Întreaga Tora, cu alte cuvinte, întreaga metodă de corectare, intenționează să aducă ființa umană la gradul de iubire sau, în limbajul Cabalei, să o aducă astfel încât să corecteze ruperea, iar în termeni sociali: să ne organizeze într-o societate integrală. Astfel, vedem împlinirea înțelepciunii Cabala în lumea noastră.

Scopul creației este să ne aducă la o unitate interioară care va fi însoțită și de o unitate exterioară între oameni. Vom deveni unul. Așa cum este scris Casa mea se va numi o casă de rugăciune pentru toți oamenii (Isaia 56:7), și Voi aduna totuși pe alții la el, împreună cu cei adunați de el (Isaia 56:8). Astfel, vom ajunge la mântuire deplină.

Potrivit înțelegerii cabaliștilor, trebuie să realizăm această tranziție acum și tot ceea ce se întâmplă indică acest lucru.

Deci, metoda este creată să ne grăbească pe calea acestei corectări. Altfel, avem de-a face cu drumul la timpul lui, care este foarte lung și plin de suferință. Pe de altă parte, grăbind, putem să ne facem calea rapidă, ușoară, confortabilă și plăcută. Pentru asta, ni s-a dat înțelepciunea Cabala sau metoda educației integrale ca mijloc al revelării Creatorului în această lume.

Creatorul  este esența proprietății Binelui care face bine, cu alte cuvinte, proprietatea iubirii și dăruirii care este revelată într-o persoană și între oameni, în relațiile dintre ei. Datorită acestei relații, această iubire a ființelor create, ei ajung la revelarea Creatorului și la iubirea pentru El. Astfel, metoda corectării este realizată așa cum este scris Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este marea regulă a Torei. Începând cu iubirea pentru alții, ajugem la iubirea pentru Cel care este cel mai aproape, pentru Creator, și apoi ne aflăm în adeziune cu El, ceea ce reprezintă scopul final.

Așa cum scrie Baal HaSulam, tot ceea ce creăm, luptându-ne să ajungem la adeziune, este construit deasupra dorinței de a primi, deasupra egoismului, și de aceea noi trebuie să învățăm să lucrăm cu el, să învățăm cum să îl gestionăm corect, începând cu toată incapacitatea spirituală din prezent până la starea unde acest material al dorinței este gata să fie folosit pentru a sculpta din el imaginea ființei umane (Adam), asemănător (Domeh) Creatorului, adică forța iubirii și dăruirii.

Cum se face? Cu ajutorul Luminii Reformatoare, în grup cu prietenii. În grup avem libertatea de alegere, singura acțiune liberă de care suntem în stare. De aceea, nu merită să facem eforturi suplimentare pentru a căuta alte căi și mijloace. Avem puterea asupra acestei acțiuni, în timp ce, în orice altceva, independența noastră este iluzorie, dar în realitate doar îi permitem naturii să ne implice.

Dacă îmi folosesc liberul arbitru corect, merg înainte pe calea accelerării; adică, stabilesc eu însumi pasul avansării. Apoi, stările mele, în concordanță cu eforturile mele, vor fi mai eficiente, dar și mai convenabile și rapide. Până la urmă, mă pregătesc pentru a accepta în mod adecvat și corect schimbări care au mereu un caracter anti-egoist.

Totuși, asta cere un grup bine organizat, studiu, participare la diseminare, tot ceea ce noi identificăm în munca noastră.

Deci de ce avem nevoie de forța Luminii, forța Torei? Ce înseamnă Am creat înclinația rea; Am creat pentru ea Tora drept condiment? Avansarea mea depinde de recunoașterea răului. Dacă pot să-l identific repede și, pe cât de clar posibil, să recunosc efectul lui negativ asupra mea, apoi, sunt gata să scap de el.

De aceea trebuie să-mi îndrept toate eforturile cu precădere pe recunoașterea răului. Egoismul meu, dorința mea de a primi, inițial, este gata să respingă tot ce este rău pentru el, în funcție de cât de rău este în comparație cu plăcerile posibile și, în consecință, cu abordarea corectă, natura mea mă va servi pe calea mea.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 30.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Pentru a ieși la diseminare, trebuie să stabilim o sarcină specifică pe cât de repede posibil pentru a împlini între noi unitatea cea mai eficientă. În acest caz, această sarcină trebuie să îndeplinească toate condițiile spirituale despre care a scris Rabash: anularea de sine, conxiunea dintre noi deasupra egoismului nostru, renunțarea la egoism, ascensiunea în unitate cu prietenii, etc.

Aceste condiții devin mai clare pe zi ce trece, fie dintr-un punct de vedere pozitiv, acela a ceea ce am făcut deja, fie unul negativ, ceea ce nu am făcut încă. Văzând că acest lucru începe să se manifeste între noi într-o formă pozitivă sau chiar negativă, devenim conștienți de răul care nu ne permite să ne unim între noi. Suntem rușinați de asta pentru că, pe de o parte, nu putem să ne descurcăm cu acest lucru, dar pe de altă parte, nu vrem să-l tolerăm. De aceea avem nevoie cu adevărat să ieșim, dar acesta este numai un mijloc pentru noi să ne conectăm interior.

Dacă nu există o astfel de unitate în interiorul nostru, nu vom împlini nimic și ieșitul spre public va fi inutil. Vom deveni asemenea diferitelor organizații spirituale, mistice, psihologice care fac afaceri din învățăturile lor și sunt implicate în tot felul de activități de formare. Nimic nu va ieși din asta pentru că rezultatul va fi la fel ca al lor și poate chiar mai rău pentru că noi încă aparținem unei mișcări spirituale și de aceea trebuie să ne simțim  mai puternic comportamentul greșit.

Toate celelalte organizații își pierd încet pozițiile; pierd forță și oportunități, influența lor asupra maselor dispare pentru că umanitatea se schimbă. E nevoie de din ce în ce mai multă unitate pentru a trece peste toate tipurile și formele de crize, și nicio activitate de formare nu poate furniza asta. Nu le putem da nimic dacă activitățile noastre nu vin de la centrul grupului, din unitatea noastră.

Chiar și acei indivizi care sunt freelanceri (care diseminează independent) trebuie să obțină sprijinul grupului. Aceasta este forma existenței lor personale care le dă oportunitatea de a disemina, ca o profesie, câștigându-și traiul. Dar succesul fiecăruia depinde numai de cât de mult o persoană este conectată cu grupul și cât de mult caută chiar scopul unității în toate activitățile de diseminare.

Suntem contectați. Facem tot felul de activități de conectare peste tot în lume și prin asta depindem unii de alții. Dacă unele grupuri sau unele persoane nu simt sau nu înțeleg că fac asta pentru unitate, atunci ei dăunează foarte mult celorlalți, ca o parte a corpului care nu lucrează la unison cu toate celelalte organe.

De aceea trebuie să urmărim cu toții același scop: unitatea. Cel mai important lucru pentru noi este grupul. Crizele și condițiile externe sunt create pentru ca noi să empatizăm cu suferința lumii din jur și asta ne forțează să ne unim și mai mult și să ajungem la primul grad de urcare.

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Fara categorie | Add Comment/Ask Question→

 

Atunci când ne adresăm publicului, întâlnim probleme diferite. Oamenii pot fi împotriva noastră, se poartă necuviincios şi nu apreciază acţiunile noastre  şi chiar încearcă să utilizeze forţa fizică împotriva noastră.

Noi trebuie să evităm toate astea în avans şi să dăm un exemplu de unitate. Forţa unităţii şi solidaritatea trebuie să vină de la noi. Noi avem o dorinţă: unitate şi conexiune cu toată lumea. Deci, dacă întâlnim reacţii extreme sau probleme diferite atunci când ieşim la public, trebuie să le evităm. Nu putem fi implicaţi în astfel de incidente deoarece nu contează dacă pierzi sau câştigi, nu este de dorit ca oamenii să vă atribuie acte de violenţă.

Chiar dacă aveţi dreptate 100%, nu trebuie să vă arătaţi puterea, deoarece unitatea prin acţiuni energice ne compromite, indiferent pentru ce. Nu este cazul! Când treci pe lângă cineva care miroase urât, mirosul se lipeşte de tine.

Deci, în niciun caz nu ar trebui  să acţionăm brutal, nici să ne implicăm în confruntări. Noi trebuie să încercăm să avem oamenii de partea noastră, aşa cum este spus: ”Vorbele înţelepţilor sunt ascultate în linişte”. Numai atunci oamenii vor începe să asculte ce spuneţi.

Dar, dacă este vorba despre acţiuni brutale, chiar dacă sunteţi obligaţi să vă implicaţi (şi astfel de situaţii vi se dau intenţionat), încercaţi să le evitaţi şi să vă îndepărtaţi de ele. Nu credeţi că ele vă fac slabi. Dimpotrivă, voi arătaţi cât de insipide şi de inutile sunt aceste acţiuni.

Măsurile eficiente sunt acţiunile care-mi dau formarea corectă în domeniul în care Creatorul poate locui şi acest domeniu este bun şi prietenos, este iubire şi ghidare interioară. Aceasta, desigur, nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu toţi cei care ne blochează si cei care sunt împotriva noastră. Dar, noi nu trebuie să atingem un astfel de nivel de rezistenţă  atunci când ne confruntăm cu ei, pentru a utiliza metodele lor şi a fi ca ei.

Astfel, fiecare acţiune trebuie examinată din perspectiva a cât de utilă este pentru unitatea şi conexiunea noastră. Trebuie să ne plasăm exact pe partea opusă acţiunilor care sunt menite să ne provoace.

Sper că vom fi în măsură să găsim modul corect, fluxul corect, când toate acţiunile noastre sunt orientate spre fiecare dintre noi, spre unitatea nostră şi conexiune, în centrul grupului şi să se concentreze acolo, în aşteptarea dezvăluirii Creatorului, pentru a-L încânta. Mult noroc tuturor!

Din discuţie despre diseminare, 17.10.2013

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În timpul unei lecţii de dimineaţă, aţi spus că o persoană care asistă la lecţii, care participă la activităţi de grup şi munceşte la diseminare nu există, neapărat, în sistem. Pe de altă parte, aţi spus că, atunci când creştem, trebuie să asistăm la lecţii, să muncim în diseminare, să participăm la activităţile grupului şi să ne asumăm responsabilităţi. Cum putem să înţelegem aceste declaraţii ?

Răspuns: Propriul sistem al naturii este corectat. Vorbim doar despre participarea mea conştientă şi dorinţa mea de a urma legile sale. Este chiar esenţa muncii noastre: a învăţa să cunoaştem legile naturii şi să le urmăm. Prin urmare, dacă o persoană este fizic printre noi, asta nu înseamnă că ea participă, încă, la sistem. Poate că ea efectuează toate acţiunile, dar “o poruncă fără intenţie este ca un corp fără suflet”. Lucrul principal este dorinţa de a o executa, adică intenţia. Totuşi, este suficient să aibă o intenţie, o persoană care are posibilitatea să realizeze fizic o acţiune? Dacă ea nu efectuează o acţiune pe care este capabilă să o facă, atunci nu. Asta arată că ea nu are intenţia.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

 

Dorinţa noastră este creată de un sigiliu inversat de Lumină şi acesta este motivul pentru care nu se simte decât pe sine, ceea ce este un sentiment oribil, un sentiment de vid vacant, un abis. Pur şi simplu nu pot să mă simt decât pe mine, deoarece nu pot trăi fără a fi umplut! Aceasta se numeşte Nukva de la “Nekev” (o gaură), o dorinţă vidă de primire, care trebuie să fie umplută.

Creatorul este perfecţiunea şi nu are nevoie de nimeni. Este în repaus complet şi în inacţiune. Este absolut imuabil, nu are nevoie să se deplaseze şi să acţioneze. Dar, biata creatură (dorinţa de a primi plăcere, dorinţa, nevoia de Lumină) se simte în întregime mizerabil şi nu poate să găsească odihna până ce nu primeşte senzaţia de perfecţiune. Ea există în teamă şi îndoială constantă şi este în căutare de a umple ceea ce-i lipseşte.

La urma urmei, Lumina (perfecţiunea, Creatorul) s-a pecetluit pe sine în materie (dorinţa) sub o formă inversată, ca un sigiliu şi forma sa, producând, astfel, în dorinţa de primire necesitatea Luminii. Forma noastră este opusă Creatorului şi de aceea, natura fiinţei create este atât de mizerabilă; numai dacă nu trebuia să se simtă pe sine şi toate dorinţele sale, aspiraţiile şi gândurile, care sunt toate, preocupate de umplere.

Suntem mereu gata să alergăm după Creator, Lumina. Dar, când o dorinţă se dezvăluie în noi, la nivelul său infim, cel mai jos, noi, în loc de Lumină, proiectăm realizarea materială prin avere, putere, glorie, sex, hrană şi familie. Şi, dacă o mai mare dorinţă se trezeşte în noi, la un nivel superior, noi aspirăm la cunoaştere şi evoluţie. Şi, când o şi mai mare dorinţă se dezvăluie în interior, încep să simt că îmi lipseşte spiritualitatea.

Noi acţionăm, mereu, în dorinţa de primire, de la dorinţele lumii noastre la echivalenţa cu Creatorul.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 08.10.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Filed under: Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce putem spune cu privire la rolul femeilor în atelierele integrale, sunt distructive sau constructive ?

Răspuns: În natură, nimic nu poate fi distructiv şi, dacă este văzut un astfel de fenomen, înseamnă  că obiectul nu a fost completat de proprietate opusă, pentru a forma un tot unitar şi complet. În natură, nu există nimic negativ! Deci, este imposibil să spui că un lucru este mai rău decât altul. Dacă ar trebui să privim totul prin ochelari integrali, prin care natura ar părea, în mod corect, ca un sistem unit, nu am găsi nimic care să fie mai bun sau mai rău,  mai mic sau mai mare. Deoarece, într-un  sistem integral, totul este la fel de important şi necesar, în aceeaşi măsură.

Este imposibil să înţelegem măsura unui obiect sau a unui fenomen, fără contrariul său. Numai atunci când le conectaţi împreună, începeţi să înţelegeţi parteneriatul care se dezvoltă de la ei. Şi, de la această sursă comună (de la a treia componentă, a treia linie) pe care începeţi să o realizaţi, înţelegeţi de ce există astfel de caracteristici opuse, precum masculin şi feminin şi, în ce mod acestea ating nivelul lor şi programul intern şi că destinul lor este de a atinge desăvârşirea prin completare reciprocă.

Trebuie să ajungem la o stare ca aceasta, în care noi vom fi un întreg complet şi, prin realizarea aceste unităţi, din interior, nevoia de separare, integralitatea şi aşa mai departe, se văd. Deci, să atingem scopul şi, de acolo, totul va fi clar pentru noi. În natură, nu există nimic rău, nu există întuneric. Tot ceea ce ne pare greşit, este rezultatul percepţiei noastre eronate a imaginii de ansamblu a creaţiei.

Din kab.tv, “prin timp”, 21.09.2013

 

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Noi construim intenţia şi încercăm să ne unim în timpul lecţiei. De fapt, noi ridicăm MAN, o cerere de corectare ?

Răspuns: Asta depinde de dorinţa noastră, de nevoie (Hissaron). O persoană nu poate ridica MAN decât pentru o dorinţă primită de la grup, de la aspiraţiile prietenilor cu care ea vrea să se unească.

Ea simte că există un zid care-i desparte. Acesta trebuie să fie depăşit, indiferent  cum, dar vede că este incapabilă să o facă. Dar ea trebuie să o facă.

Apoi, strigătul său se intensifică până ajunge la “Poarta lacrimilor”. Un puternic impuls spre unitate, cu o înţelegere clară a incapacităţilor sale şi a neputinţei, de a genera o dorinţă, care este numită MAN. O persoană nu se întoarce spre Creator decât atunci când toate celelalte posibilităţi sunt epuizate şi  când nu există altcineva pentru a cere.

Nu putem atinge astfel de cerere de la prima încercare. Trebuie să continuăm să încercăm, din nou şi din nou. Un exemplu dur, dar adevărat, este cel al reproducerii. Zohar compară mişcarea de du-te -vino cu atacuri spirituale, când omul caută calea spre Zivug spiritual. Baal HaSulam a scris despre acest subiect în „Scrisoarea 19”: „Unitatea dintre Creator şi Shechina Sa care evocă omul, umplând paharul său cu nostalgie şi tristeţe, este similară cu o cuplare corporală (Zivug inferior), care duce la naşterea unui corp fizic, care vine în mod necesar de la o cauză preliminară, care este presiunea, cu alte cuvinte, un grad cunoscut de nostalgie şi tristeţe numit duritate în limbajul corpului, atunci când, chiar şi sămânţa lui va fi benefică, deoarece ea este ca o săgeată…”

El trebuie să încerce, să treacă prin dorinţele sale, să vadă tot ceea ce-i lipseşte, să devină inspirat cu dorinţele prietenilor. Toate acestea duc la presiunea necesară (Kishuy) – omul simte o povară şi o fermitate (Koshi), ascunse în aceasta. În spiritualitate, aceste lucruri nu sunt la fel de simple, ca în lumea materială.

La final, omul dobândeşte un punct de coeziune şi unitate. O multitudine de încercări au fost făcute şi nicio încercare zadarnică. Deci, munca este într-o varietate de forme şi totul este păstrat pentru viitor.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 05.12.2010, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum putem realiza, în final, ceea ce ne spuneţi ?

Răspuns: Este necesar să realizăm ceea ce Baal HaSulam şi Rabash ne-au spus. Vă cer să îndepliniţi sfaturile lor şi nu mai mult decât atât. Lăsaţi-mă pe mine, eu v-am învăţat să citiţi în mod corect ceea ce ei au scris. Realizaţi scrierile lor şi uitaţi-mă. Lucrul principal este ca ar trebui să rămânem la ei.

Întrebare: Dar eu nu pot să vă uit. În plus, a citi singur textele şi a aştepta un remediu şi ca Lumina să mă întoarcă la pocăinţă este un lucru, dar să vă aud explicând textele este ceva total diferit.

Răspuns: Foarte bine, noi “deschidem” textele împreună şi începem nu doar să le înţelegem, dar, lucrul principal, să le îndeplinim. Asta-i munca mea: să ajut la realizarea lor şi la punerea lor în aplicare.

Întrebare: Dar trebuie să facem ceva între noi în scopul de a obţine de la tine metoda şi de a o realiza în viaţă.

Răspuns: Da, trebuie să stabiliţi măreţia lui Rav în ochii voştri. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să-mi săruţi mâna. Vreţi să-mi faceţi un cadou, atunci aduceţi-mi cadoul conexiunii voastre pentru a primi un cadou din cer.

Întrebare: Noi facem multe eforturi, dar pare că lipseşte ceva…

Răspuns: Ceea ce vă lipseşte este a fi conectaţi mai jos. Când sunteţi în picioare, vă ţineţi de mâini şi ridicaţi capul sus, aşa cum arată coperta uneia din cărţile noastre, Arvut. Dacă ajungeţi la o astfel de stare, atunci răspunsul va veni. Pentru asta, trebuie să fiţi ca un “copil”, un elev care este gata să audă şi să asculte profesorii..

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Există cazuri în care o persoană, pe care am considerat-o prietena noastră, a luat principiile educaţiei integrale şi le-a organizat în felul său. Chiar a scris o carte. Acum, ea încearcă să facă ateliere şi pregătiri în rândul oamenilor noştri. Este foarte derutant pentru toată lumea. Ce ar trebui să facem în acest caz ?

Răspuns: Dacă această persoană a făcut astfel de lucruri, a scris un articol fără să discute cu cineva, fără să ne trimită materialul pentru a-l verifica, dacă ea a urmat propriul drum, atunci las-o să facă asta, dar fără noi. Ea poate lucra pe cont propriu.

Ea nu va fi în măsură să reuşească fără grup, fără forţa pe care trebuie să o tragă din interiorul grupului. Nu vor fi mulţi oameni de acest gen. În acest mod ei vor învăţa. Ne vom întâlni în următorul ciclu al vieţii şi vor avea ocazia să se corecteze.

Discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum pot fi conectate grupurile din întreaga lume, în permanenţă, în centru, astfel ca ele să poată primi, constant, puterea lor de acolo?

Răspuns: Nu ştiu ce altceva putem face. Dacă simţiţi că nu există conexiune, trebuie să încercaţi să găsiţi o modalitate de a o reînnoi. Profesorul meu Rabash obişnuia să spună: Magazinul meu este mereu deschis”, la fel ca un magazin al Creatorului este, aşa cum este spus “ magazinul este deschis şi negustorul vinde pe credit şi caietul este deschis şi mâna scrie şi cel care vrea să împrumute poate veni să împrumute”. Mâna invizibilă notează tot şi apoi proprietarul vă va cere să rambursaţi datoria, dar puteţi mereu intra. Asta înseamnă că, proprietarul nu iese să strige şi să cheme clienţii. El deschide uşa magazinului său şi asta-i tot. Oricine vrea să intre poate să o facă.

Acesta este un exemplu referitor la modul în care trebuie să mergem spre lume. Trebuie să fim pregătiţi pentru vânzări masive peste tot, astfel că toată lumea se va simţi confortabil să intre în magazinul nostru.  Dar asta nu înseamnă că trebuie să sărim pe fiecare trecător, să batem la uşa oamenilor, să-i forţăm sau să le impunem, în speranţa că vor cumpăra produsul nostru.

Deci, voi decideţi dacă veţi fi în măsură să rămâneţi în contact cu centrul. Nu aşteptaţi după noi, faceţi asta. Noi suntem prea ocupaţi şi avem alte lucruri de făcut în diseminare, în prelucrarea şi publicarea materialelor de educaţie integrală, deplasarea în noua casă şi pregătirea congresului internaţional din februarie 2014.

Nu putem urmări ce se întâmplă cu oamenii la Moscova, St. Petersburg, New York sau San Francisco, în plus faţă de ceea ce facem. Nu avem putere pentru asta şi ar fi incorect dacă am începe să funcţionăm în acest mod. Dacă sunteţi oameni obişnuiţi fără punct în inimă, atunci ar trebui să avem mai multă grijă de voi. Dar, deoarece aspiraţi la spiritualitate şi aveţi un punct în inimă, totul depinde de dezvoltarea sa.

Trebuie să faceţi eforturi, utilizând propriile voastre puteri şi conexiunea cu noi depinde de voi. Trebuie să acţionaţi astfel încât să nu pierdeţi contactul cu centrul şi să vă asiguraţi constant că-l păstraţi. În momentul în care pierdeţi această conexiune, conexiunea vă pierde.

Discuţie 25.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Fara categorie, Intrebare si Raspuns | Add Comment/Ask Question→