Ce înseamnă „să nu fie neimportant în ochii tăi”? Înseamnă că este foarte dificil să ajungi la o stare în care omul se consideră inferior celorlalți. El crede că merită mai mult decât restul și are nevoie de condiții speciale, deoarece numai atunci va putea munci.

El crede că Creatorul trebuie să se comporte diferit cu el; altfel, nu va putea să se miște de la locul său. Când se uită la alți oameni, se gândește că poate pot munci fără aceste cerințe, dar el nu poate.

De fiecare dată pune condiții preliminare, indiferent dacă recunoaște sau nu. Dar dacă are cerințele ca numai atunci să poată efectua o anumită muncă, asta înseamnă că are „mândrie” și până când nu își alungă această cerință din inimă, nu va putea avansa.

„Mândria” este o stare pe care de obicei omul nu vrea să o recunoască și nu o poate defini clar. I se pare că totul este în regulă cu el, că este ca toți ceilalți.

Dar dacă munca sa este condiționată de precondiții, fără de care nu-și poate da toată inima, literalmente sufletul, și nu se poate dedica avansării spre scop, dacă stabilește condiții pe care Creatorul se presupune că trebuie să le îndeplinească mai întâi, atunci poate aștepta mult timp, și până când nu anulează toate aceste condiții, el nu va putea avansa.

Cu toate acestea, omul rareori recunoaște acest lucru. Este o stare interioară specială atunci când, fără să-și dea seama, stă și așteaptă ceva și abia după aceea plănuiește să înceapă să lucreze. Într-o astfel de stare, el nu este deloc în conexiune cu Creatorul. Această stare se numește „mândrie”, iar atunci Creatorul de asemenea, își pune o mască de mândrie și nu vrea să fie în conexiune cu omul care stabilește condiții.

Nu degeaba este scris că trebuie să ne raportăm la muncă „precum un bou la jug și un măgar la povară”, fără precondiții și indiferent de starea în care Creatorul a pus omul. De îndată ce el, după ce și-a determinat starea, este de acord să accepte munca fără să se gândească și fără să calculeze suplimentar, aceasta înseamnă că și-a înlăturat mândria. Chiar dacă se află în cea mai rea stare posibilă, Creatorul este în ea, este conectat cu el și îl ajută.

Omul își poate înlătura mândria și poate ieşi din starea în care își stabilește condițiile preliminare pentru avansare doar ajungând să cunoască măreția Creatorului.

Când omul dorește să simtă măreția Lui și să-și înlăture mândria – așa cum trebuie să se întâmple, deoarece nu există nicio altă forță care să-l oblige să facă acest lucru – atunci Îi spune Creatorului: „Revelează-Te mie și voi putea scăpa de mândria mea și nu voi mai pune condiții în muncă”. Dacă cere cu adevărat, atunci Creatorul îl va ajuta și i Se va revela.

Din Lecţia zilnică de Cabala 15/07/26,, Rabaș – Art.24, 1989-Ce înseamnă în muncă Să nu nesocotești binecuvântarea unui laic

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Ce sunt legea și justiţa? În esență, ambele provin din judecată. Pentru a exista într-o stare de eternitate și a fi demnă de scopul său,  dorinţa de a primi trebuie să sufere corectări. Aceste corectări sunt restricții și transformări, iar tocmai asta constituie legea și justiţa.

De fapt, atunci când credem că lucrăm împotriva noastră înșine, adică împotriva dorinței noastre de a primi, se dovedește a fi opusul. Spunem că omul trebuie să atingă numele Creatorului, să știe că El este bun și face bine, că El este drept și milostiv și așa mai departe.

Aceste cuvinte nu sunt precise și nu transmit adevăratele simțiri. Când omul dobândește cu adevărat numele sfinte ale Creatorului, aceste cuvinte sunt percepute de el într-un mod complet diferit, deoarece dobândirea are loc conform legii echivalenței de formă, echivalenței calităților.

Prin urmare, dobândirea numelor sfinte înseamnă asumarea corectăilor numite numele sfinte ale Creatorului. Când omul dobândește ceea ce este atributul Creatorului, mila, în aceeași măsură devine el însuși milostiv. Pentru a atinge ceea ce înseamnă „milostiv”, omul trebuie să devină milostiv.

Totul este atins conform echivalenței calităților. Adică, atingerea unui anumit nume al Creatorului înseamnă că omul a devenit purtătorul acelui nume. Aceasta se numește „Și numele Creatorului va fi asupra ta” și apoi, așa cum se spune, „Klipot se vor teme de tine”. Astfel, omul care atinge atributele Creatorului dobândește chiar acele atribute.

Tora ne spune despre atingerea numelor sfinte: „Gustați și vedeți că Creatorul este bun”. „Gustați și vedeți” înseamnă că Tora îl face pe om să fie bun, și în cele din urmă, asemănător Creatorului. Căci Creatorul este lumina generală îmbrăcată în toate cele 613 corectări pe care le efectuează omul asupra celor 613 dorințe ale sale.

Aceste acțiuni, luate împreună, sunt numite cele 613 Mițvot, iar în fiecare dintre ele există o lumină particulară corespunzătoare unei corectări specifice. Când omul completează toate corectările, lumina generală care îl învăluie (NRNHY) se numește Creator. Baal HaSulam scrie despre asta.

Ce trebuie făcut pentru aceasta? Zeir Anpin este numit justiţie, iar Malchut este numită lege. Astfel, Malchut, care este legea, trebuie să devină precum justiţia. Pentru aceasta, trebuie să adopte prin credință deasupra rațiunii, calitățile pe care le are Zeir Anpin, adică să adopte calitățile gradului superior.

Peste gradul omului înseamnă deasupra propriei rațiuni, deoarece rațiunea determină esența gradului. Prin urmare, justiţia trebuie să corespundă legii.

Ce înseamnă „justiţia ca lege”? Calitățile care există în Zeir Anpin trebuie să devină lege, adică proprietățile lui Malchut. În cele din urmă, unitatea legii și justiției – Zeir Anpin și Malchut – dezvăluie toate atributele Creatorului ființei create.

Din Lecţia zilnică de Cabala 14/07/26, Rabaș – Art.30, 1990-Ce înseamnă că ‘lege și ordine’ este numele Creatorului, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Cum are loc revelarea feței Creatorului  ca fiind bună în guvernarea Sa? La urma urmei, tot ceea ce se obține se obține prin credinţă mai presus de raîiune, ca și cum nu am dori să-L dezvăluim direct.

Răspuns: Dacă omul se îndreaptă spre faptul că dorește total să dezvăluie atitudinea Creatorului față de el și nu numai față de el, atunci, în funcție de intensitatea tânjirii și dorinței sale, el trezeşte răspunsul Creatorului.

Astfel, el se întoarce către Creator cu o întrebare pentru a cunoaște atitudinea Creatorului față de el și primește un răspuns.

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/12/25, Baal HaSulam Articole, „Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 180

De ce nu există mijloace puternice împotriva calomniei?

Într-adevăr, există un mijloc puternic împotriva calomniei. Este posibil pur și simplu să nu ascultăm. Nu putem distruge calomnia, deoarece nu avem suficientă putere pentru a face acest lucru, deoarece calomnia vorbește din interiorul naturii. Putem doar să-I cerem Creatorului să ne schimbe natura, și astfel, să înlocuim calomnia cu vorbe bune despre ceilalți. Omul individual nu ar fi niciodată capabil să facă acest lucru pe cont propriu.

Este imposibil să supunem calomnia în niciun alt mod, deoarece nu poate fi confruntată la nivel uman, deoarece la acel nivel are întotdeauna dreptate. La suprafață, într-adevăr pare că putem obține bani, onoare, cunoaștere, siguranță și sănătate prin diverse mijloace acceptate. Mai mult, atunci când oamenii încearcă să obțină acestea prin căi convenționale, văd că este imposibil să rezolve problemele prin intelect. Prin urmare, intelectul nu poate rezolva nimic, ci trebuie să ajungem la această realizare singuri, prin examinare.

Cu ce ​​facem o astfel de examinare? Tocmai cu această calomnie, dar cu condiția să o canalizăm spre beneficiul nostru. Apoi vedem că existența sa este menită să ne ajute să recunoaștem răul. Cu alte cuvinte, calomnia trebuie să fie sub controlul nostru și atunci ne dăm seama că ea este „un ajutor împotriva Lui”, ceea ce este foarte bine.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt complet dezamăgit, care ar trebui să fie următorul meu pas?

Răspuns: Nu mai am nicio dezamăgire. Sunt deja dezamăgit și m-am despărțit deja chiar și de dezamăgirea în sine. Ce mi-a mai rămas? Nimic. Doar să fiu în aceeași stare ca și Creatorul. Adică, să renunț la tot, să returnez totul, să reglez toate conturile, să fiu gol, absolut liber.

Și după aceea, dacă sunt suficient de norocos, pot începe să mă gândesc cum să mă implic în dăruire, cum să-i cer Creatorului capacitatea de a dărui liber, altruist, fără a aștepta nimic în schimb. De ce? În ce scop? Nu există răspuns. Cui? Nu există răspuns. Pur și simplu, așa cum este scris: „Împrăştie-ți pâinea pe ape”.

Întrebare: Este aceasta adevărata libertate?

Răspuns: Da. Nu există o stare mai bună decât aceasta.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 29.06.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În articolul „Discurs la finalizarea Zoharului,”, Baal HaSulam scrie că diferența de calități față de Creator este verificată în primul rând în funcție de gândurile omului. Dacă un om se gândește la sine, își pune întrebări: „Exist sau nu, ce se va întâmpla cu mine, care este scopul vieţii?” și așa mai departe, de unde începe totul, înseamnă că este cufundat în sine, închis în carapacea sa, cum se spune, întors „cu fața spre sine”.

Apoi, desigur, el este separat de Creator, deoarece Creatorul nu are gânduri despre Sine îndreptate spre Sine. El are doar gândul de dăruire, de a face bine, îndreptat spre exterior. Prin urmare, aceste gânduri, chiar și cele mai generale, cum ar fi „exist?”, separă pe om de Creator.

Întrebare: Dar aceste gânduri nu vin totși de la Creator?

Răspuns: Firește! Toate gândurile vin de la El. Vin pentru ca tu să le acorzi atenție. Omul nu este niciodată pedepsit pentru ceea ce este la momentul dat.

Doar în lumea noastră, dacă un om fură, este trimis la închisoare. În Tora, nu este așa! Dacă furi, actul în sine se numește pedeapsă, iar acum trebuie să aplici corectările. Actul în sine este recompensa sau pedeapsa.

Dar pedeapsa nu înseamnă că omul este pedepsit; pur și simplu, în conformitate cu acțiunile sale, ajunge la un alt grad, de la care începe să avanseze din nou.

Din Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Studiem că există diverse acțiuni efectuate de Kelim  (vase) prin intermediul ecranului și prin discernăminte. Dacă clarificăm cu adevărat esența acestor acțiuni, vedem că aceasta este, în primul rând, o conștientizare a ceea ce mi se întâmplă, cine mi-o face, de ce și ce se dorește de la mine.

După ce discernem toate aceste stări, acestea sunt înlocuite de stări noi, mai bune. Adică, omul nu are control asupra acțiunilor; Creatorul le îndeplinește. Dar omul, fiind elementul senzorial, trebuie să discearnă în interiorul simțirilor sale ceea ce i se întâmplă de fapt. Și de îndată ce omul discerne o anumită stare, aceasta este înlocuită de alta. Discern o altă stare, și încă o dată, este înlocuită de una nouă.

Discernământul include următoarele elemente: ceea ce simt, cine mi-a trimis-o și în ce scop. Aceasta se numește munca de corectare a percepției.

În realitate, ne aflăm deja în starea corectată, în lumea infinitului, și tot ce avem nevoie este să corectăm obscuritatea (încețoșarea) din organele noastre de percepție. De fapt, nici măcar nu trebuie să le corectez. Ceea ce este important este să fiu constant conștient că mă aflu în întuneric, iar apoi întunericul se clarifică.

În măsura în care înțeleg cât de negativă este starea de întuneric, dezvălui Achoraim, partea opusă. Apoi Achoraim (ascunderea) este înlocuită de starea de Panim (revelație). Astfel, toate acțiunile constau doar din efortul nostru interior.

Trebuie să depunem un efort pentru a găsi o modalitate de a-mi uni „Eul” (pe mine însumi) și Creatorul într-un singur întreg. După cum scrie Baal HaSulam într-o scrisoare: „Numai asupra acestui punct trebuie să-mi concentrez eforturile, ascuțindu-mi din ce în ce mai mult concentrarea.”

Și dacă fac asta, aceasta este acțiunea mea. Apoi, toată această ceață devine din ce în ce mai clară până când mă descopăr în starea mea inițială corectată. Voi dezvălui că sunt deja în starea corectăriii finale.

Din Lecţia zilnică de Cabala 03/07/26, Rabaș – Art.26, 1990-Ce înseamnă „Nu este nimeni la fel de sfânt ca Domnul, căci nu există nimeni în afară de Tine”, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să îndeplinești poruncile „în practică”?

Răspuns: „În practică” înseamnă să împlinești o acțiune spirituală reală, atunci când pui temelia unui Masach (Ecran) peste dorința ta. În articolele sale, Rabaş nu vorbește despre porunci precum punerea Tfillin în fiecare dimineață, ci despre corectarea dorinței.

De ce numești punerea Tfillin dimineața o „poruncă în practică”, mai degrabă decât acțiunea interioară de a-ți corecta dorința? În tine există 613 dorințe și acestea sunt cele pe care trebuie să le corectezi. În acest scop ai trecut prin multe reîncarnări.

Ți-ai dori o altă reîncarnare? Foarte bine. Și încă una după aceea? Vei avea și asta. Dar, în cele din urmă, va trebui să corectezi cele 613 dorințe din sufletul tău. Tocmai despre ele vorbește Tora. În același timp, ar trebui să împlinești acțiunile corespunzătoare în această lume, adică să respecți poruncile așa cum există ele în această lume. Dar ceea ce îți dorești cu adevărat este să te corectezi pe tine însuți în ceea ce privește lumea spirituală.

Comentariu: Se pare că există o anumită distincție aici.

Răspunsul meu: Într-adevăr, există o distincție, dar nu ar trebui să vă inducă în eroare. În ce constă această distincție? Sunt eu de vină pentru că nu sunt Cohen sau levit? Adevărat, nu pot îndeplini poruncile care se aplică în mod specific Cohanimilor sau leviților în această lume. Dar spiritual, trebuie să le îndeplinesc.

Sunt eu de vină pentru că, de exemplu, nu sunt întâi născut sau femeie? O femeie are porunci pe care eu nu le împlinesc. Slavă Domnului, nu sunt nici văduv, nici divorțat, dar și ele au porunci care li se aplică în mod specific.

Din punct de vedere spiritual însă, sunteți obligați să îndepliniți toate aceste porunci, de la „A” la „Z”. Trebuie să treceți prin fiecare stare corespunzătoare tuturor celor 620 de dorințe ale voastre.

În lumea trupească, este diferit. De exemplu, astăzi nu avem Templu și eu nu sunt fermier. Știți ce înseamnă, conform Torei, să fii fermier atunci când există Templul? Cunoașteți toate legile și rânduielile care se aplică? De asemenea, nu sunt un slujitor în Templu și nici nu ofer sacrificii. Nu sunt Marele Preot, cu tot ce implică acest lucru.

În această lume ni se dau doar semne și indicii. Omul le poate respecta sau nu, nu asta determină calea spirituală. În spiritualitate însă, ești obligat să corectezi toate cele 620 de părți ale sufletului, adică cele 613 porunci împreună cu cele șapte porunci ale înțelepților.

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/0/26, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Discuții despre Treptele Scării, Partea 179

Ce ar trebui să facem împotriva calomniei?

Este scris: „Tocește-i dinții”, deoarece nu există dovezi concrete care să poată sta împotriva omului care calomniază. Omul care calomniază pare să aibă dreptate. Vorbește despre fapte vizibile și se bazează pe ego și pe realitatea înconjurătoare pe care o vede. Își bazează cuvintele pe viața lor în realitate, pe situația prezentă: „Ești un om slab. Ai o familie. Există multe presiuni asupra ta. Ești obosit de luptele vieții.” Îți vor spune o mie și una de lucruri și tot ce vor spune va fi corect și justificat. Problema este că, în funcție de nivelul actual la care există ei, au dreptate.

Cel care vorbește calomnie este ca o mamă care îi spune fiului ei din îngrijorare: „Ești bolnav. Ești slab. Ai copii, o familie. Îmi pare rău pentru tine. Ai grijă de sănătatea ta. Cum poți să nu dormi noaptea?” Toate sunt puncte adevărate, iar lista este nesfârșită. La acest nivel, ea spune lucruri corecte și justificate, cu excepția unui singur punct, și anume că există un scop spiritual. Ea nu vorbește din punctul din inimă. Pur și simplu vorbește din inimă, din mintea umană, ignorând mintea superioară.

Singura cale de atac împotriva calomniei care slăbește puterea omului este, așa cum este scris, „Tocește-i dinții”.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când un copil este încă la o vârstă la care ei pot fi influențaţi, absorb ei subconștient influența mediului înconjurător?

Răspuns: Da. Dacă un copil rămâne într-un anumit mediu până la vârsta de treisprezece ani, acesta va continua să se dezvolte conform valorilor acestuia. Am văzut asta cu proprii mei copii.

Fiul meu cel mic a suferit de alergii și am fost obligat să-l trimit în Canada, o țară cu climă nordică. Când a împlinit șaisprezece ani, i-am cumpărat un permis de călătorie pentru studenți, și odată cu acesta, a călătorit prin douăzeci și șapte de țări din Europa. După aceea, a plecat în Orientul Îndepărtat și în India. Pe scurt, a călătorit aproape peste tot. Am vrut ca el să descopere lumea.

După toate acestea, s-a întors în Canada și a spus: „Niciodată! Nu am nevoie de nimic altceva.” Adică „Lasă-mă în pace”. Mai târziu, s-a căsătorit, și-a întemeiat o familie și asta a fost tot, fără probleme. Nici drogurile, nici orice altceva care l-ar fi putut influența negativ sau l-ar fi afectat, pentru că i s-a dat o direcție clară în viață.

Vedem același lucru și la copiii noștri. Priveşte doar la câte exemple sunt aici. Vezi un tânăr de optsprezece ani, puternic și capabil. Te-ai gândi: „Du-te înainte și fă ce vrei”. Dar nu, el este interesat de înțelepciunea Cabala. El este aici. Îi plac programele noastre de televiziune, proiectele noastre și tot ceea ce facem.

Întrebare: Le place să fie aici pentru că simt că au un fel de bază aici. Creați un anumit mediu pentru copii, o școală și alte activități, iar ei se adună în mod natural în jurul acestui mediu. Dacă acest lucru nu ar exista, unde s-ar întâlni și ar interacționa unul cu celălalt?

Răspuns: Fireşte! Cum ar putea fi altfel? Inevitabil, creăm astfel de centre pentru ei și pentru noi înșine.

Oriunde sunt prietenii noștri, ei formează grupuri, se reunesc, țin prelegeri, lecții și activități pentru copii și femei. Ei publică un ziar și îl distribuie în toată regiunea lor. Desigur, copiii lor participă și ei la toate acestea.

Acum deschidem o școală de film, precum și o școală de producție video și audio. Copiii noștri vor studia acolo. Cei care au talent să scrie povești pentru copii vor începe să o facă acolo, și pe măsură ce cresc, vor continua să avanseze. Ne dorim ca ei să devină diseminatori dedicați.

Vom aranja întâlniri cu avocați, psihologi și alți profesioniști pentru ei. Îi vom duce la muzee, spitale și oriunde este benefic. Vom face tot posibilul pentru a ajuta omul să descopere lumea.

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Cabala pentru adolescenţi” 12/10/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→