul căruia se poate modela întreagă societate. Este necesar să ne gândim la toate pentru a luă deciziile corecte, fără chestiuni partizane.

Această este o propunere foarte complexă ce ar putea remodela întreagă societate în jurul ei.

Din emisiunea de pe Kab TV “Ştiri cu Michael Laitman” 08.01.2016

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→