Am ajuns la concluzia ca dezvoltarea egoista a omului ar putea fi infinita, ca am putea continua sa inventam masinarii minunate, ca fiecare persoana va avea propriul avion, si ca dispunem de modalitati nemaiantalnite de a comunica. Se poate intampla insa ca, persoana care se serveste de toate aceste lucruri sa descopere deodata ca nu mai doreste nimic din toate acestea; la ce ii folosesc? Va simti un gol si o lipsa de satisfactie fata de toate acestea.

De ce nu ii mai aduc multumire? Problema este ca intreaga dezvoltare are loc prin intermediul dorintelor, care cresc in mod constant. Si dintr-o data se opresc! Acum simtim dimpotriva ca, multe dorinte regreseaza.

Alta data persoana dorea sa aiba o familie numeroasa- cu cat mai mare cu atat mai bine- multi copii, si chiar mai multe neveste. Apoi, nevoia s-a modificat; o sotie si doi copii a fost suficient, chiar un singur copil. Astazi persoana nu mai vrea nici asta. Viata a devenit atat de grea si complicata incat oamenii nu mai parasesc casa parinteasca- in tarile dezvoltate- pana la varsta de 30-40 de ani.

Persoana munceste si cheltuieste totii banii pentru nevoile sale; de ce ar avea nevoie de o sotie si copii? Poate calatori, se poate odihni, se poate distra si se poate simti libera. Se afla in grija parintilor si se simte bine.

Am construit o societate cu o infrastructura atat de dezvoltata incat putem cumpara mancare pregatita in supermarket-uri; o incalzim doar si masa este gata. Nu este nevoie ca o persoana sa imparta apartamentul cu altcineva; il poate avea pe al sau, si se simte libera. Si dupa ce a imbatranit, are dreptul la pensie, asigurare medicala spital, si un loc la cimitir; ce ar mai trebui? Merita sa isi petreaca intreaga viata muncind din greu?

Ego-ul nostru a devenit atat de urias incat ne simtim incapabili sa ne conectam cu ceilalti, sa investim energie in ei, sa avem grija de ei pentru ca mai tarziu sa aiba ei grija de noi. Nu ne simtim capabili sa ne conectam cu nimeni asa.

Sau avem posibilitatea de a ne uni prin intermediul avantajelor reciproce, eu si sotia mea traim ca doi prieteni, parteneri. Viata noastra inseamna mai mult decat era odata-doi oameni care traiesc impreuna. Eu muncesc, ea munceste. Ea se ocupa de casa si am si eu atributiile mele. Amandoi platim.

Participam in mod egal la totul. Nu este familia de odinioara in care barbatl era stapanul, capul familiei; el muncea si asigura venitul familiei,in timp ce sotia sa , avea grija de copii. Acum amandoi pleaca de acasa devreme, lasa copiii la gradinita, se intorc noaptea acasa, si iau copiii. Si cat timp le mai ramane pentru familie? Aproape ca nu se mai vad unul cu altul. El se uita putin la televizor sau se aseaza la computer, ea sterge putin parful, spala vasele, pune rufele la spalat, si cu asta a trecut ziua.

Acum sunt egali ca parteneri, nu asa cum era inainte unul mai sus si altul mai jos, cand exista un cap al familiei. Cu alte cuvinte, familia si-a pierdut structura initiala si a devenit un simplu parteneriat. Si daca nu este nimic altceva decat un acord in parteneriat, voi incerca sa vad daca este benefic pentru mine. Intru in aceasta asociere daca imi este benefica, si o parasesc daca nu. Si acesta este motivul pentru care oamenii divorteaza si nu mai doresc sa faca parte din asemenea asocieri.

Acesta este un fapt. Si noi studiem cauzele sale. Ego-ul nostru a crescut atat de mult incat ne spune ca nu ar mai trebui sa facem parte din parteneriatul numit casatorie.

Ego-ul persoanei o determina sa nu mai simta ca proprii sai copii se afla aproape, ca partile propriului sau suflet. Copiii au propriile lor vieti; studiaza foarte departe de noi. Diferenta dintre generatii devine atat de mare incat copiii devin complet separati de parintii lor. Au o educatie diferita, ineterese diferite, si sunt atat dedeparte de parinti incat acestia nu mai inteleg ce spun, sau ce fac, si ce conteaza pentru ei.

Conexiunea dintre generatii a fost rupta. Deci, de ce am nevoi de copii? Ce placere mai am? Ei vor doar sa le dau bani si sa tac. Ne mai bucuram de ei cand sunt mici. Insa pierdem orice legatura cu ei cand ajung la varsta de 12 ani.

Inainte, persoana isi crestea copiii, apoi astepta sa aiba nepoti si ajuta la cresterea lor; se bucura de toti membrii familiei sale. Astazi insa nu mai am aceste lucruri pentru ca, copiii mei nu doresc sa se casatoreasca si sa aiba copii.

Persoana nu face aceste calcule in mod constient, insa lipsa dorintei sale de a avea o familie are loc in mod natural pe baza egoismului nostru care creste.

Ne-am dezvoltat demografic intr-un ritm foarte rapid, exponential, si dintr-o data dezvoltarea noastra incepe sa se uniformizeze. Specialistii in domeniul demografiei, care fac prognoze asupra dezvoltarii umane, previzioneaza ca numarul oamenilor va cunoste o descrestere accentuata in perioada urmatoare Astazi populatia creste inca in anumite regiuni, in special in tarile Arabe, acolo unde s-au pastrat inca puternic traditiile si regulile religioase cu prvire la dezvoltare si natalitate.

Insa in tarile Arabe dezvoltate, oamenii au acum 2-3 copii si nu 10-15 ca in trecut. Asa ca vedem ca, se raliaza foarte rapid restului lumii.

Din KabTV “O Viata Noua” Episodul 1, 27/12/2011

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Indiferent ce fac, calculele sau propriul beneficiu se afla intotdeauana in spatele actiunilor mele. In acest fel sunt in opozitie cu Creatorul. Inseamna ca nu voi fi capabil sa Îl revelez?

Raspuns: Nu, acum trecem printr-o perioada de pregatire, intr-o stare Lo Lishma (nu in numele Ei) . Deasupra noastra este Machsom (bariera care ne separa de spiritualitate). Aceasta este o stare unica. Pe de o parte, pe calea catre Machsom, te straduiesti sa identifici: Ce este daruirea? Este buna sau rea? Cine este Creatorul? Si pe de alta parte, te gandesti in mod constant: „Ce castig?”

Aceasta este starea Lo Lishma : Inaintezi si de fiecare data simti ca trebuie sa justifici aceasta avansare fata de tine insuti. Nimeni nu ne obliga sa sarim prea mult. Cooperarea dintre Lumina si vas, care incepe in lumea Ein Sof (Infinitatea), duce la divizarea sistemului in doua parti. Este divizat in suflete si lumi, vase si Lumina, si amandoua aceste linii, in corelatie una cu alta, de desfasoara in jos. Acum trebuie sa le imbin intr-o linie de mijloc, sa le folosesc, ca pe niste fraie pentru a ma intoarce la punctul meu de nastere din Infinitate.

In mod clar, sistemul se potriveste nevoilor si starilor mele prezente, nu imi cere sa blufez. Sunt cu adevarat un egoist care doreste sa profite de intreaga lume pentru sine, sa fure de la ceilalati, sa ii minta, samd. Daca nu as fi revelat acestea, as fi realizat oricum ca lucrurile sunt asa. Trebuie doar sa asez aceste lucruri in mod corect astfel incat  primirea si daruirea sa fie echilibrate in concordanta cu gradul meu actual.

Sunt dispus sa investesc intr-un grup pentru a avea un viitor agreabil, lumea spirituala. Nu tac; mai degraba ma examinez. Vorbim intr-adevar despre reguli permanente.  Natura nu poate fi infasurata in jurul degetului meu. Nu ascundem nimic de noi si de ceilalti; alfel, abordarea noastra nu ar fi serioasa sau practica. Noi invatam despre fortele care actioneaza in natura asupra noastra, forte care sunt destinate sa ne conduca spre scop. Noi trebuie sa conducem acest studiu fara rusine si fara sa ascundem ceva.

Din partea 4 a Lectia Zilnica de Cabala 10/02/2012, “Pacea”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: In metoda educatiei integrale la suprafata o atentie deosebita este acordata corelatiei dintre gandire si sentimente. In lumea corporata a egoismului  si alienarii, dorintele si gandurile unei persoane sunt ascunse adanc in sine si adesea nu sunt accesibile constiintei sale. De obicei acestea genereaza sentimente negative: furie, iritare si durere. Care este calea corecta de a conecta sentimentele pentru a nu mai obstructiona comunicarea dintre oameni?

Raspuns: Metoda educatiei integrale ia in considerare, in primul rand si cel mai important, ca dorintele si sentimentele sunt primare.

Nu stim de unde vin si cum apar in noi. Toate calitatile gandirii si gandurilor noastre au ca intentie realizarea acestor sentimente si implinirea noastra.

Dorinta noastra de baza este dorinta de a ne simti bine. Cine, ce si cum- sunt consecinte. Si de aceea intreaga noastra gandire se dezvolta doar pentru a extinde dorintele noastre si doar pentru a le servi. Marile dorinte dezvolta o gandire vasta intr-o persoana. Egoismul, care creste de la o generatie la alta si de-a lungul intregii vieti a unui om,ii dezvolta gandirea.

Daca luam un animal, dezvoltarea sa se opreste practic la cateva saptamani dupa nastere. Are oferite deja toate instinctele si se adapteaza la mediu. De aceea animalele nu fac greseli vreodata. Ele stiu cum sa se comporte, cum sa se salveze si cum sa interactioneze cu mediul. Gandirea si sentimentele sunt din instinct in echilibru. Si in acest caz dorinta este primara si gandirea secundara. Un animal intelege cat poate sa realizeze din dorinta sa si cat nu, de aceea isi limiteaza corespunzator gandirea.

Dar omul are o mare problema aici. Problema e ca, atunci cand egoismul i se dezvolta, ii ofera dorinte pe care nu este in stare a le realiza. De aceea se inchide in sine, se izoleaza, devine mai brutal, mai competitiv, etc.

Daca dorintele sale ar fi corelate cu ale celorlalti( ale lui si ale mediului) in acest fel s-ar completa armonios, nu ar mai fi in conflict si gandirea s-ar putea extinde la infinit.

Din moment ce societatea integrala este o societate a includerii absolute a fiecaruia in fiecare asta inseamna ca o persoana capteaza dorintele unei intregi comunitati. Intelege ce conteaza pentru societate si, in acord cu aceasta, gandirea sa inceteaza a mai fi personala si devine  integrala, iar el rezoneaza cu aceasta. Este ca si cum ar pune ochelari pentru o viziune integrala asupra lumii si ar intelege ca el si lumea sunt un intreg; ce e bun pentru mine si ce e bun pentru lume ar fi acelasi lucru.

In mod natural nu ar fi nici o contradictie in corelarea sa armonioasa cu lumea. Pur si simplu se poate deschide fara frica; intelege, vede si simte totul in acord cu aceasta si participa activ la orice actiune, in tot. Absolut orice motiv de nefericire sau competitie cu ceilalti dispare.

Deci noi trebuie sa aducem omul in aceasta stare fara a-i limita dorintele, gandurile si gandirea, si trebuie sa actionam intr-un mod complet diferit dandu-i explicatia de la bun inceput ca el este inclus in oricare altul si ca o dorinta comuna reala a fost creata.

Aceasta colectivitate a tuturor dorintelor este acel lucru nou pe care noi il cream.  Noi cream sistemul lui „Adam”  dorinta noastra comuna si gandirea noastra comuna in acord cu acesta. Ceva integral apare deasupra noastra si noi existam in acesta.

In felul acesta nu dam atentie de fapt unei persoane, ci doar scopului sau, includerea sa in comunitate, urmatorul grad al dezvoltarii noastre. Noi nu-l limitam, el nu trebuie sa simta vreo presiune oarecare. El nu are nimic de ascuns. El practic ramane acelasi, doar ca intrega lui dezvoltare se indreapta spre integrare.

Armonia dintre sentimente si gandire se dezvolta pe masura ce incepe sa simta tot mai mult si mai mult interconectarea dintre sine si ceilalti, cu ceea ce lumea actuala ne dicteaza dar nu suntem pregatiti pentru asta inca.

Educatia integrala intentioneaza sa directioneze omul in primul rand spre a simti „noi”, umanitatea colectiva, si sa actioneze bazat pe aceasta. Doar cand va simti astfel este liber. Aici este cu exactitate locul unde libertatea vointei si libertatea de comportament se va manifesta, insa doar odata ce se include pe sine insusi acolo.

Dar daca el iese din aceasta stare din nou, el recade in micimea egoismului sau si aceleasi probleme vor incepe iarasi. In felul acesta natura ne ajuta aratandu-ne ca odihna poate fi gasita doar in integrare, si in izolarea unei inchisori private si absenta libertatii.

Din discutie asupra educatiei integrale nr. 9, 12/15/11

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „ Introducere in Studiul Celor Zece Sfere”, Paragraful 97: De aceea, inteleptii ne-au avertizat de multe ori cu privire la conditia practicarii Torei, in mod special Lishma, ca persoana va fi recompensata prin ea cu viata, pentru ca este Tora vietii, si de aceea ne-a fost daruita, dupa cum este scris, „prin urmare, alege viata”.

Aceasta este o conditie importanta si as spune de temut. Exista o avertizare foarte serioasa acolo prin care este interzisa folosirea Torei, adica metoda Cabalei, in mod nepotrivit. In fond, Lumina exista in toate cartile de Cabala, si daca o persoana le foloseste in mod nepotrivit, primeste potiunea mortii in loc de cea a vietii. Este o arma foarte puternica asemanatoare radiatiei care poate fi folosita benefic in diferite domenii tehnologice si in medicina, altfel poate ucide. Focul de asemenea poate fi distrctiv pe de o parte si pe de alta parte ne poate ajuta si incalzi.

Puterea Luminii este cea mai mare putere din natura. Trebuie sa stim cum sa o folosim. Prin urmare inteleptii au interzis la inceput invatarea de catre oricine a intelepciunii Cabalei, cu exceptia acelora care avea intentii altruiste Lishma (daruirea).

Insa cum se poate comuta cineva catre aceasta intentie? Exista cateva conditii preliminare.

La nivel general uman, oamenii nu au nevoie sa studieze metoda Cabalei. Apare insa cateodata intebarea:  „Care este sensul vietii mele?” dupa care se intorc spre Cabala. Apoi apare alta intrebare: „Pentru ce studiez, este bine ca ma simt bine sau astfel ajung la Lishma?

La inceput persoana vrea sa stie care este sensul vietii. Inca nu stie prea multe despre intentii. Baal HaSulam spune ca doar intentia Lishma, de a darui, este conditia care ingaduie cuiva sa invete o persoana metoda Cabalei. In acest caz, studiem corect fara indoiala. Desi nimeni nu porneste de la acest nivel, ar trebui sa ajuga la el!

Prin urmare o persoana ar trebui sa se alature unui grup atunci cand gaseste un profesor si carti. Daca toti acesti factori se unesc in mod corect, atunci desi persoana inca nu merita, ii poate fi ingaduit sa se conecteze cu metoda Cabalei, care o poate aduce apoi la intentia Lishma.

Asa ca trebuie sa existe un cadru foarte clar: prieteni, un profesor, si studiul. Atunci persoana nu va fi confuza si nu va devia. Altfel, ‚elixirul vietii” va deveni pentru persoana  „potiunea mortii”.

In ceea ce priveste restul umanitatii, ei nu simt deloc aceasta nevoie. In timpul sau Abraham a dat „cadouri” fiilor concubinelor, adica practicile Estice care se potriveau nivelului lor de dezvoltare. Apoi i-a trimis spre Est sa faca acele lucruri pe care noi le numim acum ‚New Age”.

De aici ar trebui sa intelegem cum se dezvolta lucrurile. Ca urmare a tulburarii, Tora a fost diseminata printre oameni si a ramas cu poporul lui Israel. Insa ce fel de Tora este aceasta? Cum poate metoda Cabalei sa fie studiata in exil, in intentia egoista?

In final, deoarece am plecat in exil, nu am avut adevarata Tora, ci „modelul sau”. Noi continuam sa numim carti Cabaliste „cartile sfinte”, insa nu exista Lumina in aceasta Tora. Rabinul Chaim Vital a scris despre asta si chiar si Baal HaSulam.

Insa daca o persoana are nevoie de Tora pentru a se comuta la intentia Lishma, este atras la intelepciunea Cabalei in care exista cu adevarat Lumina care Reformeaza. In timpul exilului a fost interzisa folosirea intelepciunii pentru a nu aduce Lumina unei persoane care ar fi putut-o primi ca potiune a mortii.

Doar astazi cand am ajuns la o tulburare generala si la ultimul strat al dorintei egoiste putem descoperi intelepciunea Cabalei si sa o studiem. Baal HaSulam mentioneaza acestea in articolele  „Timpul de a Actiona”, „ Shofar Mesia” si altele. Este vorba despre acea parte a Torei care transmite Lumina care Reformeaza.Generatia noastra se afla deja in „zilele lui Mesia” in care trebuie sa folosim aceasta metoda.

Din partea 4a Lectiei Zilnice de Cabala 15/02/2012, “Introducere in Studiul celor Zece Sfere”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: Există mii de studenţi din întreaga lume care citesc Zoharul cu noi în timpul lecţiei de dimineaţă. Aceasta este o forţă foarte puternica  şi de inalta calitate. De ce nu simtim rezultatele studiilor noastre? De ce nu vine acum corecţia? De ce trebuie să aşteptăm pentru Congresul de la Arava?

Răspuns: Nu trebuie să aşteptam pentru Congres! Corecţia poate veni chiar acum. Intr-adevăr se poate! Totul depinde de eforturile noastre, nu de moment sau de loc.

Cu toate acestea, din moment ce noi existăm în cadrul spiritual care se numeşte această lume, putem fi impresionati, nu de schimbările în dorinţe şi intenţii, ci de acţiuni externe.

Pana la urma, ce sunt corpurile, mâinile, picioarele noastre şi toată materia pe care o vedem în jurul nostru? Acestea sunt dorinţele noastre. Doar ca acestea sunt dorinţe pe un nivel neînsufleţit, astfel încât să putem lucra cu ele chiar şi fără intenţii. Le  creem şi primim impresii pentru ele.

Totuşi, acestea sunt dorinţe! Şi le folosim pentru că existăm în ele. Când vom avansa la un grad mai inalt, nu va mai conta dacă suntem la un congres în Arava sau în mijlocul unei piete zgomotoase.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 16/02/12, Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai dat ca exemplu că într-o societate integrala, în timp ce torn o cana de ceai pentru mine, mai întâi trebuie sa ma asigur că toată lumea are ceai. Cum ar trebui să înţeleg acest lucru?

Răspuns: Am dat ca exemplu că jumătate din lume este moarta de foame, în timp ce cealaltă jumătate arunca două treimi din ceea ce consumă. Deci, de ce ar trebui să trăim într-o astfel de lume? Nu de aici vine teroarea, toate celelalte problemele şi războaie, risipirea fara sens a energiei, poluarea naturii?

Întrebare: Dar acum, dacă vreau să beau un pahar de apă, cum ar trebui să acţionez în mod corect, ca in exemplul tau?

Răspuns: Să studiem cum sa fim preocupati unul de altul în cadrul grupului nostru. După aceea, ne vom muta de la grup la natiuni si vom incepe sa construim sisteme relaţionale intre ele, care ne vor permite să progresam spre o viaţă mai echilibrată.

Evident, dacă torni un pahar de apă pentru tine, atunci vei intreba pe cei din jurul tau dacă doresc o băutură. Nu vei imparti apă pe strada. Apa va ajunge acolo datorită faptului că vom construi sisteme speciale pentru acest lucru.

Dar vreau ca ei să fie acolo! Dupa cateva mici schimbari care au loc în mine, o înţelegere obtinuta prin intermediul cursului şi după studii practice, sunt de acord că societatea trebuie să devină mai echilibrată şi să ajungă la un standard mai mult sau mai puţin asemănător de viaţă.

Ca o primă etapă, să aranjem ca toată lumea să aibă un set necesar de lucruri: X, Y, Z. Vom stabili un obiectiv, astfel incat în cinci ani vom oferi la toată lumea un acoperiş deasupra capului, un necesar de haine, alimente şi tot ceea ce este necesar pentru casă.

Noi oferim toate acestea pe baza surplusului, pentru că dacă faci un calcul se va dovedi că avem 90% peste ceea ce avem nevoie. Dacă te iubesc, atunci poti veni să iei jumătate din hainele din garderoba mea. Crede-mă, nu voi regreta. Sau, as putea lua un salariu cu 10% mai mic de dragul altcuiva şi, de asemenea, nu mi-ar parea rau.

Astfel de sisteme trebuie să fie construite pe scara guvernamentala şi mondiala, dar nu prin forţă, nu sub constrângere, ci prin educaţie preliminară. Bolşevicii o dată au încercat să impună acest lucru prin forţă şi toată lumea ştie ce a iesit din asta. De aceea oamenii trebuie mai întâi să fie educaţi în scopul de a obţine sprijinul lor pentru ceea ce facem.

De fiecare dată trebuie să demonstram rezultatele pozitive pe care le-am atins: unde sunt bogatii care se sacrifica pentru ceilalţi, unde sunt cei săraci care primesc, cat de echilibrat este totul şi cat de fericita este toată lumea. Datorită ingrijirii reciproce, vom fi capabili sa scapam de surplusurile de care nimeni nu are nevoie. Ne vom opri sa producem mii de medicamente inutile, care sunt acum produse de cineva de dragul propriului profit şi care otravesc umanitatea.

De ce ar trebui să aruncam asa sume uriaşe pearme, serviciul militar şi mult mai mult? Există numeroase lucruri pe care le vom avea de corectat acum, cand am ajuns la această nouă eră. Nu vom putea continua în acest fel. Criza ne va conduce la o astfel de stare, in care va trebui sa ne strangem curelele. Nu vom avea mijloacele de a sprijini sistemele excesive, egoiste pe care le-am construit. Acesta este motivul pentru care suntem afectati de criză şi începem să cadem.

Trebuie să aratam acest lucru împreună: ce rău ne facem ca un rezultat al nepasarii unuia pentru celălalt şi ce comoara ne este dezvaluită datorită relaţiilor noastre bune, o mina de aur a relaţiilor bune.

Cu toate acestea, în primul rând, educaţia integrală este necesara. Ideea nu este de a redistribui surplusul şi de a compensa lipsa. Ideea este că există o tendinţă internă şi ne-a adus la necesitatea de a ne uni. Reţeaua, care ne uneste pe toti, este dezvaluita; ea ne obligă să fim în relaţii bune.

Din acest motiv, criza globală comună are loc la toate nivelurile activitatilor noastre, în tot ceea ce ne conecteaza unul cu altul. Criza este lipsa conexiunii corecte între oameni. Aceasta este explicaţia pentru toate crizele separate: în familie, educaţie, cultură, în toate, iar acum in economie. Datorită legăturilor greşite dintre noi, suferim cu totii.

Aceste crize, care sunt conexiunile externe dintre noi, nu se vor îmbunătăţi până când nu vom investi sincer în ele şi nu vom construi încrederea unul în altul. Numai atunci vom fi capabili sa dezvoltam sisteme care ne vor conduce la echilibru.

Vedem că există o formă globală, integrala care este dezvaluita în lumea noastră externă, precum şi în starile noastre interne. Adica, nu avem unde să fugim. Nu degeaba am intrat în această criză; nu mai putem sa ne dezvoltam pur şi simplu sub presiunea naturii.

Acum am intrat intr-o astfel de situaţie incat, atâta timp cât omul nu se gândeste la asta şi nu-si descopera răul, nu decide că trebuie să se schimbe si nu vede asta ca o alegere între viaţă şi moarte, până cand asta nu se întâmplă, nu va fi de acord cu o educaţie nouă . El trebuie să vadă că nu există nici o cale de iesire şi că trebuie să se educe intr-un mod nou şi sa construiasca noi sisteme.

Apoi începe să caute, ce îl poate ajuta? În acest moment, toată lumea trebuie să aibă un cuvânt de spus: psihologii, care vor consilia munca intr-un grup, sociologii, politologii, pedagogii, educatorii si instructorii de sport. Avem nevoie sa construim astfel de sisteme, in care o persoană începe să înţeleagă nevoia de schimbare pe baza cunoştinţelor dobândite şi el sau ea sa ştie cum să realizeze schimbările in mod practic. În acest scop, este necesar să se asigure un loc pentru educaţie.

Din Emisiunea KabTv  „O nouă viaţă”, episodul 6, 03/01/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sti ca dorintele care  se trezesc in mine imi apartin? In fond, toate dorintele mele vin din afara, iar faptul ca gandesc intr-un fel sau altul se intampla pentru ca alcineva ma forteaza?

Raspuns: Daca ajungi in grup impotriva dorintei tale si primesti trezirea de la ceilalti, poti avea incredere. Inseamna ca ai atras-o si ai castigat-o prin propriile eforturi. O extragi din mediu cu forta si apoi este considerata a ta, vasul tau spiritual.

In fond, tu ai facut eforturi sa te unesti cu prietenii. Unificarea este resimtita in interiorul dorintei tale, in aspiratia pe care ai primit-o. Aceasta aspiratie se va adauga dorintei tale.

Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 16/02/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Atunci cand ma intalnesc cu legea garantiei reciproce si o vad in actiune, incep imediat sa ma uit ca ceilalti sa nu gaureasca barca si, pur si simplu din egoism, le spun ca nu ar trebui sa faca asta.

Raspuns: Eu actionez diferit, printr-o abordare corecta si altruista. Imi spun: „Toti sunt perfecti, pot avea incredere in ei. Trebuie doar sa ma observ pe mine astfel incat sa ma alatur lor.”

Daca ma comport corect in intreaga schema, ea va fi corecta. Este reversul aceleiasi legi, in care fiecare este responsabil pentru ceilalti. Daca, in timp ce ma aflu in acest sistem, ma comport corect, eu oblig astfel intregul sistem sa faca la fel. Daca cineva incalca legea, intregul sistem va suferi.

Ingineria ne ofera multe exemple de sisteme, iar printre ele unul inegrat. Exista un sistem discret, care are un inceput si un sfarsit bine determinate, in care fiecare parte comunica cu celelalte prin impulsuri. Si mai exista un sistem care se trezeste de laun semnal pe care il primeste, apoi se linisteste, ajunge intr-o stare de echilibru si numai dupa asta poate fi masurat rezultatul ca solutie la o problema. Acesta este asa numitul sistem – integrat, sistemul analog.

Intr-un asemenea sistem are loc o tulburare si apoi in mod natural o mediere. Nu veti putea observa nici un rezultat pana cand nu se linisteste totul si nu ajunge la un numitor comun, la o solutie.

La inceput cand dati un semnal, aduceti sistemul egoist intr-o stare de tulburare. Apoi are loc corectia: Treptat, are loc o echilibrare a tuturor partilor sistemului, iar acesta se linisteste. Apoi masurati potentialul care rezulta din conectare. Daca vorbim despre societatea umana, atunci rezultatul este acceptat de fiecare in mod uniform, egal si usor; fiecare incearca sa isi inalte starea pentru ca asa este cel mai bine pentru toti.

Din “Lectii despre Noua Lume” 8, 12/15/11

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Pe la mijlocul anilor 60, in Paris a fost un incident in care o persoana s-a innecat intr-o piscina in fata a 150 de persoane pentru ca nimeni nu a facut nimic pentru a o ajuta. Ar fi trebuit sa fie cineva acolo, sau ar fi trebuit ca persoana insasi sa se salveze, insa in acea situatie pare ca responsabilitatea s-a impartit intre cei 150 de oameni. Deci cu cat au fost mai multi oameni cu atat mai mica a fost responsabilitatea fiecaruia. Cum putem privi in integralitate aceasta lege?

Raspuns: Ce inseamna „garantie reciproca”? Ca sunt responsabil pentru fiecare. Generalul si particularul sunt egali in putere si influenta – asta implica legea garantiei globale.

Daca din interiorul sistemului integrat (pe care il luam ca si punct de plecare in orice explicatie) lipseste chiar si cea mai mica particula – eu, tu sau el – sistemul nu va putea functiona. Nu va putea functiona la capacitate maxima de 100%. Va duce in jos nu 99% sau 50%, ci intregul 100% pentru ca un sistem integrat implica participarea tuturor.

In final, legea spune ca unul este egal cu toti, unul este important pentru toti. Nu exista nimeni care sa nu participe.

In educatia integrata noi prezentam un exemplu simplu: Noi (toata umanitatea) ne aflam intr-o mare barca. Daca gauresc barca sub mine, toti se vor inneca. As putea spune: Imi pare rau prieteni, asta este treaba mea. Vreau sa ma innec. Sau vreau sa fac o baie. Asta este. Nu are nici o legatura cu voi. Ce drept aveti voi sa intrati pe teritoriul meu si sa imi spuneti ce sa fac?!”

Noi existam in cadrul unei legi a naturii – in aceeasi barca, la fel ca in Arca lui Noe. Daca cineva o gaureste, ne vom inneca toti.

Inseamna deci ca responsabilitatea nu poate fi impartita. Fiecare are aceeasi responsabilitate ca ceilalti! De aceea orice persoana care sta si se uita de pe marginea piscinei cum cineva se inneaca trebuie sa isi imagineze ca daca eu nu fac ceva nimeni nu va face. Atunci vor sari cu totii in apa.

Din  “Lectii Despre Noua Lume” 8, 12/15/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Psihologia materialista dezbate conceptul de conformitate, adica atunci cand o persoana se supune opiniei majoritatii. Psihologii cred ca a te conforma este un lucru rau, în timp ce reversul este bun. Din perspectiva integralitatii, a te conforma este un lucru foarte bun?

Raspuns: In primul rand subordonarea unei persoane fata de societate si mediul inconjurator este o lege a naturii. Cu alte cuvinte, ea nu este in nici un fel – nici adevarata nici falsa, nici buna si nici rea – exista doar indicatiile mediului, pe care le ascult, si la iau parte. Si accept ca atare, ceea ce mediul sustine ca este bun sau rau, corect sau gresit,

Noi ne putem convinge ca ce simtim sarat este de fapt dulce! Daca mediul sustine ca sarea este dulce, in final voi consuma bomboane sarate. Are loc o alterare a parametrilor psihologici care ne schimba complet.

Noi nu putem sustine de asemenea ca este bun sau rau. Noi atestam pur si simplu un fapt. In fond, pot spune ceva despre acceleratie sau caderea libera sau despre alti parametii fizici? Ei exista. Modul in care ne raportam la acestia este altceva. Insa a spune ca cineva este rau si prin urmare trebuie sa se schimbe – acesta este un lucru cu adevarat rau. Scopul nostru este sa aplicam corect legile naturii avand ca obiectiv similaritatea noastra, compatibilitatea si armonia.

Intrebare: Inseamna ca legea psihologico-sociala a conformitatii ne ajuta de fapt sa ne unim?…

Raspuns: Noi putem schimba o persoana cu ajutorul mediului inconjurator. Mass media, societatea si educatia, toate acestea constituie mediul inconjurator. Noi alegem sa influentam selectiv o persoana din afara pentru a o transforma. Acesta este singurul instrument prin care influentam pe cineva.

Din “Lectii Despre Noua Lume” 8, 12/15/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→