Sursa Luminii Superioare a creat un punct de dorinta “din nimic”, apoi a inceput sa il influenteze, prin presiune, pana ce punctul a atins o stare numita Lumea Infinitatii. In aceasta stare, punctul nu mai este un punct, ci o sfera plina de Lumina care a creat-o. Atunci, ea efectueaza o restrictie – Tzimtzum Alef asupra dorintei, expulzand din ea Lumina. Asa existam noi – sub aceasta restrictie.

Conditia primei restrictii este foarte simpla: exista Lumina, placere, perfectiune si eternitate in partea de sus, iar in partea de jos exista dorinta, intuneric si goliciune. Acestea sunt separate de o granita numita Prima Restrictie-Tzimtzum Alef, care este o conditie ce nu poate fi anulata niciodata. Ea spune ca aceasta despartire va exista intre ele atata timp cat dorinta, Vasul- Kli nu este asemenea Luminii. Cu alte cuvinte, atata timp cat vasul vostru de perceptie nu este asemenea Luminii, nu veti simti nimic altceva, decat ceea ce simtiti acum.

In aceasta stare, nu suntem constienti de Lumea Spirituala si percepem numai “aceasta lume”. Aceasta stare, in care existam in prezent, este gradul cel mai mic posibil al vietii. El se afla dedesubtul oricarei realizari, in intuneric, ca si cum ne-am afla intr-o realitate imaginata, in cel mai profund somn.

Am vazut odata un film SF, in care oamenii erau pusi in niste capsule umplute cu un lichid special, ca sa poata fi trimisi in cosmos, la distanta de mii de ani lumina. Dormeau in aceste capsule pana ce aterizau pe o alta planeta, unde incepeau sa se trezeasca. Noi existam intr-o stare similara – intr-o stare de somn, rupti de realitatea adevarata. Conditia in care putem sa ne trezim este intentia “de dragul daruirii”. Pentru ca sa se intample acest lucru, dorinta noastra initiala de a fi impliniti sau de a primi placere nu se schimba; singurul lucru care se schimba este “de ce ne bucuram – in ce scop?”. Daca dorim sa primim Lumina (implinirea) de dragul nostru, cu intentia egoista “pentru mine”, atunci ne impotrivim conditiei lui Tzimtzuf Alef. Asta se numeste primire “de sus in jos”.

Daca dorim sa primim Lumina cu intentia de a da placere Celui care ne-o da, asta se numeste primire “de jos in sus”. Numai atunci Lumina, revelarea Lumii Superioare, ne umple complet. In ambele cazuri primim, de vreme ce singurul lucru prezent in noi este dorinta de a primi; ceea ce se schimba este intentia, conditia pentru primirea noastra.

Noi nu intelegem cum este posibil sa primim Lumina Superioara de jos in sus, sau ce inseamna a returna placerea Daruitorului. Insa aceasta conditie deschide calea catre Lumina. Daca executam aceasta conditie, atunci intreaga Lume a Infinitatii va fi a noastra.

Filed under: Lectia zilnica, Lumea, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar: Se stie ca exista Lume, An, Suflet in toate. Si in inima de piatra-Lev HaEven exista Lume, An, Suflet. Lumea este Sarpele primordial-Nahash Kadmoni, pe care l-a calarit Samuel, Anul – noua Av, iar Sufletul – izvorul venei coapsei-Gid HaNasheh.

Zohar-ul ne spune ca exista doua moduri de a percepe realitatea pe care o simtim. Exista perceptia “de dragul meu”, in care simtim “anul, lumea si sufletul” cele egoiste, care apartin inimii de piatra-Lev ha-Even. Mai exista si „lumea, anul si sufletul” altruiste, in care perceptia despre realitate este indreptata in directia opusa, departe de sine. In acest caz, percepem prin daruire, mai degraba decat prin primire si, ca urmare, percepem „Lumea, Anul si Sufletul” Superioare, caci le percepem prin daruire (sanctitate).

Care este diferenta dintre perceptia realitatii prin absorbtie si primire, atunci cand separam perceptia in lume, an si suflet, si perceptia realitatii prin daruire, cand si atunci separam perceptia in lume, an si suflet? De fapt, este o mare diferenta intre aceste senzatii, pentru ca, absorbindu-ne in noi insine, suntem limitati si simtim ca existam intre granite rigide ale timpului. Simtim ca traim si murim, ca suferim si avem probleme. Dorim mereu sa ne implinim, dar aceasta implinire paleste de indata. Intreaga existenta intre aceste granite egoiste de “lume, an si suflet” are loc in primire, in inima de piatra-Lev ha-Even, in absorbire “in sine”. Insa in ciuda suferintei, suntem fortati sa existam in continuare in acest mod, deoarece mediul ne conditioneaza ca asa trebuie sa traim. Mediul obliga persoana sa se straduiasca sa aiba succes in aceasta absorbire egoista – si suntem obligati sa ascultam de asta si, ca urmare, sa ne sinucidem.

Insa realitatea poate fi perceputa si diferit – prin daruire, iesind din sine. Acolo, lumea, anul si sufletul sunt dimensiuni infinite, care nu sunt limitate de consideratii despre cum se poate implini o persoana. Simtim Lumea Spirituala, eternitatea si perfectiunea.

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar: Este stiut ca totul este format din “lume, an si suflet”.

Noi ne percepem pe noi si lumea prin limitari numite “lume, an si suflet”. “Lumea” este tot ce percepem ca fiind spatiul ce ne inconjoara, in care existam noi si tot restul. “Anul” este suita de actiuni, vremuri si stari prin care trecem, percepandu-le ca pe o ordonare de cauze si consecinte. Asta ne da perceptia vietii si a curgerii timpului. Sufletul este persoana care simte ca exista si traieste in spatiu si timp.

Astfel, exista persoana, lumea care o inconjoara si perceptia unei realitati in schimbare – lume, an si suflet. Asa ne percepem cu totii existenta. Insa de fapt, limitarile „lume, an si suflet” nu exista. Ele sunt, toate, Forta Superioara, care descrie aceste sentimente, coordonate si granite inlauntrul nostru.

In stiinta Kabbalah invatam ca exista Malchut si Bina. Atunci cand ne percepem existenta in Malchut, simtim ca stam pe pamant; atunci cand ne percepem existenta in Bina, simtim ca suntem in nori, iar cand percepem ca suntem situati intre Malchut si Bina, simtim ca suntem intre cer si pamant.

Fortele Superioare descriu pentru noi intreaga lume care ne inconjoara si existenta noastra in ea. Ele sunt ca niste vectori pe un ecran de calculator, care ne dau o senzatie de timp si spatiu, care constau din mai multe obiecte. Insa toate acestea sunt doar forte, care ilustreaza pentru noi o imagine tridimensionala colorata pentru noi si inlauntrul nostru.

De fapt, toate astea sunt o singura forta, dar influentele ei ne sunt prezentate intr-un mod care le separa in timp, spatiu si miscare, sau, dupa cum spune Cartea Zohar, in lume, an si suflet. Ca rezultat, simtim ca existam intr-o lume in care totul se misca si exista in mod continuu.

Insa toate acestea sunt influenta unei singure forte asupra noastra. Forta aceasta este cea care creeaza toate aceste impresii variate, dandu-ne o senzatie ca suntem noi insine, un spatiu tridimensional si timpul.

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→